Întoarcerea la minimalism. Lucruri care adaugă valoare vieții noastre

Adorăm tot felul de lucruri. Acumulăm o mulțime de bunuri de-a lungul timpului. Unele folositoare, altele complet inutile. Minimalismul este un mod de viață centrat pe alegerea intenționată, în special în ceea ce privește bunurile materiale. Cu alte cuvinte, minimalismul este în mare parte despre a deține doar lucruri care adaugă valoare vieții noastre, ceea ce înseamnă să scăpăm de o grămadă de alte lucruri. Minimalismul a devenit o mișcare, crescând constant în popularitate începând cu anul 2010.

Dacă suntem în căutarea originilor îndepărtate ale minimalismului, putem găsi cu adevărat mențiuni despre acesta de-a lungul istoriei. Multe grupuri religioase – de la budism până la creștinism – au mențiuni care denunță posesiunile materiale, care sunt contrare efortului de a dobândi concentrare spirituală sau înțelepciune. Unele exemple mai extreme se referă la călugării budiști și călugărițele catolice. Aceste realități ne oferă doar o idee despre cât de îndepărtate sunt principiile simplității și frugalității, pentru a câștiga în zone cu mai multă importanță.

Până nu demult, cuvântul „minimalism“ nu a fost folosit pentru a defini un stil de viață. De fapt, inițial nu avea nicio legătură cu dezordinea sau cu obiectele.

Termenul de „minimalism“ a devenit popular în anii ’50 și ’60 pentru tendințele simpliste, mai întâi în muzică și apoi în artă și design. Ideile au fost aceleași, pentru a îndepărta toate elementele de focalizare, cu excepția instrumentului sau a proiectării.

Trăirea simplă e un stil de viață, iar psihologia pozitivă este o știință care împărtășește același scop: crearea unei vieți semnificative. Îndepărtarea gândurilor negative și orientarea către pozitivitate e scopul final al unui stil de viață minimalist. Stilul de viață minimalist ne spune că trebuie să urmărim cu atenție bunurile și activitățile noastre, în scopul de a face loc pentru ceea ce este important. Dar nu știm ce este important decât prin gândirea pozitivă.

Minimaliștii pledează pentru combaterea materialismului și a consumerismului, obiectivul final fiind acela de a combate depresia. Aceștia descriu consumul în exces ca o foame continuă și o permanentă căutare de mulțumire. Ei spun că, atunci când consumă în exces, oamenii pot fi în acord cu sentimentele lor și pot face față nefericirii.

Martin Seligman, cunoscut drept „părintele psihologiei pozitive“, explică faptul că există trei tipuri de vieți fericite: o „viață plăcută“, o „viață bună“ și o „viață plină de sens“. Potrivit lui Seligman, fericirea finală este obținută atunci când derivăm cea mai mare parte a bucuriei noastre din sensul vieții.

Minimaliștii se confruntă cu ceea ce au. Ei se uită la fiecare posesiune și se întreabă: „Chiar am nevoie de asta? Serios?“ Aceștia iau în considerare fiecare element din contextul prezent și nu se întreabă dacă le este necesar sau nu, în viitorul îndepărtat.

℗PUBLICITATE

---

---

Unii își vând casele mari și se mută în case mai mici. Alții se bucură doar de camera în plus pe care o creează, având mai puține bunuri. Dar minimalismul aduce mai mult decât spațiu de locuit. Oamenii obțin și beneficii psihologice din acest stil de viață.

Se pare că stima de sine scăzută este legată de materialism. Legătura apare încă din adolescență. Pe măsură ce copiii devin adolescenți, stima de sine tinde să scadă. În același timp, materialismul este în creștere. Adulții care au în mod inconștient niveluri scăzute de stimă de sine tind să fie mai materialiști. Relația este valabilă în ambele sensuri, căci adulții materialiști nu se gândesc prea mult la ei înșiși.

Minimalismul nu este o modalitate sigură de a deveni puternic din punct de vedere psihologic, însă există aici variabile externe și interne. Cu toate acestea, minimalismul e asociat cu beneficii evidente: ajută oamenii să trăiască vieți mai fericite, mai mulțumite și mai calme.

Joshua Fields Millburn și Ryan Nicodemus – prin intermediul site-ului, cărților, podcastului și documentarului lor „Minimalism: un documentar despre lucrurile importante“ – ajută milioane de oameni să trăiască vieți semnificative, cu mai puține bunuri materiale.

„Această pandemie pune lucrurile în perspectivă. Înțelegem în sfârșit că o economie bazată pe creșterea exponențială nu este o economie sănătoasă; este una vulnerabilă. Dacă o economie se prăbușește atunci când oamenii își cumpără numai strictul necesar, atunci nu a fost niciodată atât de puternică pe cât ne-am prefăcut noi a crede“, spun Joshua Fields Millburn și Ryan Nicodemus, pe site-ul lor.

Minimalismul nu înseamnă doar a avea mai puține lucruri, ci înseamnă și luarea unei decizii conștiente despre ceea ce este necesar în viața noastră (bunuri, oameni, activități, idei). Blogurile și canalele YouTube pe această temă sunt numeroase și foarte populare.

Minimalismul reprezintă o schimbare de paradigmă, valabil în orice domeniu al vieții. Atunci când decidem să devenim mai sănătoși, suntem nevoiți să ne schimbăm gândirea cu privire la alimente și exerciții fizice. Adică punem accent pe ierarhizarea nevoilor și a dorințelor. La fel se întâmplă și când vine vorba despre minimalism.

Poate că vremurile pe care le trăim în prezent sunt o atenționare – pentru a învăța să trăim minimalist.