Skip to content

Practica mindfulness este un subiect pe care l-am mai abordat în cadrul rubricii Între mit și adevăr, însă de această dată vă invităm să descoperim cum putem aplica mindfulness în mediul profesional. De aceea, am invitat-o pe Adriana Spătaru, psiholog, trainer și expert în mindfulness, să ne ajute să facem diferența între ce este adevăr și ce este mit atunci când ne referim la mindfulness la job.

Practica mindfulness ne poate ajuta să ne concentrăm mai bine atenția și să luăm decizii profesionale înțelepte. 

ADEVĂRAT. Și aici e de discutat despre cele două puncte: (1) să ne concentrăm mai bine atenția și (2) să luăm decizii mai bune.

Hai să începem cu primul punct. Închipuie-ți că ești la lucru și telefonul îți vibrează încontinuu. Te uiți la notificare, apoi iar vibrează, iar te uiți și tot așa. Ei bine, cam așa funcționează și mintea noastră dacă nu e antrenată: e atrasă de orice „notificare“, adică orice posibil gând, emoție, sau stare plăcută – sau chiar neplăcută. Matt Killingsworth chiar a descoperit că în 47% din timp, mintea noastră hoinărește! Adică nu e pe sarcină sau acolo unde ne e corpul. Iar Killingsworth a arătat că, de fapt, problema este că o minte care hoinărește este o minte nefericită. Cu practica de mindfulness învățăm să concentrăm atenția în mod voit acolo unde vrem – e ca și cum am avea capacitatea uimitoare de a ne reaminti ce e important și puterea de a merge în acea direcție; adică, dacă „notificările“ minții sunt insistente, învăț să nu mă las încontinuu distras de ele, ci să revin la ce e important și învăț cum să mă raportez la tot ce se întâmplă într-un mod deschis, non-critic și prietenos. În ceea ce privește deciziile înțelepte, ne putem gândi dacă am avut vreun manager care, aflat în fața unei situații grele, pur și simplu s-a blocat și nu a mai putut decide nimic sau, dimpotrivă, poate că ne-am „trezit“ că a explodat cu furie sau agresivitate (hmm, poate chiar noi am fost în situația respectivă!). Oare în starea aceea poate lua decizii înțelepte? Și nu doar unui manager i se poate întâmpla, ci nouă înșine, în viața noastră, orice status am avea la lucru.

Uite ce se întâmplă atunci în creier și în minte: în momentele de stres, mintea noastră e asaltată de mesaje de la amigdală, locul din creier care ne anunță că e un pericol în zonă și locul de unde pornește mesajul emoțional – fie că pericolul e real sau imaginat (ca de exemplu, o critică primită). Dacă stresul e prea intens (cum ar fi o situație nouă, precum pandemia sau faptul că lucrăm de acasă sau ce ne spune șeful pe Zoom și ne afectează etc.), zona din creier care se numește cortexul prefrontal – și care se ocupă de luarea deciziilor – nu are nici o șansă, deoarece amigdala e ca un Wi-fi căzut – taie imediat orice conexiune cu ce e în jurul nostru, că să ne protejeze. De exemplu, câți dintre noi nu am spus ceva fără să vrem, din impuls? 

Însă, practicând mindfulness, învățăm să identificăm primele semnale ale amigdalei și reușim să punem din nou „online“ cortexul prefrontal, să ne reconectăm și să luăm decizii care nu sunt bazate doar pe impuls. Ne dă acces la capacitatea noastră de a lua decizii (mai) înțelepte.

Dacă în trecut oamenii de știință vorbeau despre managementul timpului, în prezent se consideră că managementul atenției este o abilitate esențială pentru succesul profesional. 

ADEVĂRAT. Daniel Goleman a scris o întreagă carte despre asta – Focus – devenită bestseller, în care a sintetizat multe cercetări care arată cât de sărăciți am devenit la nivelul resurselor atenționale și cât de valoroasă este, de fapt, atenția, încă neluată suficient în seamă de departamentele de HR. Și hai să vedem: crezi că un angajator dorește să aibă un angajat care lucrează mult, cu un management al timpului bun, dar nu neapărat abil sau un angajat capabil, care se poate concentra pe sarcini, poate livra munca solicitată la un nivel ridicat de calitate și poate lua decizii aliniate cu ce e important pentru companie?

O participantă care lucra în IT a venit la un workshop de mindfulness pe care îl țineam. După prima întâlnire, mi-a spus: „Adriana, în timp ce lucram la un proiect, eram tot mai conștientă de cât de ușor sunt distrasă de la taskurile mele. Și am fost atât de surprinsă să văd cât de des îmi fuge mintea de la lucru! Nu mi-a venit să cred!“ După câteva săptămâni de antrenament de mindfulness, deja îmi spunea că e mult mai focusată la lucru și chiar că lucrează cu mai multă plăcere.

Asta este o situație de dinainte de pandemie… Dar acum, când avem probleme, situații stresante în viață, poate copii acasă sau colegi care nu ne răspund la timp, capacitatea de concentrare a atenției, dacă nu este antrenată, scade și mai mult. Asta înseamnă că e nevoie, de fapt, să stăm mai mult pe o sarcină că să o terminăm, în loc să lucrăm mai eficient, mai focusat.

Tehnicile de management al timpului pot fi eficiente, dar cu siguranță nu sunt suficiente în managementul schimbării. Atunci avem nevoie și de resurse atenționale – și flexibilitate mentală ca să ne adaptăm. Și, de cele mai multe ori, nici nu avem resursele atenționale și nici nu știm CUM să le antrenăm. În primă fază, mindfulness ne ajută să preluăm din nou controlul atenției noastre ca să nu rămână blocată în probleme și să o direcționăm intenționat acolo unde e important. Adică ne ajută să fim acolo întru totul – cum spune Bob Rădulescu, un extraordinar actor, APC: Atenți, Prezenți și Concentrați pe un scop – și nu oricum, ci o atitudine deschisă și umană față de schimbare. Tony Schwarz, un renumit consultant de leadership, spunea că modul în care liderii își gestionează atenția și energia întotdeauna lasă de dorit. E subiectul principal de azi.

Practica mindfulness la job, presupune să meditez toată ziua și să nu îmi mai fac planuri, pentru că nu le pot controla. 

FALS. În primul rând, mindfulness nu înseamnă doar să meditez. Mindfulness este capacitatea de a conștientiza tot ce e în mine și în jurul meu și de a alege la ce anume acord atenție, moment de moment, conform intențiilor mele. Cum îmi antrenez capacitatea asta în mod formal? Da, una din metode este meditația, adică antrenarea minții: când pot reduce stimulii exteriori și când pot să văd ce se întâmplă în mine sau în exterior, când pot să fiu atent la ce e în mine – fie gânduri, emoții, stări sau opinii – și să iau atitudine în fața a ceea ce se deschide și să duc asta mai departe în modul în care răspund la ce e în viața mea – inclusiv la job –, într-un mod mai responsabil și înțelept.

Capacitatea aceasta se răsfrânge și în viața de zi cu zi, și la job. Iar când văd mai clar și sunt mai conștient de ce se întâmplă, vine nivelul următor, când, prin mindfulness, îmi antrenez și „puterea conștientă“ de a alege, pot vedea că îmi pot controla viața și chiar că pot să îmi fac planuri mai conștiente și nu mai aleg să merg „după turmă“.

De obicei, când simt că nu pot controla ceva, atunci intervine, mai degrabă, procrastinarea sau alte mecanisme de evitare – adică mai degrabă acționez inconștient decât să răspund conștient.

Mulți dintre oamenii de succes în plan profesional au îndrăznit să includă practica mindfulness în viața lor de zi cu zi. 

ADEVARAT. Bill Gates, Oprah Winfrey, Arianna Huffington, Serena Williams sau Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, sunt doar câțiva dintre cei care practică mindfulness. Asta îi ajută să aibă mai multă claritate, concentrare, să ia decizii mai bune, să asculte mai bine. Unii dintre ei au ajuns la mindfulness într-un moment în care au clacat din cauza stresului sau burnoutului și și-au dat seama că nu mai pot continua așa!

În plus, una din noile cercetări realizate de David Creswell arată că mindfulness ajută și la reducerea sentimentului de singurătate, un sentiment tabu în leadership, dar foarte prezent (pe care foarte mulți manageri sau lideri îl resimt, chiar dacă nu vorbesc despre asta)!

Starea de prezență conștientă (sau de mindfulness) poate contribui la prosperitatea noastră financiară. 

℗PUBLICITATE



ADEVARAT. Și aici ne ajută în două direcții: prosperitatea financiară înseamnă (1) să ne creștem veniturile și (2) să gestionăm înțelept cheltuielile.

Când învățăm să ne concentrăm atenția pe ceea ce e important în momentul prezent, putem lucra mai eficient, iar performanțele la job cresc. Iar când se întâmplă asta, devenim valoroși pentru compania pentru care lucrăm sau valoroși pe piața pe care suntem. Deci putem chiar să cerem o mărire de salariu, de ce nu?!

Totuși, când cheltuim inconștient, impulsiv, de multe ori „hrănim“ altceva, dorim să ne împlinim altă nevoie neîmplinită. Cu mindfulness învățăm să ne ascultăm nevoile și mesajele lor, iar când apare impulsul de a cheltui, să putem accesa resursele interioare de a observa dacă avem nevoie cu adevărat de acel obiect sau dacă poate dorim doar să evităm singurătatea sau nevoia de a fi ca alții, de acceptare, stimă de sine etc. 

Companiile în care angajații au acces la cursuri de mindfulness și care, ulterior, practică starea de prezentă conștientă se pot bucura de o mai bună dezvoltare umană și economică. 

ADEVARAT. Deja în străinătate trendul este clar: în 2018, peste 40% din Top 500 companii Forbes aveau implementat un program bazat pe mindfulness.

Acum 3 ani am participat la un program – Search Inside Yourself Leadership Programme – bazat pe mindfulness, inteligență emoțională și neuroștiințe. Acest program a fost prima dată rulat în Google (companie faimoasă pentru câte programe de dezvoltare susține pentru angajații săi) și a devenit cel mai de succes program din companie. A avut un impact atât de mare, încât programul a ieșit din curtea Google, iar acum e ținut în sute de organizații din lume. Și, după cum spuneam mai sus, mindfulness ajută la starea de bine, iar locul în care un angajat e mai fericit este mai prosper.

Exercițiile de mindfulness pot contribui la reducerea stresului profesional și au, de asemenea, beneficii majore și în viața personală.

ADEVARAT* (vezi mai jos steluța). Primul argument pentru programele bazate pe mindfulness e evident: reducerea stresului. Când angajații sunt mai puțin stresați se pot focusa mai bine, devin mai performanți, iar companiile își păstrează avantajul competitiv. Stresul poate veni de oriunde, nu doar de la lucru, iar o companie care implementează un astfel de program arată cât de mult accent pune pe angajații săi, oferindu-le aceste capacități de a face față stresului și de a-și crește starea de bine.

Mai mult, prin mindfulness devenim mai conștienți nu doar de stările noastre (și cât de mult ar ajuta asta într-o ședință!), cât și de stările colegilor, transformând cultura organizațională într-una bazată pe prietenie și suport reciproc. 

De curând, Ștefania, o participantă la un curs bazat pe mindfulness ținut de mine, spunea: „Am vrut să învăț mindfulness deoarece aveam un job foarte stresant. Ei bine, jobul nu s-a schimbat, e la fel, însă eu am învățat să răspund altfel situațiilor stresante. Și s-a întâmplat și mult mai mult decât atât. Da, am învățat să mă uit la gânduri și să le las să treacă fără să rămân blocată în ele. Am practicat să fiu conștientă de gânduri și să nu mai ruminez pe un anumit gând. Am învățat să fiu blândă cu mine, să am curaj să fiu curioasă și, nu în ultimul rând, să nu mă judec. Toate acestea mă ajută să fiu confortabilă cu situații incerte, necunoscute și noi.“

Și de ce steluța (*): mindfulness nu e ca orice alt training pe care îl poate ține oricine într-o organizație, iar dacă este ținut de persoane neacreditate poate face mai mult rău decât bine, deoarece când devine conștient de el însuși, nu știi ce e acolo, în experiența omului. E ca și cum ai merge cu o problemă de sănătate la un… veterinar. În prezent, în România sunt doar aproximativ zece instructori de mindfulness acreditați la nivel internațional. (Dacă vrei să implementezi un astfel de program în compania ta, chiar eu sunt unul din instructorii acreditați.)

Dacă am încercat o dată sau de două ori exercițiile de mindfulness și am constatat că nu mă descurc, asta înseamnă că această practică nu este pentru mine. 

FALS. În mindfulness nu ai cum să dai greș. De aceea îi spune practică, sau exercițiu, pentru că ne dezvoltăm și învățăm să nu ne judecăm așa de repede pe noi înșine. Este doar un semn că acolo este o abilitate de dezvoltat, care are nevoie de răbdare și încredere din partea celui care practică. Aici intervine, într-adevăr, și importanța instructorului și a faptului de a începe mindfulness cu un instructor acreditat. De multe ori, „nu mă descurc“ apare când ne dăm seama că mintea ne tot fuge și că nu ne putem concentra. Ceea ce e normal la început, iar eu chiar încurajez lumea să se bucure când descoperă acest lucru: asta face mintea noastră, a tuturor, hoinărește. Nu înseamnă că nu se întâmpla oricum și până acum, doar că acum devenim mai conștienți de asta. Și, cu practică, vedem tot mai repede când se întâmplă asta și ne antrenăm mușchiul minții să revină. Și asta, apoi, se revărsă și în relația cu copiii noștri și cu persoanele iubite, dar chiar și la lucru – din moment ce suntem mai prezenți în orice facem.

Cu toții resimțim stres la locul de muncă, dar cei care practică mindfulness relaționează mai bine cu emoțiile negative și se pot concentra mai bine.

ADEVARAT. Uite un caz real. O participantă îmi povestea că într-o zi, a avut o ședință care a stresat-o foarte tare, în care cineva a spus ceva care a afectat-o puternic. După ședință, a încercat să își continue munca, însă efectiv nu mai putea! Mintea îi mergea tot acolo, la discuția precedentă și nu putea lucra nimic. La un moment dat, s-a oprit și și-a dat seama că dacă va continua tot așa, îi va trece ziua de lucru și chiar nu va face nimic productiv. Asta e o situație în care suntem mai puțin mindful, pentru că emoțiile și gândurile ne acaparează complet atenția. Așa că a ales să se oprească pentru zece minute și să facă o practică de mindfulness. Și după cele zece minute a putut din nou să se concentreze, iar ceea ce părea o zi de muncă irosită s-a transformat și ea a putut ca, în cele două ore care-i mai rămăseseră, să finalizeze sarcinile importante pe care le mai avea pentru acea zi.

Multitaskingul este un mit, noi, oamenii, funcționăm cel mai bine dacă ne implicăm în activități pe rând.

ADEVARAT. În multitasking, concepția populară este că atenția se împarte în două sau mai multe direcții. Însă, după cum explică Daniel Goleman, „tatăl“ conceptului de inteligență emoțională și autor al bestsellerului Focus, ce se întâmplă atunci când facem multitasking este că atenția se mută repede și încontinuu între stimuli. Asta scade capacitatea de concentrare susținută, profundă, necesară că să finalizăm taskuri mai complexe. Asta duce, de fapt, la sărăcirea atenției noastre. Desigur, putem alege multitasking pentru sarcini automatizate, însă când ce avem de făcut este deja mai complex, atenția trebuie să fie focusată, dar să aibă și resursele care să-i permită să fie deschisă, pentru a observa oportunități. Dacă noi ocupăm acel „spațiu“ cu o altă sarcină prin multitasking, e posibil chiar să nu vedem imaginea de ansamblu. Când citești un e-mail de la șeful tău și în același timp faci și de mâncare este posibil să nici nu observi că șeful ți-a cerut alt raport sau că oala ți-a dat în foc… Și mai bine cu un job bine făcut, și mâncarea gata! Iar cu mindfulness, poate chiar observăm că nici măcar nu ne ia mai mult timp decât credeam.

Pentru mai multe informații vă recomandăm: Mindfulness urbanMindfulness și leadershipMindfulness pentru profesori și cursul online Mindfulness.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0