În perioada stărilor de urgență și de alertă din anul 2020, experții în sănătate mintală ne-au recomandat atât tehnici de igienă emoțională, cât și activități fizice. La capitolul mișcare, deseori i-am auzit vorbind despre cât de mult ne poate ajuta yoga. Pentru a ne contura o imagine mai clară despre ce implică cu adevărat yoga și mai ales pentru a afla ce este adevărat și ce este fals am stat de vorbă cu Andreea Aradits, instructor de yoga. Pentru mai multe informații despre certificările Andreei și cursurile pe care le susține puteți accesa site-ul ei oficial.
Yoga este o practică veche de mii de ani ce ne ajută să ne liniștim mintea și să dezvoltăm o relație sănătoasă cu corpul nostru.
ADEVĂRAT. Yoga însumează o multitudine de practici axate pe forme de disciplină și control al minții, practicate de asceți și anumite comunități, cu scopul de a fi eliberat de suferințele inerente vieții (Edwin F. Bryant, The Yoga Sutras of Patanjali).
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Textul primordial pentru yoga este Yoga Sutras al lui Patanjali, o colecție de 195 de aforisme numite „sutras“. În cea de-a doua sutra, Patanjali definește yoga ca fiind liniștirea completă a activității minții (care, în yoga, include trei stări: conștient, subconștient și inconștient). Aceasta este considerată a fi definiția clasică pentru yoga.
Patanjali definește ca punct culminant al acestei experiențe „samadhi“, o stare a minții în care nu există gânduri, unde mintea este extinsă la capacitatea ei maximă, într-o stare de „conștiință pură și nelimitată (Thomas Egeness, PhD, The Yoga Sutra and Deep Meditation).
Identificarea noastră cu viață individuală este sursa din care se naște narativul nostru limitat, fals, „asmita“ (ego). Asmita se află în imediată proximitate a lui „avidya“ (neștiință) și a atașamentelor pe care le dezvoltăm pe baza lucrurilor care ne plac și nu ne plac, acestea fiind parte integrantă a narațiunii proprii. Acestea reprezintă obstrucții în calea cunoașterii de sine și au o bază fiziologică în creier. Creierul poate fi influențat prin kriya yoga sau exerciții neuronale, după cum le numește dr. Stephen W. Porges (om de știință și profesor de psihiatrie, autor al Teoriei Polivagale). „Se spune că fericirea se manifestă în mod spontan și simultan în mințile și inimile noastre atunci când știm cine suntem și când ne eliberăm de frică. De aceea, practicile yoga ne pun la dispoziție o cale prin care să fim fericiți nu doar ca idee, ci ca certitudine fiziologică“ (Eddie Stern, One Simple Thing).
În România, yoga presupune să facem parte dintr-un grup coordonat de un lider (așa cum era renumitul Bivolaru) și să trăim așa cum ne spune acesta.
FALS. Yoga este, în principiu, o practică solitară. Nu este nevoie să faci parte dintr-un grup pentru a practica yoga. Poți merge singur pe această cale, dar o comunitate care să te susțină este benefică. Are, mai degrabă, legătură cu nevoia îndrumării și cu menținerea motivației de a practica. Este recomandat, însă, să înveți de la un profesor care practică yoga și are experiență.
În yoga există un set de reguli morale și comportamentale (Yamas și Nyamas) care ne îndrumă:
Yamas (comportament social)
• Ahimsa – să practici non-violența în cuvânt, gând, acțiune;
• Satya – să spui adevărul în cuvinte și acțiuni;
• Asteya – să nu furi proprietatea, bogăția, munca, ideile altora;
• Brahmacarya – celibat, să nu irosești energia vitală;
• Aparigraha – să nu fii lacom, să nu dorești; dorințele se schimbă permanent, de aceea nu pot fi niciodată satisfăcute.
Nyamas (conduită personală)
• Saucha – să tinzi către puritate interioară și exterioară;
• Santosha – să te mulțumești cu ce ai;
• Tapas – să practici o disciplină proprie, o viață bazată pe principii (pentru practicanții de yoga: dietă, program și practică fixă, evitarea influențelor negative);
• Svadhyaya – să continui să studiezi individual pentru sporirea înțelegerii și expansiunea cunoașterii;
• Isvara pranidhana – să te abandonezi Ființei Supreme.
Yoga este o formă de religie, dar totul e mascat să nu pară că este așa.
FALS. Yoga nu este o religie, dar nu este nici un simplu exercițiu fizic. Yoga este o practică spirituală care poate fi complementară cu orice formă de religie.
Pentru a practica și a experimenta yoga ai nevoie de devoțiune. A fi spiritual presupune devotament, dedicare, perseverență, indiferent de subiectul devoțiunii (Sharath Jois, august 2020).
Pentru a practica yoga trebuie să avem o anumită flexibilitate a corpului, altfel nu merită nici măcar să încercăm.
FALS. Flexibilitatea, la fel ca forța, este un lucru care se obține în timp, cu răbdare și consecvență.
Asanele (posturile fizice) pe care le vedem practicate astăzi sunt treapta a treia în Yoga, ele nu sunt nici scopul final, nici singura cale de a atinge samadhi, starea de fericire supremă.
Avem nevoie de practică fizică pentru a ne pregăti corpul pentru următoarele trepte: pranayama – controlul respirației, pratyahara – retragerea simțurilor, dharana – concentrare asupra unui singur element, dhyana – meditație, samadhi – contemplație, beatitudine, fericire, extaz.
Pentru a practica toate acestea și a merge mai departe pe drumul yoga, avem nevoie de un corp sănătos, capabil să stea în meditație pentru mult timp nemișcat și de o minte liniștită, stabilă. Postura care susține cel mai bine corpul în meditație este Padmasana, postura Lotus, care, într-adevăr, necesită flexibilitate, dar ea se obține în timp, cu răbdare.
Toți instructorii de yoga au participat la același curs de specializare, drept urmare, nu contează cu ce instructor lucrăm.
FALS. În zilele noastre, profesorii de yoga își încep pregătirea cu un curs de bază de 200 de ore. După absolvirea acestui curs – ceea ce poate dura de la o lună la șase luni sau chiar un an de zile – și absolvirea examenului, studentul este considerat profesor de yoga, având cunoștințele de bază. De aici încolo, fiecare nou profesor merge pe drumul său: unii continuă să mențină o practică zilnică, să studieze teorie și practică pe propriul corp și să participe la alte cursuri care le oferă ocazia să învețe mai mult. Părerea mea este că fiecare certificare suplimentară oferă celui care dorește să studieze cu acel profesor o garanție a cunoștințelor în domeniu.
℗PUBLICITATE
De asemenea, yoga este un domeniu foarte vast, în cadrul căruia s-au dezvoltat mai multe școli, mai multe stiluri. Cred că este important să descoperi ce stil de yoga ți se potrivește, încercându-le pe toate, dacă ai posibilitatea (și acum există această posibilitate inclusiv online) și să decizi care este profesorul cu care vrei să mergi mai departe. E important să te asiguri că profesorul tău are studii în domeniul în care predă și că menține o practică regulată și așezată. În yoga este foarte importantă experiența proprie, care nu poate fi înlocuită cu teoria din cărți.
Sharath Jois spune că pentru a fi profesor de yoga ai nevoie de Sadhana – să practici yoga, să o trăiești și să o stăpânești (atât teoria, cât și practica).
Yoga este doar in teorie și pentru minte, în practică, totul este despre corp.
FALS. Practica fizică are ca scop calmarea minții. În yoga lucrăm cu corpul pentru a ne putea controla respirația și, odată ce avem control asupra respirației, putem controla mai lesne mintea pentru a încerca să atingem starea de samadhi, scopul final în yoga.
Practica yoga începe în corp pentru că este instrumentul care ne este cel mai la îndemână. Există însă căi în yoga care nu pun accent pe practicarea asanelor, posturilor fizice: Bhakti Yoga (practică spirituală bazată pe devotament față de o zeitate), Jnana Yoga (practică ce pune accentul pe drumul cunoașterii, al realizării de sine; practicantul meditează, reflectează și ajunge la revelații despre natura sinelui – atman – și relația lui cu Brahman).
Karma Yoga este cea de-a treia cale clasică din hinduism, pe care pornești cu scopul de a accede la salvare, eliberare; este yoga acțiunii altruiste, fără atașament față de fructele acțiunilor personale. Este și calea cea mai cunoscută astăzi.
Dacă practicăm yoga, în câteva zile vom deveni fericiți și mult mai puțin stresați.
PARȚIAL ADEVĂRAT. Da, te simți mai bine după o clasă de yoga, dar ai nevoie de o practică susținută pentru a schimba radical starea de spirit și nivelul de stres și pentru a nu reveni rapid la starea de dinaintea clasei, de care ai încercat să scapi inițial. E ca atunci când iei o aspirină să nu te mai doară capul pe moment – scopul este să nu te mai doară deloc capul, să încerci să modifici cauza, nu doar să tratezi efectul.
Rămâne alegerea ta dacă vrei să practici yoga doar ca hobby, să elimini stresul acumulat și să te simți mai bine pe moment, sau dacă vrei să începi o practică serioasă, care poate presupune disconfort uneori, dar care are ca scop o schimbare profundă. Întotdeauna în mai bine.
Yoga se adresează tinerilor, în special femeilor, care se plictisesc și nu știu ce să facă cu timpul lor.
FALS. Yoga s-a adresat inițial exclusiv bărbaților din castele superioare; ea a fost adusă în rândul oamenilor „de rând“ prin intermediul lui Tirumalai Krishnamacharia (1888-1989), profesor indian de yoga, vindecător ayurvedic și erudit, considerat părintele practicii de yoga modernă.
Ulterior, au fost acceptate și femeile, iar tinerii din ziua de astăzi sunt atrași de yoga în încercarea de a ajunge la o stare de echilibru în societatea agitată în care trăim. Partea bună e că funcționează.
Yoga presupune să ne mulăm posturile corpului sub forma unui covrig și apoi să suportăm tot disconfortul.
PARȚIAL ADEVĂRAT. Există posturi în yoga al căror scop este dezvoltarea abilității de a-ți păstra calmul și liniștea în momentele inerente de disconfort. În loc să fugi de greutăți, înveți să te detașezi și să le observi. Dar aceasta este doar o treaptă pe scara care duce către samadhi. Și nu toate posturile din yoga sunt dificile.
Practica yoga poate fi dobândită doar citind o carte, nu e nevoie cu adevărat de un instructor.
FALS. Ai nevoie de un îndrumător, de un ghid, de un martor pentru că e foarte posibil ca ceea ce faci să nu fie corect. Și atunci fie postura nu are efectul dorit, fie te poți accidenta.
În Ashtanga Yoga, privirea trebuie să stea într-un punct fix, prestabilit pentru fiecare postură. Nu poți să-ți verifici aliniamentul în oglindă în timpul practicii. De aceea, ai nevoie de un martor specializat.
Practica fizică este o meditație în mișcare. Pentru a ajunge la Pratyahara (controlul simțurilor), trebuie ca atenția să fie îndreptată spre interior. Profesorul este ochiul din exterior.
Guru înseamnă „cel care îndepărtează întunericul“. Un profesor de yoga este, în mod ideal, un mentor, nu doar un antrenor care numără în sanscrită.
În Ashtanga Yoga, spre exemplu, există o structură fixă și fiecare postură are multiple elemente pe care trebuie să le acoperi. Profesorul coordonează atât corectitudinea respirației, cât și a detaliilor fizice și te susține în practica ta.
Pentru și mai multe informații vă recomandăm următoarele cărți: Psihologia yoga, Yoga, Suflete de sticlă.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
