fbpx
skip to Main Content

Depresia și masculinitatea sunt două cuvinte care rar ajung să fie întâlnite în aceeași propoziție. Folclorul urban ne spune că bărbații adevărați sunt tari ca piatra și prin urmare nu au motive să simtă sau să se întâlnească cu emoții dificile. Dar atunci, de ce este atât de des întâlnită violența fizică și verbală, de ce ajung să fie dependenți de substanțe sau să se refugieze în sport sau muncă? Psihologia ne arată că atunci când vine vorba despre depresie, există câteva particularități pe care nu le întâlnim și la femei, mulți dintre bărbați având o depresie mascată, așa cum își maschează și celelalte emoții. Pentru a ne lămuri mai bine cu privire la depresia masculină și la cum pot trece bărbații prin momentele lor dificile, l-am invitat pe psihologul Gabriel Panțiru să ne ajute să înțelegem ce este adevărat și ce este fals atunci când vine vorba despre psihologia bărbatului.

Depresia este un moft și nu se potrivește cu psihologia bărbatului adevărat. 

FALS. Din păcate, din punctul de vedere al marii părți a societății, depresia în cazul bărbaților este un moft. Însă, dacă e să nu se potrivească cu ceva, depresia nu se potrivește cu imaginea socială a unui bărbat adevărat, nu cu psihologia lui. Cred că e important să clarificăm faptul că depresia este o etichetă pe care o atașăm unui grup de simptome. Vorbim aici de prezența unor sentimente de tristețe, vid interior sau iritabilitate, însoțite de modificări ale motivației, precum și ale modului în care persoana se comportă, funcționează și gândește. În spatele acestor simptome se află însă suferința psihică. Este o suferință pe care noi, bărbații, nu ne permitem să o recunoaștem față de alții și, de cele mai multe ori, nici față de noi înșine. Adevărul este că puține lucruri ne creează un disconfort mai mare decât prezența unui bărbat care plânge. Însă, oricât de greu ar putea fi de crezut, capacitatea de a suferi a bărbaților nu diferă cu nimic de cea a femeilor. Mărturie stă numărul de sinucideri în rândul bărbaților, care, pentru bărbații români cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani, este de 7 (șapte) ori mai mare decât cel al femeilor. 

Bărbații nu fac depresie pentru că ei nu au emoții de tristețe și frică sau anxietate.  

FALS. Emoțiile sunt prezente cu noi, indiferent de sexul nostru, din primele noastre clipe de viață. Prezente difuz la naștere, până la 6 luni ele se diferențiază sub forma bucuriei, tristeții, dezgustului, furiei sau fricii. Nu există diferențe în capacitatea de a trăi emoții a băieților și fetelor, iar ele rămân ghidul nostru în această lume până la finalul vieții. Există însă diferențe în modul în care familia și societatea ne încurajează să le trăim. Băieților li se transmite că emoții precum tristețea, frica și anxietatea sunt emoții feminine pe care nu au voie să le exprime. Băieții învață într-un mod dureros acest lucru: sunt pedepsiți și excluși din relațiile lor importante și li se inoculează rușinea și frica de a nu fi suficient de bărbat. Uneori, băieților li se permite, în schimb, să-și exprime furia, care este văzută ca singura emoție cu adevărat masculină. Ca bărbați, ajungem astfel deconectați de viața noastră emoțională. Această deconectare de o parte importantă a noastră se află în inima golului interior pe care îl simțim în mijlocul stărilor depresive. 

Depresia înseamnă că suntem nebuni și de internat la spitalul de psihiatrie. 

FALS. Nebunia este o etichetă care implică o pierdere a capacităților de raționament și a contactului cu realitatea. Evit folosirea acestui cuvânt deoarece, pe de o parte, nu oferă suficiente informații despre suferința persoanei etichetate, iar, pe de alta, este folosit frecvent pentru a stigmatiza persoane care nu se încadrează în criteriile de normalitate ale societății. Depresia, în toate formele ei, este o tulburare a dispoziției persoanei și, în majoritatea cazurilor, nu implică o pierderea a contactului cu realitatea. De asemenea, în majoritatea cazurilor nu este necesară internarea, iar tratamentul este administrat ambulatoriu. Excepție fac formele severe de depresie, în care există tentative de suicid. Tot în unele forme severe, simptomele depresive pot fi însoțite de manifestări psihotice, cum ar fi anumite halucinații. Însă, așa cum arată un scurt clip cu solistul trupei americane Linkin Park, realizat cu 36 de ore înainte ca acesta să se sinucidă, de multe ori bărbații afectați de depresie se comportă într-un mod cât se poate de normal.  

Depresia în rândul bărbaților se manifestă identic cu depresia femeilor.  

FALS. Deși există simptome pe care le regăsim atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, în special în cazul depresiei majore, suferința psihică ce stă în spatele depresiei tinde să se exprime diferit în cazul bărbaților. Bărbații își exprimă mai des suferința prin abuz de alcool și droguri, prin asumarea de riscuri și printr-o mai mare impulsivitate, prin iritabilitate, izbucniri de furie și accese de violență, prin retragerea din interacțiunile sociale și sporirea comportamentelor sexuale, prin jocuri de noroc, tot felul de adicții și consumul excesiv de alcool într-un interval scurt de timp (binge drinking). Terrence Real spune că în timp ce femeile afectate de depresie au o durere vizibilă, „bărbații afectați de depresie au de multe ori «belele»“. Astfel, se întâmplă frecvent ca persoanele din jurul lor să fie cele afectate de o suferință conștientă.  

Pierderile și lipsa relațiilor bazate pe încredere și siguranță sunt factori care ne predispun la depresie.  

ADEVĂRAT. Este adevărat că atât pierderile, cât și lipsa relațiilor bazate pe încredere și siguranță ne vulnerabilizează în fața depresiei. Rolul central este jucat însă de relațiile noastre. În prezența unor legături care oferă căldură și grijă, acceptare și validare emoțională, în prezența unor legături care ne oglindesc cu compasiune propria suferință, o pierdere ne conduce spre trăirea doliului, nu spre depresie. Din gama de relații pe care un bărbat le trăiește pe parcursul unei vieții, cele mai importante sunt de departe cele cu propriii părinți. Un părinte care suferă de depresie sau altă tulburare psihologică nu este capabil să răspundă în mod adecvat nevoilor copilului și pune bazele unui mod defectuos al acestuia de a relaționa cu sine însuși și cu ceilalți. Traumele și suferința psihică se transmit astfel de la o generație la alta. 

Singurul tratament eficient pentru depresie este medicația.  

FALS. Atât psihoterapia, cât și medicamentația sunt eficiente în tratamentul depresiei. Studiile arată că psihoterapia produce efecte comparabile cu cele ale medicamentației. Cu toate acestea, unele persoane răspund mai bine la medicamentație, în timp ce altele la psihoterapie. Medicamentația prezintă două mari dezavantaje: efectele adverse și rata mare a recăderilor. Acestea din urmă pot apărea chiar și în cazul persoanelor care continuă tratamentul medicamentos ani de zile. În multe cazuri, cele mai bune rezultate se obțin din combinarea medicamentației cu psihoterapia, această asociere generând și o probabilitate mai scăzut a recăderilor. Elementul important prin care psihoterapia se diferențiază de tratamentul medicamentos este reprezentat de faptul că îi oferă bărbatului afectat de depresie cunoștințele și abilitățile necesare gestionării evenimentelor de viață stresante, precum și un model de relaționare sănătoasă cu el însuși. 

℗PUBLICITATE


Psihoterapia este eficientă doar în rândul femeilor. 

FALS. Nu există studii care să indice faptul că psihoterapia este eficientă doar în rândul femeilor. Psihoterapia are la bază relația terapeutică. Această relație mediază reconectarea persoanei care este afectată de simptome depresive cu sine însuși și cu persoanele din jurul său, precum și dezvoltarea unor comportamente sănătoase. Relațiile joacă un rol vital atât în viața femeilor, cât și în cea a bărbaților, iar învățarea unei relaționări mai bune este eficientă în generarea unei stări de bine în viața oricărei ființe umane. 

Consumul de alcool și diferite alte substanțe este leacul pentru a scăpa de tristețe și melancolie

ADEVĂRAT și FALS. Este adevărat, consumul de alcool și de diferite substanțe este o formă de auto-medicamentație, un mod de a ține la distanță tristețea și melancolia. Este, însă, fals faptul că acestea ne pot scăpă de depresie. De cele mai multe ori, ele nu fac decât să alimenteze un ciclu vicios al suferinței și rușinii. Suferința interioară și rușinea pe care o resimțim ne fac să ne îndreptăm spre acele comportamente care ne fac viața mai ușoară, printre ele numărându-se consumul de alcool și alte substanțe. Acestea ne accentuează însă suferința, rușinea și sentimentul că suntem într-un anumit fel defecți sau inferiori. Din acest ciclu al suferinței și rușinii se naște abuzul și dependența. 

Depresia poate fi moștenită genetic

FALS. Deși se poate moșteni genetic un anumit grad de vulnerabilitate în raport cu depresia, aceasta este rezultatul interacțiunii genelor noastre cu mediul în care trăim și cu tipurile de interacțiuni pe care le avem. Studiile existente în momentul de față indică faptul că, deși componenta genetică joacă un rol important în apariția depresiei, nu este singurul element determinant și ar putea să nu fie nici cel mai important. 

Sportul, exercițiile de mindfulness și somnul sunt factori protectori care ne ajută să ținem depresia la distanță

ADEVĂRAT. Este adevărat că sportul, practicarea exercițiilor de mindfulness și somnul ne sunt de ajutor în controlul simptomelor depresive. Ele sunt un tip de instrumente pe care le putem folosi pentru a ne spori starea de bine. În același timp, ele nu pot singure să vindece suferința interioară produsă de lipsa unei relații sănătoase cu noi înșine și cu ceilalți. Sportul și exercițiile de mindfulness, în lipsa unui proces terapeutic, pot deveni activități care nu fac decât să ne țină departe de noi înșine. 

Pentru mai multe informații despre psihologia bărbatului și despre mecanismele sale de apărare vă recomandăm: Măștile masculinitățiiLegături pierduteExerciții de meditație pentru depășirea depresiei

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Back To Top
×Close search
Caută