Între mit și adevăr, cu Iulia Feordeanu: psihologia jungiană – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Una dintre abordările psihoterapeutice cele mai complexe și cu istorie este analiza jungiană, dezvoltată de renumitul psihiatru elvețian Carl Gustav Jung. Munca lui Jung a fost puternic influențată de psihanaliza lui Freud, dar, cu toate acestea, el are o abordare diferită. Pentru a afla mai multe despre psihologia jungiană, am invitat-o pe Iulia Feordeanu, psihoterapeut, analist jungian, membru individual al Asociatiei Internaționale de Psihologie Analitică, membru fondator al Societății Române de Analiză Jungiană, să ne explice ce este mit și ce este adevăr în această privință. 

Potrivit lui Jung, psihicul uman este format din: mintea conștientă, inconștientul personal și inconștientul colectiv. 

ADEVĂRAT. Înainte de Jung, psihanaliștii considerau că psihicul are trei zone: conștientul, subconștientul și inconștientul (personal). Adăugarea inconștientului colectiv (stratul psihologic ancestral comun speciei umane) și a noțiunii de arhetip la definirea structurilor psihicului reprezintă contribuția lui Jung în ceea ce privește modul în care era văzut psihicul anterior. 

Între psihanaliza lui Freud și psihologia analitică a lui Jung nu există diferențe semnificative. 

FALS. Între psihanaliza freudiană si psihologia analitică există diferențe importante, motiv pentru care ele s-au dezvoltat ca două curente diferite în psihologia dinamică. Însă, în ciuda diferențelor, ele sunt adesea complementare în încercarea de a explica fenomenele psihice complexe. 

Câteva diferențe sunt enumerate mai jos, schematic.

  • Freud considera că sexualitatea și energia sexuală (libidoul) reprezintă esența vitalității, dar și cauza nevrozelor (din pricina reprimării), iar pentru Jung, libidoul reprezintă forța vitală, energia psihică în general, și nu energia sexuală exclusiv. 
  • Freud considera relația analitică și, implicit, transferul pacientului ca fiind inegale, terapeutul reprezentând o autoritate, iar Jung considera relația dintre terapeut și pacient ca fiind una de egalitate, cu accent pe dinamica relației conștiente și inconștiente (transfer și contratransfer) dintre cei doi și cu acceptarea faptului că ambii sunt transformați de procesul analitic comun.
  • Freud își vedea pacienții de mai multe ori pe săptămână, iar poziționarea fizică a pacientului era pe canapea, fără contact vizual cu psihanalistul, iar Jung, în general, avea sesiuni săptămânale cu pacienții, cu care stătea față în față.
  • Freud considera religia ca fiind separată de psihologie și ca pe un mod de a evita confruntarea cu dificultățile vieții, iar Jung vedea religia și spiritualitatea ca aparținând nevoii psihologice de conectare cu principiul autoreglator.
  • Jung a pus accent pe ideea de a descoperi un sens al nevrozei și al vieții în general și pe reconectarea cu Sinele, abordarea sa putând fi considerată mai mult spirituală (deși cercetările actuale din neuroștiințe validează multe dintre intuițiile sale de acum o sută de ani). 
  • Freud, pe de altă parte, era interesat de ușurarea simptomatologiei pacientului și de o mai bună adaptare a acestuia la cerințele vieții sale prezente. 

Însă trebuie notat că Freud a fost primul care a pus pe hârtie teoria de bază a psihanalizei, iar până la un punct, Jung a fost discipolul său. Există în prezent o multitudine de școli post-jungiene, unele care se apropie mai mult de teoria freudiană, fără a-și pierde din esența jungiană, iar altele care au rămas mai aproape de teoria clasică postulată de Jung.

Jung era de părere că psihicul uman este la fel de real precum este corpul fizic. 

ADEVĂRAT. Jung acorda o importanță deosebită manifestărilor „invizibile“ ale psihicului, pe care le considera reale. Această credință stă la baza imaginației active, tehnică de explorare a conținuturilor inconștiente ale psihicului folosită în psihologia jungiană și documentată de Jung în Cartea Roșie, în care practicantul, în stare meditativă, intră în dialog cu figuri personificate din inconștient.

În psihologia jungiană, terapeutul (numit analist) acordă o importanță aparte coincidențelor, analizei viselor și intuiției. 

PARȚIAL ADEVĂRAT. În psihologia jungiană, se acordă importanță manifestărilor inconștiente și iraționale ale psihicului, dar aceste preocupări nu sunt exclusive. În analiza jungiană, se lucrează cu materialul adus de client (istorie de viață, vise, sentimente) și cu transferul și contratransferul, la care se adaugă, atunci când este cazul, coincidențe semnificative, intuiții etc.

În analiza jungiană, pacientul este încurajat să acorde o atenție aparte picturii și desenului, dar și mandalelor. 

ADEVĂRAT. Așa cum am spus mai sus, psihologia jungiană încurajează explorarea psihicului prin orice mijloace, cu accent pe mijloacele expresive (desen, mandală, imaginație activă, mișcare autentică). Prin aceste mijloace, pot ieși la iveală conținuturi psihice care nu sunt din sfera verbală, iar apoi acestea pot fi explorate și integrate. Însă, subliniez din nou, acestea nu sunt singurele modalități de lucru în psihologia jungiană. Dialogul, relația terapeutică, analiza viselor sunt, și ele, aspecte importante ale procesului analitic.

℗PUBLICITATE



Sincronicitatea este un alt concept important în psihologia jungiană.

ADEVĂRAT. Jung, în parcursul său de a descoperi „realitatea“ fenomenelor psihice, a fost preocupat de principiul acauzalității și a studiat așa-numitele coincidențe cu sens, situații în care două fenomene între care nu pare să existe o legătură cauzală apar simultan pentru a atrage atenția asupra legăturii dintre inconștient și conștient.

În viziunea lui Jung, inconștientul personal este bogat în complexe, imagini, simboluri și idei despre a căror existență putem afla multe, dacă facem analiză personală. 

ADEVĂRAT. Lumea interioară inconștientă este populată cu multe elemente despre a căror existență putem deveni treptat conștienți, în urma unui proces de introspecție și observare. Analiza personală este una dintre căile prin care putem să cunoaștem o parte din inconștientul personal, după părerea mea calea cea mai simplă, deoarece suntem însoțiți, în acest proces, de cineva care a parcurs înainte o parte din acest drum și ne poate ghida. Însă există și alte căi de autocunoaștere, de exemplu cele propuse de discipline spirituale.

În psihologia jungiană, Ego-ul și sinele descriu același lucru. 

FALS. În psihologia jungiană, cele două concepte sunt cât se poate de diferite. Ego-ul sau eul reprezintă un complex, centrul vieții conștiente (adică o mică parte a psihicului), iar Sinele reprezintă principiul totalității și factorul autoreglator din psihic și atotcuprinzător și este mai dificil de explicat prin mijloace exclusiv raționale.

Jung considera că personalitatea umană este compusă din Animus – partea masculină și inconștientă a unei femei – și Anima – partea feminină și inconștientă a unui bărbat.

FALS. Animus și Anima sunt două concepte folosite de Jung pentru a explica complexele contrasexuale (partea de masculinitate din femei) și partea de feminitate din barbat, dar ele nu reprezintă decât părți ale psihicului inconștient, nicidecum nu descriu în totalitate personalitatea omului. Alte complexe importante care fac parte din structura personalității sunt Persona, Umbra, Eul, complexele parentale matern si patern.

De altfel, deși ideea de complementariate masculin-feminin, Yin și Yang, este prezentă și acceptată în multe sisteme filozofice, teoriile privind Anima și Animus evoluează în psihologia jungiană față de definițiile inițiale date de Jung, iar în contextele culturale prezente legate de fluiditatea genurilor vom vedea cum vor fi ele redefinite și repoziționate.

Psihologie analitică se mai practică doar în Elveția, în România nu mai există terapeuți specializați în această abordare. 

FALS. În lume există peste trei mii de analiști jungieni distribuiți pe toate continentele. Forul internațional care acordă certificare ca analist jungian este Asociația Internațională de Psihologie Analitică, prescurtat IAAP. În lume există societăți jungiene afiliate la această organizație, dintre care unele au drept de a forma analiști jungieni după standardele IAAP, iar altele nu au acest drept. Lista de societăți afiliate IAAP poate fi consultată aici

În România nu există încă o societate afiliată IAAP, însă există 16 analiști jungieni, membri individuali ai IAAP, care s-au format prin intermediul programelor de routerat ale IAAP, în cadrul grupului de dezvoltare. În prezent, alți 13 psihoterapeuți din România se află în proces de formare ca analiști jungieni, prin intermediul programului de routerat. Grupurile de dezvoltare sunt structuri în care psihoterapeuții se pot forma ca analiști jungieni în țările unde nu există școli de formare acreditate de IAAP. Puteți afla mai multe despre grupurile de dezvoltare și despre formarea ca analist jungian prin intermediul programelor de routerat aici.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută