fbpx
skip to Main Content

La nivel internațional, cercetătorii pasionați de sănătatea mintală și relațională realizează constant experimente și studii clinice, pentru a descoperi ce ne poate ajuta să ajungem la starea emoțională de bine. Unul dintre ingredientele-cheie este compasiunea de sine – un concept pe care oamenii adesea îl interpretează greșit, dar care poate reprezenta un factor de protecție împotriva problemelor de sănătate mintală și a durerii psihice. Despre ce este și ce nu este compasiunea de sine am stat de vorbă cu Nicoleta Drăgan, psihoterapeut licențiat, care practică în Statele Unite ale Americii. Nicoleta și-a făcut teza de doctorat pe tema compasiunii de sine și a publicat cercetări științifice pe această temă.

Compasiunea de sine înseamnă a ne plânge de milă. 

FALS. Acesta este poate cel mai mare mit despre compasiunea de sine. De fapt, compasiunea de sine are trei elemente care se intersectează: conștientizarea momentelor de suferință (opusul identificării cu suferința momentului), tratarea acestor momente cu blândețe iubitoare (opusul judecării negative a sinelui) și recunoașterea că avem o esență umană comună (opusul sentimentului de izolare). Cu alte cuvinte, compasiunea de sine este abilitatea de a rămâne ancorați în momentul prezent în situațiile dificile, de a ne accepta și trata imperfecțiunile și limitările cu blândețe, grijă și iubire, dar și de a recunoaște că suferința și imperfecțiunea sunt parte din experiență umană.

Compasiunea de sine este slăbiciunea prin care oamenii se ascund de propriile greșeli. 

FALS. Studiile ne arată că oamenii care au un nivel de compasiune de sine ridicat sunt mult mai dispuși să-și recunoască greșelile, să își îndrepte erorile față de ceilalți și să ia măsuri de prevenție pentru ca acestea să nu se mai repete. Așadar, compasiunea de sine nu doar că nu este o slăbiciune prin care oamenii se ascund de propriile greșeli, ci vine mai degrabă cu o capacitate de a le întâmpina cu onestitate și fără a da cu sinele de pământ. Această onestitate, fără critică, ci mai degrabă întâmpinată cu blândețe, ne ajută să ne putem uita la propriile greșeli și să facem ceea ce trebuie făcut pentru a nu le mai repeta. În schimb, dacă ne-am judeca aspru și critic pentru greșelile făcute și am uita că acestea sunt parte din experiența umană, ne-ar fi mult mai greu să ne uităm cu onestitate la ele și am avea tendința de a ni le ascunde. 

Calea sigură către o viață lipsită de sens este compasiunea de sine. 

FALS. Studiile ne arată că nivelul de compasiune de sine ne influențează puternic starea psihologică, fizică și relațională. Cu cât nivelul nostru de compasiune față de sine este mai ridicat, cu atât suntem mai satisfăcuți de viața noastră, ne simțim conectați cu cei din jurul nostru, suntem mai flexibili și mai rezilienți, ne respectăm propria scară de valori, ne simțim mai motivați și mai competenți. Mai mult decât atât, cu cât avem un nivel de compasiune de sine mai ridicat, cu atât mai scăzute sunt stările de depresie, anxietate sau stres. 

Narcisismul s-a dezvoltat atât de mult deoarece oamenii simt prea multă compasiune față de ei înșiși atunci când au un eșec sau o dau în bară. 

FALS. Până acum nu avem niciun studiu care să indice că narcisismul ar fi direct proporțional cu compasiunea de sine. Din contră, unele studii spun că nu există niciun fel de legătură între ele, iar altele arată că, de fapt, compasiunea de sine este invers proporțională cu narcisismul. Cu alte cuvinte, cu cât compasiunea de sine este mai ridicată, cu atât nivelul de narcisism este mai scăzut.

Cei mai mari egoiști din lume sunt cei care au prea multă compasiune de sine. 

FALS. Studiile ne spun că atunci când avem un nivel de compasiune ridicat avem și capacitatea de a recunoaște că nevoile noastre sunt la fel de importante ca ale celor din jurul nostru. De aceea, cei cu un nivel de compasiune de sine ridicat sunt mai dispuși la compromis deoarece iau în considerare nevoile tuturor celor implicați în situație. Mai mult decât atât, cei cu un nivel de compasiune de sine mai ridicat au tendința de a aborda situațiile într-un mod constructiv pentru fiecare persoană implicată. De asemenea, studiile ne arată că cei cu un nivel de compasiune de sine ridicat sunt mult mai dispuși să ajute pe cineva aflat la nevoie, în comparație cu cei cu un nivel mai scăzut de compasiune de sine.

Compasiunea față de propria persoană duce la cultivarea unei stime de sine sănătoase. 

℗PUBLICITATE



ADEVĂRAT. Este adevărat că există o legătură pozitivă între compasiunea de sine și stima de sine și că ambele implică a avea sentimente pozitive față de noi înșine. Cu toate acestea, este important de menționat că ele sunt două concepte fundamental diferite. Stima de sine implică o evaluare pozitivă a sinelui și o nevoie de a fi speciali și mai presus decât alții. În același timp, stima de sine depinde de felul cum suntem evaluați de cei din jurul nostru. În contrast, compasiunea de sine întâmpină toate momentele, inclusiv pe cele de eșec sau în care ne simțim inadecvați, fără a le judeca negativ. De aceea, pentru cei cu un nivel ridicat de compasiune de sine valoarea atribuită sinelui rămâne permanentă, nu se prăbușește în fața eșecului sau a limitărilor, ceea ce se poate întâmpla în cazul stimei de sine. 

Starea de mindfulness este necesară pentru a ne exersa compasiunea de sine. 

ADEVĂRAT. Conștientizarea momentului prezent, fără a-l judeca în niciun fel (mindfulness), este una din cele trei componente ale compasiunii de sine. Conștientizarea a ceea ce se întâmplă în interiorul și în exteriorul nostru este absolut necesară pentru a putea apoi să acționăm cu intenție, în loc să ne identificăm cu situația sau cu sentimentele pe care le simțim pe moment și să reacționăm la ele.

Compasiunea de sine ne ajută să acceptăm caracterul imperfect al condiției umane. 

ADEVĂRAT. Compasiunea de sine presupune recunoașterea faptului că avem o esență umană comună care implică vulnerabilitate, eșec, imperfecțiune și sentimente dureroase, cum ar fi rușinea. Eșecurile, limitările personale și sentimentele dureroase ne pot face să ne simțim izolați și diferiți de cei din jurul nostru. De aceea, atunci când conștientizăm caracterul imperfect al condiției umane, înțelegem că ceea ce ne face să ne simțim diferiți de cei din jurul nostru este, de fapt, ceea ce avem în comun. 

Bunătatea iubitoare înseamnă compasiune de sine. 

ADEVĂRAT. Bunătatea iubitoare este o componentă importantă a compasiunii de sine. Bunătatea iubitoare implică acceptarea cu blândețe a momentelor în care ne întâlnim cu propriile noastre imperfecțiuni și limitări. Mai mult decât atât, implică un dialog interior mângâietor, de încurajare, care să ajute la liniștirea tumultului interior cu care ne confruntăm. Dacă, în schimb, dialogul interior este unul dur și critic, apar sentimente precum rușinea (un sentiment profund dureros, izvorât din credința că nu ne putem ridica la nivelul așteptărilor sau că am fi, cumva, defecți), ceea ce ne face să ne simțim izolați și diferiți față de ceilalți. 

Compasiunea de sine este cea mai elegantă formă psihologică de relaționare cu propria persoană.

ADEVĂRAT. Compasiunea de sine înseamnă a avea o relație sănătoasă cu noi înșine, relație care poate constitui un sprijin solid în momentele grele din viața noastră. De aceea, dezvoltarea compasiunii de sine este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care ni le-am putea oferi. Mai mult decât atât, prin cultivarea compasiunii de sine, contribuim nu doar la îmbunătățirea relației cu propria persoană, ci și la îmbunătățirea relațiilor cu cei din jurul nostru. 

Pentru mai multe informații despre această temă vă recomandăm și cărțile: Mindfulness, calea conștientă spre compasiunea de sineCompasiunea și mintea umană.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Back To Top
Caută