După provocatorul 2020, mulți dintre noi am început să ne adresăm întrebări cu privire la începerea unui proces de psihoterapie. Unii suntem interesați de terapiile individuale, alții de terapiile de familie sau de psihoterapia de cuplu. Pentru a ne lămuri cu privire la ce înseamnă psihoterapia de cuplu, am invitat-o pe Smaranda Stan, psiholog, psihoterapeut și reprezentant al Colegiului Psihologilor din România, filiala Sălaj, să ne ajute să facem diferența între ce este fals și ce este adevărat la acest capitol.
Terapia de cuplu este o formă de intervenție psihologică ce se bucură de aceleași succese ca terapia individuală, dacă partenerii încep din timp terapia.
ADEVĂRAT. Așa cum spune un proverb vechi sufist: „Avem impresia că dacă înțelegem unu, înțelegem și doi pentru că unu și cu unu fac doi. În realitate, pentru a înțelege doi, trebuie să îl înțelegem înainte de toate pe «și».“ Terapia de cuplu este mai degrabă despre „și“; are un singur client: relația – cu povestea ei intimă și adevărată, spusă din perspectivele ambilor parteneri. Iar scopul ei este acela de a crește și a dezvolta armonios acest „client“, revigorând mediul în care se dezvoltă și transformându-l în unul cât mai sigur; un spațiu în care nevoile, dorințele, durerile, fanteziile, așteptările celuilalt sunt nu numai la adăpost, dar întâmpinate cu multă curiozitate și încântare de către partener.
Terapia de cuplu este destinată exclusiv relațiilor în care există violență domestică și abuz emoțional.
FALS. Uneori, avem impresia că gălăgia, zgomotul, rana vizibilă, frica sau furia urlate sunt singurele dureri care pot submina un cuplu pentru că activează în noi o senzație viscerală de disconfort și nesiguranță. Cuplurile acestea sunt precum într-un acvariu: nesiguranța lor este foarte accesibilă ochilor și urechilor celor din jur.
Dar există și cupluri în care este liniște. O liniște asurzitoare care se interpune precum un zid între cei doi și îi ține la o mare distanță, ca și cum emoțiile fiecăruia ar fi ferecate într-un cufăr de unde nu transpare niciun sunet, nicio imagine, niciun gust, nimic.
Terapia de cuplu este, în realitate, destinată tuturor cuplurilor care simt că între ei s-a așternut critica, reproșul, durerea, singurătatea, distanța, disprețul, indiferent dacă zgomotul lor răzbate în afară sau nu. Iar în ceea ce privește violența domestică, în astfel de situații, de regulă, terapia de cuplu este contraindicată.
Terapia Relațională Imago, Terapia de Cuplu Centrată pe Emoții și Modelul Gottman sunt cele mai răspândite și eficiente modele de psihoterapie de cuplu.
ADEVĂRAT. Marele avantaj al acestor terapii este că au relația în plan central în același mod în care alte forme de terapie se focalizează pe dezvoltarea și creșterea individuală, de sine. Cuplul, prin dinamica sa, crește odată cu trecerea graniței spre iubirea conștientă și înțelegerea nevoilor proprii și ale partenerului, dar mai ales a ecourilor interacțiunii acestora. Deseori, ele se pierd în desișul sarcinilor zilnice, multe și copleșitoare sau sunt asurzite de durerea propriilor nevoi puse, parcă, pentru o eternitate în sala de așteptare a relațiilor de lungă durată sau a căsniciei. Bineînțeles că există și alte școli serioase de psihoterapie care abordează problematica relației de cuplu, dar tocmai pentru că paleta tematicii pe care o tratează este mult mai amplă, popularitatea lor nu se rezumă la cuplu.
În majoritatea terapiilor de cuplu, partenerii sunt învățați să comunice într-o manieră inteligentă relațional și să aibă grijă de spațiul dintre ei.
ADEVĂRAT. Cu precizarea că a învăța să comunicăm nu se limitează la cuvinte. Uneori, a comunica presupune priviri sau gesturi care îi transmit partenerului că este primit și acceptat cu toate vulnerabilitățile lui, că nevoile sale sunt întâmpinate cu încântare și că setea lor este potolită. A învăța să comunicăm inteligent relațional înseamnă a vorbi, în primul rând, despre noi și a rezista tentației atât de puternice de a pune în responsabilitatea partenerului toate emoțiile și reacțiile noastre nepotrivite. Și, nu în ultimul rând, a comunica inteligent relațional implică a asculta conștient și activ – simplu, în aparență, dar uneori dificil, mai ales atunci când urletul propriei dureri ne asurzește sau cuvintele au rănit o dată atât de tare, încât am decis să fim surzi la ele, ca și cum am avea niște dopuri adânc înfipte în suflet.
Terapia de cuplu poate fi practicată de orice psiholog sau coach, nu e mare diferență între această formă de terapie și sfaturile pe care le primim de la prieteni.
FALS. În general, consider că e important ca de-a lungul vieții să nu creăm confuzie între bunele practici și bunele intenții. Primele țin de specialiști bine și specific pregătiți, iar celelalte de profesii colaterale, vecini și prieteni bine intenționați. Un terapeut bun are în portofoliu o formare de lungă durată în specialitate și, de asemenea, o călătorie anevoioasă de autodescoperire, care îl ajută să se desprindă de propriile valori, reacții emoționale și tipare comportamentale. Astfel, poate să se transpună conștient și empatic în universul cuplului, în realitatea și intimitatea gândurilor și emoțiilor celor doi parteneri, fără a se raporta la credințele și experiențele proprii ca la niște etaloane imbatabile.
℗PUBLICITATE
Workshopurile pentru cupluri, precum „Primește iubirea pe care o dorești“ (dezvoltat de dr. Harville Hendrix), sunt foarte eficiente pentru a cultiva siguranța interpersonală și a-i ajuta pe cei doi parteneri să comunice mai bine utilizând dialogul Imago.
ADEVĂRAT. Terapeuții Imago echivalează experiența cuplurilor prezente la aceste workshopuri cu câteva luni de terapie. Mai ales pentru că aici participanții au oportunitatea de a lucra concret cu instrumente empirice și accesibile, bine structurate. Ele pot fi surse concrete de vindecare emoțională și de conștientizare a rănilor celor mai adânci și mai înfometate care își așteaptă cuminți și tăcute sau tulburate și zgomotoase, prânzul.
În terapia de cuplu, terapeutul decide care dintre parteneri are dreptate și care greșește.
FALS. Chiar dacă deseori relațiile sunt aspirate în centrifuga vicioasă a discuțiilor în contradictoriu despre dreptate, terapia de cuplu nu tratează acest subiect. Dar vindecă rănile produse de obositoarea luptă în arena dreptății, finalizată cu sentințe precum dormitul pe canapea, tăcere, sarcasm, infidelitate, care niciodată nu repară viața de cuplu. Dimpotrivă: rănile se adâncesc, singurătatea intră în metastaze. Terapia de cuplu nu răspunde la întrebarea: Cine are dreptate? ci la întrebări precum: Ce simți? Ce ai nevoie ca să te simți iubit? Ce înseamnă siguranța pentru tine? Care este povestea pe care ți-o spui în mintea ta atunci când… ?
Așadar, terapia de cuplu este un spațiu „dincolo de bine și rău“, dincolo de corect și nedrept. Este despre a simți, a ne simți reciproc, a experimenta siguranța, a ne cunoaște pe noi, cei adevărați, dezbrăcați de proiecții, norme sociale, reguli.
În limba română există multe cărți prin lecturarea cărora un partener poate înțelege mai bine cum funcționează relațiile și ce schimbări ar avea de făcut.
ADEVĂRAT. Suntem privilegiați prin a avea pe rafturile librăriilor bogate surse de cunoaștere care să întoarcă oglinda, pe care cu măiestrie le-o ținem altora, înspre noi. Mulți dintre cei care solicită terapie au început procesul de dezvoltare personală citind rândurile unei cărți și identificându-se cu conținutul ei. Acest lucru a deschis drumul nevoii de autocunoaștere și de conștientizare, ca și cum am primi o nouă pereche de ochelari cu care să ne privim dintr-o perspectivă nouă și profundă.
Terapia de cuplu este importantă pentru că aceasta îl va ajuta pe partenerul nostru să se schimbe în omul care vrem noi să devină.
FALS. În terapia de cuplu încercăm să creăm un mediu prielnic în care să ne uităm cu grijă și blândețe la bagajul dezordonat de nevoi nesatisfăcute cu care au venit în relație ambii parteneri. Apoi dăm un nume și o definiție limpede emoțiilor strâns încâlcite în jurul acestor nevoi. Acest proces poate duce la schimbări comportamentale ale ambilor parteneri, dar nu pentru că focusul este pe adevărul absolut al unuia dintre ei, ci pentru că, în realitate, comportamentul nu este decât o consecință vizibilă și deranjantă a nevoilor profund înrădăcinate în noi, de multe ori inconștiente.
În plus, din fericire, oricât am îngriji și am hrăni un bulb de lalea, nu va crește din el un trandafir. Terapia de cuplu îl ajută pe fiecare dintre parteneri să înflorească parcurgând drumul propriu și acceptând cu bucurie și seninătate devenirea sa, descâlcind cu răbdare și curaj rădăcinile vechi ale comportamentelor de azi.
În România există o adevărată comunitate de psihoterapeuți specializați în terapia de cuplu, așa cum este Terapia Relațională Imago.
ADEVĂRAT. Comunitatea terapeuților Imago din România este o familie tânără, în creștere an de an. Membrii acesteia au o experiență solidă în diverse alte curente de psihoterapie, în consecință expertiza lor profesională îi recomandă ca practicieni eficienți. Ideea de a aduce Imago în țara noastră i-a aparținut lui Gáspár György, care i-a invitat pentru întâia oară la București pe Harville Hendrix și pe Helen Hunt și a devenit convins de efectul benefic al workshopurilor de cuplu asupra participanților. Iar atunci când crezi într-o idee, o teorie sau o practică, o poți promova credibil și persuasiv, astfel că formarea comunității Imago în România a devenit posibilă în scurt timp prin prezența Rebeccăi Sears, un formator Imago International care, cu exigență și pricepere, se asigură de profesionalismul membrilor acestei comunități.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
