Skip to content

Îmi aduc aminte cu mândrie și jenă în același timp, de momentele (observați pluralul!) în care am renunțat la fumat. Știam că trebuie să se întâmple acest lucru la un moment dat, dar nu știam exact când și nu voiam să exercit și mai multă presiune asupra mea setând o dată anume și apoi să nu se întâmple.

Poate recunoașteți  fraze gen: „după Revelion mă las de fumat“, sau „dacă trec și de examenul asta, mă las de fumat“ etc. Din acest motiv, încercările mele de a renunta la acest obicei nesănătos nu au fost niciodată premeditate. Pur și simplu nu mi-am mai aprins țigara într-o dimineață. A fost greu? Sigur că da, dar aici intervin determinarea și eforturile conștiente de a renunța la acest obicei. Așa cum spuneam, nu mi-a ieșit din prima, dar orice luptător are nevoie de antrenament înainte de lupta finală, nu-i așa? Gândul care m-a ajutat să renunț la acest obicei, dar și la alte obiceiuri nedorite a fost următorul: „Este vorba despre mine și viața mea și eu am controlul!“. Da, știu, sună a clișeu, dar puteți folosi orice „mantră“ funcționează mai bine pentru voi, atâta timp cât vă ajută fie în crearea unui obicei nou, care aduce valoare în viața voastră, sau în renunțarea la unul nepotrivit.

De ce menționam la începutul articolului sentimentul de jenă? Pentru că de cele mai multe ori, astfel de sentimente vin la pachet cu intenția de renunțare la un obicei nesănătos, sau în anumite cazuri, la o dependență. Pentru că avem tendința să ne judecăm destul de aspru atunci când lucrurile nu ies conform așteptărilor, pentru că părerea celorlalți despre noi contează uneori mult prea mult sau pentru că în societatea actuală, cei care se luptă cu dependența sunt văzuți într-un mod diferit de către ceilalți oameni „normali“. Astfel de atitudine nu face altceva decât să accentueze rușinea și stigma resimțite de cei care depun eforturi să renunțe la un obicei nesănătos sau la o dependență. 

Ce este de fapt un obicei și cum se formează?

Obiceiurile sunt modele de comportament obținute prin repetare frecventă și care devin în timp automate. Mare parte din comportamentele zilnice sunt obiceiuri, comportamente automate pe care le inițiem fără să mai gândim asupra lor (ne ridicăm din pat și întotdeauna ne punem papucii în picioare înainte de a ne apuca de altceva, sau facem câteva exerciții de întindere înainte de cafea, nu ieșim din casă dacă nu ne aruncăm o ultima privire în oglinda de pe hol, așezăm cheile de la casă în același loc, felul în care ne spălăm părul și ordinea în care folosim produsele de curățare, nu adormim dacă nu citim câteva pagini înainte de culcare pentru noi sau pentru copilul nostru și lista poate continua). Practic, obiceiurile ne ajută să fim mult mai eficienți în viața noastră de zi cu zi. Imaginați-vă ce ar însemna să stăm să ne gândim înainte de a iniția orice tip de comportament, câtă energie mentală am consuma?

Dintr-o perspectivă științifică, se spune că „obiceiurile vechi dispar greu“ și asta este adevărat, pentru că tiparele comportamentale pe care le repetăm cel mai des sunt „inscripționate“ în căile noastre neuronale. De fapt, de fiecare dată când un comportament se repetă, acest lucru întărește căile prin care se conectează neuronii și acest lucru face mult mai probabil ca acest comportament să reapară în viitor. În prima fază, creierul se adaptează la un comportament și apoi îl realizează în mod inconștient. Vestea bună este că așa cum creierul permite întărirea comportamentelor curente, poate la fel de bine să permită extinderea sau modificarea modelelor de comportament existente, dar poate să facă loc și unor comportamente complet noi.

Abordări prin care putem schimba obiceiurile nesănătoase sau iniția obiceiuri dezirabile

  1. Schimbarea unui comportament existent cu unul nou

Să spunem că seara, după ce i-ați adormit pe cei mici, aveți obiceiul să vă trântiți în pat și să petreceți foarte mult timp navigând pe rețelele de socializare. Pentru a putea schimba acest comportament, trebuie ca mai întâi să decideți cu ce vreți să îl înlocuiți. Să presupunem că vreți să citiți 20 de pagini în schimb. Poziționați cartea pe noptiera de lângă pat, astfel încât să fie în raza voastră vizuală, ușor de accesat. Timp de cel puțin o săptămână, parcurgeți în mod intenționat și conștient cele 20 de pagini propuse, pentru a întări comportamentul. Este un exemplu de condiționare clasică, sau Pavloviană (stimul – mă trântesc în pat după ce adorm copiii și răspuns nou – iau cartea de pe noptiera de lângă pat și citesc 20 de pagini).

Pentru asigurarea succesului, actiunea trebuie sa fie ușoară, scurtă și dacă este posibil să fie însoțită de stimuli vizuali sau auditivi (de exemplu, notificările auditive și vizuale sunt cele care ne atrag atenția să verificăm telefoanele mobile; din acest motiv atunci când avem notificările pornite, verificam telefonul mai des decât de obicei).

℗PUBLICITATE



  1. Condiționarea pozitivă

Încurajează obiceiurile pe care vrei să le păstrezi sau să le inițiezi printr-un sistem de recompense (urmărirea serialului preferat după efortul depus la sală etc). Poți susține astfel transformarea unui comportament într-un obicei, convingându-ți corpul și creierul că acel comportament este unul dezirabil.

  1. Înregistrează progresul

Urmărește evoluția și înregistrează progresul printr-o aplicație, un jurnal, un calendar, sau poți face seara înainte de culcare o analiză mentală a progresului.

  1. Împărtășește cu ceilați

Atunci când implicăm și alte persoane, probabilitatea ca acel comportament dezirabil să se transforme în obicei, crește. Poate fi un prieten care te susține, sau poate fi o figură percepută ca autoritară, pe care inconștient, nu îți doreșți să o dezamăgești. Dacă întâmpini dificultăți în a renunța la anumite obiceiuri nesănătoase, nu ezita să soliciți ajutorul celorlalți, sau dacă vorbim de comportamente cronicizate, cere ajutorul specialiștilor (psihoterapeuți).

  1. Demonstrează compasiune față de propria persoană

Este posibil să nu îți iasă de la început ceea ce îți propui, chiar dacă ești conștient de importanța schimbării unui obicei sau de inițierea unuia nou, mai sănătos. Nu te judeca foarte aspru! Dacă ai avea un prieten care ar trece prin aceeași situație cum te-ai comporta față de el? L-ai trata cu compasiune și empatie? Aplică și pentru tine aceeași rețetă. Înlocuiește critica cu compasiunea!

Vă las la final cu o coloană sonoră care se derulează în mintea mea atunci când reușesc să inițiez un obicei cu impact pozitiv în viața mea.

Psiholog şi psihoterapeut de familie, educator parental certificat și autorizat Circle of Security, cu o experienţă de mai bine de 10 ani în diverse arii ale Resurselor Umane în diferite companii multinaţionale. Psihoterapeut în formare în metoda Somatic Experiencing (Experiențierea Somatică), o metodă psiho-biologică eficientă pentru identificarea și rezolvarea traumelor. Voluntar în proiectul „Dăruieşte viaţă“, pentru susţinerea familiilor cu copii diagnosticaţi de cancer.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0