Pentru mine, cartea este o poartă de intrare într-un alt univers. O lume a trăirilor, a poveștilor și a științei, dar, mai presus de toate, un întreg univers relațional. Un portal ce ne transportă spre o altă viață, fiindcă ne duce spre sinele nostru cel mai autentic.
Dar a citi împreună – ca prieteni sau, mai degrabă, ca o adevărată familie – aceasta e o experiență de învățare cu totul și cu totul diferită. O conexiune care ne oferă șansa de a iniția între noi o conversație sinceră despre subiectele care ne dor și pe care, prea mulți ani, le-am lăsat pe tărâmurile uitării. Dar știți care-i partea cea mai bună? Nu suntem singuri! Și nici nu trebuie să ne ducem în singurătate suferința. Putem descoperi #PutereaRelațiilor, reapropiindu-ne unii de alții. Cărțile sunt liantul nostru.
Clubul de Carte al lui Gáspár este o comunitate online, în care vă aștept și pe voi. Va deveni spațiul nostru virtual, al celor care iubesc lectura și care își permit curajul de a cotrobăi prin cotloanele minții umane. Lunar, vă voi spune care sunt cărțile pe care le citesc eu și vom putea face schimb de impresii prin intermediul unor postări pe Facebook și Instagram. Iar pentru a ne găsi mai ușor, vă invit să folosiți în postările voastre #IubimAceeașiCarte.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
S-ar putea ca și relația voastră cu lectura să fi fost cândva una complicată – la fel ca în cazul meu. Poate că unii ați crescut într-o familie în care ai voștri v-au bătut întruna la cap să citiți, iar voi ați vrut să le dovediți că nu veți face asta nici în ruptul capului! Ori poate că nu ați dat peste cărțile potrivite, în momentele potrivite! Sau, poate, sunteți unii dintre acei oameni pentru care lectura a fost salvarea și care, în timp, au integrat cartea în viața de zi cu zi, așa că nici nu vă puteți imagina să treacă mai mult de 24 de ore în care să nu fi citit ceva. Indiferent de trecutul fiecăruia, prezentul se află în mâinile noastre. Ține doar de noi să facem schimbările dorite și să ne sprijinim reciproc.
În ultima vreme, mințile noastre au fost surprinse de statisticile îngrijorătoare cu privire la cât de puțin citesc românii. La fel ca mine, sunt convins că mulți s-au întrebat dacă citesc suficient sau dacă ar trebui să mai varieze tipul de lecturi. Iar statisticile acestea (așa cum se întâmplă de obicei) au funcționat ca niște grenade. Fiindcă, adesea, oamenii cred că cea mai bună strategie de motivare este critica sau amenințarea. Însă eu nu consider că aceasta e singura cale. Eu cred mai mult în strategiile umaniste – acelea în care înaintăm umăr la umăr, pentru a ne uni sufletele, a evolua și a ne vindeca împreună.
℗PUBLICITATE
Așa cum în România avem nevoie de o educație relațională, la fel este nevoie și de o amplă educație cu privire la importanța și utilitatea lecturii. Iar exemplul personal este cel mai bun model de urmat. De aceea, atât eu, cât și voi, suntem responsabili pentru toți românii care nu citesc. Comportamentele noastre pot deveni modele de urmat. Dar schimbarea nu se va produce peste noapte. E nevoie de timp, de înțelegere și de răbdare. Așadar, vă invit la o călătorie conștientă, pe care să ne-o asumăm pe termen lung!
Prima carte recomandată de mine pentru luna noiembrie este Iubirea reală: arta unei conexiuni conștiente, a lui Sharon Salzberg. Autoarea este unul dintre oamenii care promovează conceptul de mindfulness la nivel internațional. Iar atunci când am lucrat la volumul meu Mindfulness urban, m-a inspirat viziunea ei privind starea de prezență conștientă. Dar ceea ce m-a determinat să includ acest titlu în Clubul de Carte al lui Gáspár a fost copilăria nefericită a autoarei, care m-a dus cu gândul la propria-mi copilărie zbuciumată. Pornind de la experiența personală și de la observații de natură profesională, Sharon Salzberg reușește să surprindă realitatea vieții – așa cum o trăim și noi, fără să avem însă cuvintele potrivite. Unul dintre citatele care m-au marcat profund e acesta: „Este cam mult spus că sunt recunoscătoare pentru suferințele prin care am trecut în copilărie. Dar știu că acele experiențe mă ajută să mă conectez cu oamenii, să rezonez cu ei, să îi simt lângă inima mea.“
A doua carte aleasă de mine este Mintea: o călătorie spre centrul ființei umane. Am recomandat prietenilor și cunoscuților acest volum al lui Daniel Siegel, dar este genul de text care iese din cadrul științei convenționale, așa că merită citit de cât mai mulți, deci nu avea cum să lipsească din clubul nostru de carte. Dacă sunteți la prima lectură după multă vreme, s-ar putea să vi se pară copleșitor numărul de pagini; dar, evident, nu se poate explica în rezumat complexitatea minții umane. Recunosc că nu am întâlnit în ultima vreme un text de specialitate de o asemenea profunzime. Iată acele cuvinte ale lui Siegel pe care le port mereu cu mine: „Mintea este curioasă să se cunoască.“
A treia recomandare a mea este o carte de memorii care – de la lansarea din 2018 – a făcut înconjurul lumii, iar acum se găsește și în limba română, sub titlul Învățare. Tara Westover, autoarea, ne prezintă aici o dovadă autentică despre ceea ce în psihologie numim „asumarea poveștii personale de viață“. La #EpicTalk2019, am vorbit mult despre copilărie, iar cartea Tarei Westover poate fi un bun punct de plecare pentru toți cei care au nevoie să facă pace cu sine și cu trecutul. Să ne reamintim că măsura acceptării de sine este dată de nivelul cunoașterii de sine. Aștept cu multă curiozitate să aflu care este citatul de suflet al fiecăruia dintre voi, din această carte. Iată care mi-a plăcut mie: „Ascultă ce-ți spun eu, viața reală este cea mai bună glumă.“
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
