Fiecare relație este unică, iar oamenii intră în relații din mai multe motive. O parte din ceea ce definește o relație sănătoasă este reprezentată de împărtășirea unui obiectiv comun, referitor la ce anume vrem să fie relația și unde vrem ca ea să ajungă. Unele cupluri comunică în liniște, în timp ce altele comunică zgomotos. Totuși, cheia spre a avea o relație solidă este să nu ne temem de conflict. Dar, pentru asta, trebuie să ne simțim în siguranță. Doar așa putem exprima lucruri care ne deranjează fără teama de represalii și putem rezolva conflictul fără umilință, degradare sau fără a fi nevoiți să insistăm că avem dreptate.
În relațiile romantice, tăcerea este asociată cu tactul și discreția – de aceea are o valoare semnificativă. Tactul este o virtute ce denotă o sensibilitate profundă. Tactul implică dorința profundă de a evita rănirea celuilalt, mai ales evitând să-l ofensăm și permițându-i să-și păstreze demnitatea. În plus, în relațiile romantice profunde, sinceritatea și deschiderea au o valoare mai mare decât bunele maniere superficiale și adesea înșelătoare. În esență, fără capacitatea de a tăcea și de a tolera tăcerea, nu poate exista o comunicare eficientă sau o bună cunoaștere de sine. Iar pentru mulți, vorbirea și zgomotul devin o strategie de apărare împotriva propriilor gânduri și a propriilor sentimente.
Pentru unii parteneri de cuplu, momentele de liniște petrecute împreună cu celălalt nu doar că le permit să se simtă în largul lor, dar și au efecte benefice; de fapt, sunt o necesitate. Pentru a-și reîncărca bateriile, introvertiții nu au nevoie doar de timp petrecut în solitudine, ci și de liniște. Așadar, dacă suntem introvertiți sau petrecem mult timp cu un partener introvertit, este important ca, în cuplu, să înțelegem și să respectăm nevoia de liniște a partenerului.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Se vehiculează o idee preconcepută despre tăcere: dacă stăm în liniște, înseamnă că ori ne plictisim ori suntem supărați. Deci, cum putem sta în liniște, în doi? Spre exemplu, citim o carte sau o revistă; ne conectăm împreună la aplicațiile preferate, în scopul de a ne relaxa ori lucrăm la un proiect; ne plimbăm ținându-ne de mână, fără să scoatem o vorbă. Există o mulțime de lucruri pe care le putem face împreună în liniște, dar simțindu-ne confortabil.
Ceea ce împiedică adesea evoluția, vindecarea și reziliența unui cuplu vine din interpretarea greșită a tăcerii.
Atunci când oamenii sunt strâns conectați, ei sunt conștienți de semnalele non-verbale ale celuilalt, fiindcă se influențează reciproc până dincolo de conștientizare. Expresia „doar să fii acolo“ relevă un eficient instrument de liniștire și sprijin reciproc – atât în viața de zi cu zi, cât și în recuperarea după o traumă. Prezența celuilalt subliniază puterea conexiunii chiar și în absența cuvintelor.
O mare parte din comunicarea interumană vine din ceea ce nu spunem. Semnalele non-verbale (care includ contactul vizual, tonul vocii, postura și gesturile) dezvăluie despre noi și celălalt mult mai mult decât cuvintele. Este important, totuși, să ne asigurăm că ceea ce exprimăm în cuvinte se potrivește cu limbajul nostru corporal. Dacă spunem „Sunt bine!“, dar ne încleștăm dinții și ne ferim privirea, atunci corpul nostru trădează în mod evident altceva.
℗PUBLICITATE
Comunicarea non-verbală într-o relație poate fi incredibil de liniștitoare. Iar înțelegerea importanței comunicării non-verbale este crucială pentru longevitatea relației. De la un zâmbet cald până la o ușoară atingere a brațului, comunicarea non-verbală stimulează apropierea între oameni.
Un astfel de tip de interacțiune joacă un rol esențial în relaționarea dintre două persoane. De multe ori, nu realizăm că mintea inconștientă este atât de puternică, încât postura unei persoane deja ne-a spus suficient de multe lucruri despre ceea ce gândește. Ceea ce dezvăluie inconștient partenerul… receptează (în general) tot inconștient interlocutorul.
Contactul vizual este și el important. Atunci când o persoană se uită în jos sau în depărtare, asta ar putea însemna că se „detașează“ de conversația în care este implicată. Iar expresiile faciale ne oferă indicii suplimentare despre cum se simte persoana respectivă. De exemplu, un zâmbet, o încruntare, colțurile gurii aplecate a dezaprobare și chiar o înclinare a capului dezvăluie atitudinea celuilalt.
Limbajul corporal are un mod unic de a comunica. Am încrucișat brațele, deci ne apărăm și respingem conversația? Corpul partenerului este îndreptat către noi sau nu? Stăm prăbușiți pe scaun și cu privirea pierdută în jos? Ori stăm amândoi față în față, în posturi deschise?
Indiciile non-verbale emise de o persoană pot fi citite mai ușor de către cineva care deja o cunoaște: un prieten apropiat, partenerul de cuplu sau vreun membru al familiei. În relațiile strânse, această înțelegere mai profundă, la nivel non-verbal, facilitează apropierea și întărirea legăturilor – atâta vreme cât semnalele sunt pozitive. Și invers.
Există cercetări care spun că, pe măsură ce petrec mai mult timp împreună în cuplu, oamenii vorbesc mai puțin între ei și se bazează mai mult pe comunicarea non-verbală. Dar, pentru ca aceasta să funcționeze, fiecare partener trebuie să recepteze cu acuratețe ce anume transmite celălalt. Comunicarea non-verbală se bazează și pe rutină, ceea ce – pentru multe persoane – înseamnă stabilitate.
„Comunicare“ înseamnă mai mult decât „vorbire“. Numeroase mesaje esențiale pentru relație sunt transmise tocmai prin atitudine, expresii faciale, limbaj corporal și… cuvinte nespuse.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
