Iubire, curaj, diferențe și alte chestiuni de suflet – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Iubirea nu are limite, nu cunoaște bariere lingvistice, rasiale ori religioase, oricât de mult ne-am împotrivi. Putem să ne conectăm unii cu ceilalți oriunde în lume, putem efectua intervenții chirurgicale cu ajutorul roboților, putem lansa navete în spațiul cosmic, însă nu putem dicta inimii pentru cine să bată cu putere. 

Poate că alegem greșit, poate că suferim mult, poate că privim, cu invidie, la cei din jurul nostru când aceștia reușesc să-și scrie poveștile de dragoste, însă, indiferent de eșecurile pe care le avem, merită să fim conștienți că ele ne șlefuiesc și ne aduc în varianta actuală în care ne aflăm. Desigur, așa cum nici în călătoria vieții nu avem numai bucurii și împliniri, la fel, pe plan sentimental, străbatem un carusel de întâmplări mai fericire ori mai nefericite, menite să ne facă să apreciem perioadele bune.

Însă chiar și cu lecțiile învățate și cât se poate de maturi și de conștienți, ajungem, uneori, să dăm curs părerilor celor de lângă noi, atunci când avem de făcut o alegere sentimentală.

Fie că vorbim de familie, de prieteni ori de colegi, întotdeauna va exista o părere nu tocmai convinsă de pronosticul longevității relației noastre, iar de aici scenariul este destul de previzibil, dacă nu se impune o limitare drastică a intruziunii în viața noastră. 

Este lesne de înțeles că suntem liberi să ne alegem partenerii de viață, însă nu putem trece cu vederea faptul că această decizie nu este una facilă și apriorică, în familiile în care religia ori simplele orgolii dictează; așa se face că în astfel de momente își fac loc neînțelegerile, destrămarea relațiilor și pierderea conexiunilor ce greu mai pot fi reluate. 

Iubirea autentică și reală schimbă tot

Cu toate acestea, nici nu ne putem limita ori restricționa doar pentru că provenim din medii ce intră în contradicție cu convențiile sociale sau, cel puțin, nu ar fi sănătos să o facem. 

℗PUBLICITATE



Exemplul care dă tonul într-o astfel de situație este cazul lui Michelle și Amit Patel care, potrivit site-ului positive.news, deși sunt împreună de când aveau treisprezece ani, faptul că proveneau din culturi diferite (Amit din India și Michelle din Ghana) îi împiedica să formeze un cuplu în adevăratul sens al cuvântului (dovadă stă reacția mamei lui Amit de a se oferi să-l ajute să pună punct relației, atunci când acesta i-a declarat faptul că s-a îndrăgostit de Michelle). Din păcate, însă, deși exemplul lor este unul cu final fericit, nu putem spune acest lucru despre prea multe cupluri ce se află în situația lor, realitatea și, mai degrabă, cel mai recent recensământ demonstrând că doar 9% dintre relațiile din Anglia și Țara Galilor sunt interrasiale, o mare majoritate fiind nevoiți să se supună regulilor locale de a-și găsi jumătatea în cultura lor. 

Faci bine, ai șanse mai multe să găsești bine

Au ieșit din tipar și și-au scris povestea de iubire departe de remarcile ori împotrivirile altora, însă nu s-au gândit că decizia lor va avea un impact major asupra altor semeni aflați în situații asemănătoare cu a lor. Așa se face că videoclipul lor de nuntă, urcat în mediul online sub hashtag-ul #IndiaMeetsGhana, s-a bucurat de o adevărată viralizare, însumând peste două milioane de vizualizări. Fără îndoială, nici întrebările nu au întârziat să apară și, pentru că, își doreau să ofere ajutor celor interesați de povestea lor și, în același timp, voiau ca alții să le urmeze exemplul, au renunțat la carierele lor și au creat un canal de YouTube (unde deja au strâns peste 23K de abonați), un site web, precum și un program de evenimente care reunește cuplurile interrasiale.

Au ales să prezinte realitatea vieții, cu provocările aferente, și își propun să ofere sprijin necondiționat, astfel că nu de puține ori, chiar și la ore târzii, oferă răspunsuri și fac tot ce le stă în putință ca dragostea să-și facă loc acolo unde societatea ne pune semnul interzis.

Fericirea în relația părinte – copil adult

Suntem în secolul XXI și încă ne lovim de astfel de bariere, ba chiar stigme, menite să stagneze nivelul de civilizație și evoluție, la baza lor aflându-se, de cele mai multe ori, orgolii nefondate. Iar prin acest mesaj aș dori să fac apel la părinții ce aleg să emită păreri legate de partenerii copiilor lor, apreciind că ei știu mai bine ceea ce odraslele lor ar avea nevoie, fără a se gândi vreo clipă la ceea ce simt și își doresc cei din urmă. Cu cele mai bune intenții și de dragul de a fi apreciați, respectați și iubiți, părinții greșesc în astfel de cazuri; de aceea, crearea și impunerea unor limite sănătoase, chiar și între generații, sunt mai mult decât benefice. Dacă nu știm cum să facem să nu ne mai amestecăm în viețile copiilor noștri putem, în primă fază, să ne punem în locul lor ori să apelăm la ajutorul unui specialist care ne va ajuta să transmitem punctul nostru de vedere copiilor, însă pe un ton blând și echidistant, în așa manieră încât să nu ne rănim ori chiar să destrămăm relația cu cei cărora le-am dat viață. 

Să nu uităm, totuși, că atât timp cât copiii sunt fericiți, noi înșine suntem, la rândul nostru, mai relaxați și poate mai fericiți.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută