În societatea contemporană, observăm o tendință tot mai pronunțată în care oamenii par să valorizeze bunurile materiale mai mult decât relațiile interumane. Această realitate ridică întrebarea: cum au ajuns oamenii să iubească lucrurile și să se folosească de oameni, în loc să iubească oamenii și să se folosească de lucruri? Analizând diversele aspecte ale acestui fenomen, putem descoperi rădăcinile acestei schimbări culturale, precum și implicațiile sale pentru sănătatea noastră mintală și emoțională.
Cultura consumerismului
Unul dintre motivele principale pentru care oamenii valorizează bunurile materiale este cultura consumerismului, care a devenit tot mai dominantă în ultimele decenii. Consumerismul încurajează ideea că fericirea și succesul sunt direct corelate cu ceea ce posedăm. Această mentalitate se reflectă în stilul de viață al multor oameni, care caută constant noi achiziții, pentru a simți un sentiment temporar de fericire sau împlinire.
Cercetările realizate de Kasser și Ryan1 (1996) au evidențiat că persoanele care-și îndreaptă atenția către bunuri materiale tind să experimenteze un nivel mai scăzut de satisfacție și fericire comparativ cu cei care valorizează relațiile personale și realizările interne. Această contradicție sugerează că bunurile materiale nu pot oferi o fericire durabilă, subliniind, totodată, importanța relațiilor interumane în creșterea bunăstării psihologice.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Tehnologia și izolarea socială
Un alt factor care contribuie la valorificarea bunurilor materiale este impactul tehnologic asupra relațiilor interumane. Deși internetul și rețelele sociale facilitează conectarea cu oameni din întreaga lume, acestea pot conduce, paradoxal, la o reducere a interacțiunilor față în față. Realitatea virtuală poate crea o iluzie de conectivitate, dar nu poate înlocui profunzimea și autenticitatea relațiilor personale.
Un studiu efectuat de Primack și colaboratorii săi2 (2017) a arătat că utilizarea intensă a rețelelor sociale este asociată cu o creștere a sentimentului de singurătate și a izolării sociale. Aceasta înseamnă că, deși tehnologia ne permite să fim în contact, aceste interacțiuni superficiale nu oferă sprijinul emoțional necesar. De asemenea, un raport al Asociației Americane de Psihologie sugerează că interacțiunile online nu pot înlocui conexiunile interumane profunde, ceea ce subliniază importanța întâlnirilor directe și a comunicării autentice.
Societatea centrată pe imagine și statut
O altă dimensiune a acestui fenomen este influența rețelelor de socializare, precum Instagram, Facebook și TikTok, care promovează un ideal de viață bazat pe imagine și statut. Oamenii sunt adesea determinați să-și construiască identitatea pe baza bunurilor pe care le dețin și a stilului de viață pe care-l afișează, în loc să se concentreze pe valori interioare sau pe relații autentice.
Studiile realizate de Twenge și colaboratorii3 (2018) au demonstrat o corelație între creșterea utilizării rețelelor de socializare și o scădere a empatiei în rândul tinerilor. Această tendință indică faptul că, în loc să investească în relații semnificative cu cei din jur, indivizii devin din ce în ce mai preocupați de imaginea lor publică și de evaluarea pe care o primesc din partea societății.
Psihologia plăcerii imediate
Un factor semnificativ care contribuie la această direcție este cultura satisfacției imediate. Societatea modernă ne învață să căutăm plăceri rapide, iar bunurile materiale oferă adesea o satisfacție efemeră. Acest tip de plăcere imediată poate atrage atenția oamenilor, determinându-i să neglijeze relațiile profunde, care necesită timp, efort și implicare emoțională pentru a se dezvolta.
Cercetările conduse de Dunn și Norton4 (2010) sugerează că persoanele care-și investesc resursele în experiențe – cum ar fi călătoriile sau evenimentele sociale – tind să se simtă mai fericite și împlinite decât cele care cheltuie bani pe bunuri materiale. Această descoperire evidențiază importanța conexiunilor interumane, în special în formarea fericirii durabile. Prin urmare, în loc să investim în bunuri care ne oferă satisfacție temporară, ar trebui să ne concentrăm pe construirea și întreținerea relațiilor cu ceilalți, care ne pot oferi o fericire profundă și semnificativă.
Valorile comunității și cultura Individualismului
Un alt factor care influențează tendința de a valorifica bunurile materiale este cultura individualismului, care este accentuată în multe societăți contemporane. Într-o cultură individualistă, oamenii pun adesea propriile dorințe și nevoi înaintea altora. Ceea ce înseamnă că succesul și fericirea sunt legate de realizările personale și de acumularea de avere, mai degrabă decât de participarea activă în comunitate și de sprijinul relațiilor interumane.
℗PUBLICITATE
Studiile realizate de Triandis5 (1995) au demonstrat că, în culturile individualiste, oamenii tind să valorizeze realizările personale și bunurile materiale, în detrimentul valorilor comunității și al relațiilor interumane. Această orientare spre individualism nu face decât să consolideze distanța dintre oameni, amplificând o senzație de izolare și nefericire în rândul indivizilor care, în căutarea succesului personal, uită de importanța sprijinului și a conexiunilor emoționale.
Ce putem face pentru a transforma această tendință?
- Reevaluarea valorilor
Un pas esențial pentru a contracara această tendință este reevaluarea valorilor personale și sociale. Educația despre importanța relațiilor interumane și despre comunicarea eficientă poate juca un rol crucial în a a-i ajuta pe oameni să aprecieze legăturile autentice mai mult decât bunurile materiale. Așadar, este important să investim timp în a învăța cum să comunicăm deschis și sincer, să ascultăm cu empatie și să construim relații bazate pe încredere și respect reciproc.
- Construirea conexiunilor
Participarea la activități de grup, voluntariat și implicarea în comunitate sunt modalități excelente de a construi relații și de a învăța valoarea umanității și a empatiei. Atunci când ne implicăm în activități care promovează bunăstarea altora, dezvoltăm nu doar rețele sociale, ci și un sentiment de apartenență și scop.
- Practici de mindfulness
Practica mindfulness sau atenția conștientă poate ajuta indivizii să-și conștientizeze prioritățile și să-și dezvolte aprecierea pentru momentul prezent, inclusiv pentru relațiile interumane.
În concluzie, tendința contemporană de a valorifica bunurile materiale în detrimentul relațiilor interumane este un fenomen complex, influențat de factori culturali, tehnologici și psihologici. Deși bunurile materiale pot oferi satisfacții temporare și un sentiment de realizare imediată, adevărata fericire și împlinire se regăsește adesea în conexiunile profunde cu ceilalți. Reevaluarea valorilor personale, construirea de relații autentice și practicarea mindfulnessului sunt pași esențiali pentru a contracara această tendință și pentru a promova un echilibru sănătos între bunurile materiale și relațiile interumane.
Într-o lume interconectată, dar totodată fragmentată, este crucial să ne amintim că omul este, prin natura sa, o ființă socială. Implicarea activă în comunitate, cultivarea empatiei și dedicarea timpului pentru dezvoltarea relațiilor umane pot oferi nu doar satisfacții emoționale, ci și o bază solidă pentru binele nostru psihic. Așadar, în loc să ne lăsăm pradă tentației de a ne atașa de bunuri, ar trebui să investim în ceea ce este cu adevărat valoros — relațiile autentice și conexiunile interumane care ne îmbogățesc viețile.
Acest parcurs nu este întotdeauna ușor, dar conștientizarea și dorința de a ne schimba prioritățile ne pot ajuta să construim o societate mai unită, mai empatică și, în esență, mai fericită. Fie ca alegerea de a iubi oamenii mai mult decât lucrurile să devină un principiu de bază în viețile noastre active, în care bucuriile și împlinirile adevărate să fie găsite nu în bunurile materiale, ci în conexiunile profunde pe care le formăm.
Bibliografie:
- Kasser, T., & Ryan, R. M. (1996). Further examining the American dream: Differential correlates of intrinsic and extrinsic goals. Personality and Social Psychology Bulletin, 22(3), 280–287.
- Primack, B. A., Shensa, A., Sidani, J. E., Whaite, E. O., Lin, L. Y., Rosen, D., Colditz, J. B., Radovic, A., & Miller, E. (2017). Social media use and perceived social isolation among young adults in the U.S. American Journal of Preventive Medicine, 53(1), 1–8.
- Twenge, J. M., & Campbell, W. K. (2018). Associations between screen time and lower psychological well-being among children and adolescents: Evidence from a population-based study. Preventive Medicine Reports, 12, 271–283.
- Aknin, L. B., Barrington-Leigh, C. P., Dunn, E. W., Helliwell, J. F., Biswas-Diener, R., Kemeza, I., Nyende, P., Ashton-James, C. E., & Norton, M. I. (2010). Prosocial spending and well-being: Cross-cultural evidence for a psychological universal (Working Paper No. 16415). National Bureau of Economic Research.
- Triandis, H. C. (1995). Individualism & collectivism. Westview Press.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
