Jocurile de noroc au făcut parte din tulburările impulsurilor în cadrul manualului DSM-IV-TR (Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale), iar începând cu DSM-V, fac parte din adicția de substanțe, fiind unica entitate fără substanță. Debutul tulburării este din ce în ce mai precoce, începând cu vârsta de 11 ani, iar anul acesta studiile pe care le realizăm ne arată că vârsta la care pot apărea problemele este și de 9-10 ani. Copiii profită de relocarea cazinourilor în mediul online și de abilitățile lor digitale care, de multe ori, le depășesc pe cele ale părinților lor.
Un studiu de prevalență realizat la nivel regional de către Lupu & Lupu de la Asociația RASG pe adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani a relevat că aproape 24% dintre aceștia aveau simptome de „comportament problematic“ în ceea ce privește jocul de noroc, în timp ce 3,48% dintre ei aveau predispoziție pentru „jocul patologic de noroc“. Aceste date au fost prezentate la o conferință dedicată riscurilor folosirii excesive a internetului, a telefonului mobil și a jocurilor de noroc.
Ce se ascunde dincolo de comportament?
Comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă și repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieții personale, familiale, profesionale sau școlare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecțiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc și pariuri practicate fizic sau online.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Factorii cognitivi care conduc la creșterea riscului pentru a dezvolta joc patologic de noroc sunt:
- Percepția eronată a îndemânării și a norocului în joc;
- Iluzia controlului (Langer, 1975, Langer și Roth 1975; Ladouceur și colab. 1988, Delfabbro, 2004);
- Superstițiile și ritualurile – atribuirea greșită a relației cauză-efect între două evenimente care survin întâmplător (Walker, 1992; Ladouceur și Walker, 1996, Toneatto și colab., 1997; Joukhadar și colab., 2004);
- Legătura eronată dintre ședințe independente de joc.
În plus, dependența de jocuri, cunoscută și sub denumirea de gambling, poate fi însoțită și de alte co-dependențe, precum cea de alcool, tutun, droguri recreative, bullying, cyberbullying etc.
Date îngrijorătoare
În studiul de prevalență la nivel regional, în școli din județele Cluj și Harghita, au fost investigați 1.032 de adolescenți cu vârste între 11 și 19 ani, majoritatea băieți, cu o vârstă medie de 16 ani și jumătate.
Marea majoritate (aproape 73%) joacă jocuri de noroc pentru socializare, iar aproape un sfert (23,54%) aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc.
Majoritatea, pe vremea aceea, în 2010 – 2012, jucau la pariurile sportive, slot machines, loto, cazino online, pariuri de biliard, apoi ruletă, jocul de cărți pe bani și jocuri de zaruri pe bani.
Îngrijorător a fost faptul că 50% dintre cei intervievați au declarat că pot controla rezultatul jocului, ceea ce este total greșit. Vârsta medie a primului contact cu jocul de noroc a fost de 15 ani, însă cel mai alarmant lucru a fost vârsta celor mai tineri din eșantion cu joc patologic de noroc, vârsta a doi dintre aceștia fiind de 11 ani.
℗PUBLICITATE
44% dintre ei au declarat că suma maximă pariată este între zece și o sută de euro. 72,22% practică jocul în grup, 30,55% au spus că au rezultate modeste la învățătură, aproape 40% au spus că au multe absențe, iar 52,2% au venituri modeste.
Un alt studiu prezentat de către Lupu & Lupu în 2013, pe un eșantion de 2.006 participanți, peste jumătate dintre aceștia fiind de sex feminin, a evidențiat faptul că „fetele nu sunt scutite de a dezvolta jocul patologic de noroc“, un procent „destul de mare“ dintre acestea fiind consumatoare de alcool în combinație cu jocul de noroc.
Este nevoie de mai multă prevenție
Cât privește prevenția, în Canada au fost dezvoltate softuri educaționale în școli gimnaziale și în licee, unde copiii și părinții învață despre consecințele dependenței de jocurile de noroc. În țara noastră, sunt necesare programe naționale de sănătate publică mintală specifice gambling-ului, consumului excesiv de internet și jocurilor (gaming), precum și formarea unor specialiști în domeniu.
De exemplu, cât la sută din activitatea ta presupune cunoștințe și cât la sută noroc. Aruncarea zarului este 100% noroc, jocul de cărți pe bani – 20% abilități și 80% noroc etc.
Ar fi bine să se realizeze screening-ul în mod corect, în unitățile de învățământ subordonate Ministerului Educației și Cercetării, apoi programe naționale de sănătate publică mintală specifice gambling-ului, pentru că fenomenul ia amploare și vedem din ce în ce mai des străzi dedicate jocurilor de noroc. E nevoie să se ia atitudine împreună cu instituțiile publice și private, dar și cu legislativul. Trebuie abordate și comorbiditățile. Ar fi extrem de necesară permanenta perfecționare a specialiștilor în sănătate mintală în domeniul specific jocurilor de noroc, consumului de internet și gaming-ului. Sunt câteva cursuri de formare specifice gambling-ului susținute de echipa RASG, de formatori care pot instrui specialiști care să abordeze tulburările legate de jocul patologic de noroc.
Jocul patologic de noroc debutează ascuns și, atunci când se manifestă, este deja foarte grav
Unul din cinci jucători recurge la suicid, mai ales când ajunge să se împrumute de la cămătari, pierde sume imense de bani și nu poate restitui mai nimic. Este ca și cum ești prins în brațele unei caracatițe care – treptat – te strânge și te sugrumă, până când rămâi fără nimic, chiar și fără viață.
Pentru fiecare jucător sunt afectate cel puțin zece persoane din anturaj. Jucătorii sunt cei mai mari mincinoși. Nici ei nu mai știu care este adevărul despre viața lor, iar recăderea în patima jocului, după o perioadă de abstinență, este regula și nu excepția.
În ceea ce privește intervenția, trebuie asociată psihoterapia individuală cu cea de grup, după modelul Alcoolicilor Anonimi cu numele Gamblers Anonymous. Este un tip de terapie bifocală – medicamentoasă și psihoterapie, deși nu există medicație decât off-label. De asemenea, se poate utiliza hipnoterapia cognitiv-comportamentală.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
