Skip to content

Black Friday este ziua în care toată lumea e fericită. Nu doar firmele (care-și cresc vânzările). Nu doar clienții fideli (care așteaptă un preț mai mic pentru bunurile pe care le pândesc de multă vreme). Și nu doar clienții ocazionali (care cumpără câte ceva pentru perioada sărbătorilor de iarnă). Cei mai fericiți pe moment sunt, ați ghicit!, clienții compulsivi – din păcate.

În mod normal, cumpărăturile făcute din când în când au darul de a ne aduce satisfacție. Uneori, ele împlinesc în mod pragmatic o nevoie concretă. Alteori, sunt, pur și simplu, o recompensă pentru ceva ce ne-a ieșit bine. În anumite cazuri, vrem să le facem o bucurie celor dragi. Iar în alte cazuri, cumpărăm ceva despre care credem că ne va schimba viața. Toate acestea sunt bune și frumoase. Nu-i nimic rău în a cumpăra, ocazional, bunuri și servicii prin intermediul cărora să îmbunătățim viața personală sau a celor din jur.

Dar tabloul de ansamblu n-ar fi complet, dacă n-am vedea și umbrele…

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Ca să vorbim ca la carte… tulburarea de shopping compulsiv face parte din categoria tulburărilor de control al impulsului și al comportamentelor adictive. Cu alte cuvinte, este o formă de dependență greu controlabilă, din cauză că induce starea de plăcere imediată – care (așa cum constată pe pielea lor cei direct afectați) se evaporă tot mai repede, cu fiecare cumpărătură. Dacă luăm în calcul efectul produs asupra minții umane, strategia aceasta ar putea fi numită „fericire la colet“ (cumpăr ceva și mă simt bine pe termen scurt). Însă pe termen lung nu se întâmplă altceva decât că impulsul de a cumpăra devine tot mai puternic și noi ne simțim tot mai slabi în fața lui. Așa se face că, după o vreme, ajungem să devenim chiar sclavii shopping-ului.

E cazul să ridicăm niște semne de întrebare cu privire la acest comportament, atunci când:

  • Pierdem vremea online sau offline, căutând lucruri ce nu ne sunt necesare.
  • Comparăm la infinit diferite produse concurente, pentru a ne asigura că am luat decizia „perfectă“.
  • Resimțim o frustrare greu de tolerat, atunci când nu ne cumpărăm obiectul dorit.
  • Împrumutăm bani periodic, pentru a face achiziții inutile.
  • Apar probleme în cuplu, la serviciu sau la școală, fiindcă neglijăm prioritățile reale.

În general, comportamentele adictive duc adesea la depresie, anxietate și nenumărate alte emoții negative – toate, provocate de faptul că nu ne mai putem stăpâni tendința de a cumpăra.

℗PUBLICITATE



Nu există niște date statistice clare cu privire la numărul persoanelor care suferă de această tulburare. Însă unele studii arată că 6% dintre americani ar putea fi diagnosticați cu afecțiunea de shopping compulsiv.

Ca formă de tratament, sunt recomandate ședințele de psihoterapie, prin care un specialist ne va ajuta să identificăm cauza originară a acestui comportament. De obicei, totul pornește de la o pierdere importantă de natură personală. De cele mai multe ori, este vorba de o traumă suferită cândva în trecut. Pe aceasta, se mai pot grefa cu timpul alte cauze secundare și ulterioare: lipsa afecțiunii în cuplu, absența satisfacției profesionale, pierderea sensului vieții etc. Toate acestea, combinate, vor contribui la perpetuarea și agravarea mecanismului compulsiv.

Dacă nu sunteți pregătiți să apelați la psihoterapie, atunci mai aveți la dispoziție o soluție de ameliorare a comportamentului compulsiv – doar că e temporară și reversibilă. Așadar, vestea bună este că, în funcție de evoluția vieții personale (în sens benefic sau dimpotrivă), mecanismul compulsiv al celui afectat se poate manifesta mai discret în unele perioade și mai evident în altele.

Revenind la psihoterapie, trebuie spus că – în paralel cu identificarea cauzei – specialistul ne va ajuta la conceperea unui plan comportamental. Obiectivul este acela ca pacientul să-și recapete controlul asupra propriilor comportamente, gestionându-și astfel din ce în ce mai eficient impulsul de a cumpăra.

De exemplu, cu ocazia Black Friday, putem face o listă cu obiectele de care avem nevoie, pentru ca doar de acestea să ne interesăm. Ori putem decide să petrecem un timp limitat pe site-urile de shopping și în magazine, programându-ne dinainte niște întâlniri cu oamenii dragi nouă (sau chiar întâlniri de natură profesională), astfel încât să nu putem cădea pradă tentației de a prelungi shopping-ul. De asemenea, haideți să scriem în jurnal toate gândurile ce ne trec prin minte din cauză că achiziționăm nenumărate bunuri care nu ne trebuie. Și, mai ales, să recunoaștem că acest FOMO (teama de a nu pierde un produs la un preț mic) este parte integrată din viața secolului XXI. Apoi, pe lângă terapia individuală și planurile de management comportamental, exercițiile de mindfulness (meditație, relaxare) și grupurile de suport sunt modalități de vindecare dovedite științific ca fiind extrem de eficiente.

Într-adevăr, când viața nu ne permite fericirea alături de TOȚI cei care ne sunt dragi cu adevărat, ceva în ființa noastră se fragilizează. Ne lipsește ceva (o emoție pozitivă) și încercăm inconștient să compensăm lipsa asta cumpărând altceva (un bun material). Doar că fericirea nu poate fi cumpărată. Ea trebuie regăsită în noi înșine.

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%