Cartea Voința de sens, scrisă de Viktor Frankl, fondatorul logoterapiei, reprezintă una dintre cele mai influente lucrări din domeniul psihoterapiei existențiale. Cititorii acestei cărți pot beneficia atât de temele, ideile și cadrul teoretic propus de neurologul și psihiatrul austriac, cât mai ales de experiența sa umană, Victor Frankl fiind un supraviețuitor a patru lagăre de concentrare. Martor la ororile din Auschwitz, a înțeles că supraviețuirea nu depinde doar de forța fizică, ci mai ales de capacitatea de a găsi un sens vieții, chiar și în cele mai cumplite condiții. El a observat că prizonierii care reușeau să găsească un motiv pentru care să trăiască (dorința de a-și revedea familia sau de a duce la îndeplinire o misiune personală) aveau șanse mai mari să reziste.
Această temă o regăsim și în paginile cărții Voința de sens, respectiv căutarea sensului vieții. Această perspectivă redefinește felul în care înțelegem sănătatea mintală, suferința și responsabilitatea personală.
Voința de sens: o nouă paradigmă în psihoterapie
Din perspectiva logoterapiei, considerată a treia școală vieneză de psihoterapie, după psihanaliza lui Freud și psihologia individuală a lui Adler, fiecare individ este motivat de dorința de a găsi un sens în existența sa. Cele trei dimensiuni fundamentale ale existenței umane sunt: libertatea voinței, voința de sens și sensul vieții.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Libertatea voinței: această dimensiune susține că, indiferent de circumstanțe, omul are libertatea interioară de a alege atitudinea pe care o adoptă în fața vieții. Chiar și în cele mai dure condiții, oamenii pot decide cum să reacționeze la suferință. Spre deosebire de Freud, care considera că omul este determinat de instincte, și de Adler, care punea accent pe dorința de putere, Frankl afirmă că omul nu este complet determinat de factorii externi sau interni, ci are mereu posibilitatea de a alege.
Voința de sens: Frankl susține că principala motivație a omului nu este plăcerea sau puterea, ci găsirea unui sens în viață. Fără sens, omul poate suferi de un „vid existențial“, care duce la depresie, anxietate sau la comportamente autodistructive.
Sensul vieții: nu este unul fix sau universal, ci se descoperă în funcție de situațiile concrete ale fiecărui individ. Frankl identifică trei moduri principale prin care omul își poate găsi sensul vieții: prin creație sau muncă, prin iubire, relații autentice și atitudine.
Astfel, omul nu este definit de suferințele sale, ci de modul în care răspunde la ele. Libertatea voinței îi permite să aleagă, voința de sens îl motivează să caute un scop, iar sensul vieții îi dă forța de a trăi, chiar și în cele mai dificile momente.
Triada tragică
Cele trei dimensiuni ale existenței umane sunt confruntate de Viktor Frankl cu „triada tragică“: suferința, vina și moartea.
- Suferința este o parte inevitabilă a vieții, dar nu trebuie să ducă la disperare. Ceea ce contează nu este suferința în sine, ci atitudinea pe care o avem față de ea. „Cine are un de ce pentru care să trăiască poate îndura aproape orice cum“, spune Frankl, parafrazându-l pe Nietzsche. Deși suferința este inevitabilă, ea poate fi transformată într-o oportunitate de creștere personală.
- Sentimentul de vină nu trebuie privit doar ca o povară psihologică, ci ca o șansă de a ne asuma responsabilitatea și de a ne transforma în bine. Logoterapia nu promovează evitarea vinovăției, ci asumarea și depășirea ei prin fapte concrete.
- Moartea este un imbold pentru a trăi autentic. Conștientizarea faptului că viața are un sfârșit nu trebuie să ducă la disperare, ci la o dorință mai profundă de a trăi fiecare moment cu sens. Finitudinea vieții îi oferă omului oportunitatea de a alege să facă ceva valoros cu timpul său.
Din perspectiva lui Frankl, suferința, vina și moartea nu sunt obstacole absolute, ci oportunități pentru găsirea sensului vieții. Ele fac parte din existența umană, iar modul în care le abordăm ne definește ca oameni.
℗PUBLICITATE
Provocările contemporane pentru psihoterapie
Lucrarea lui Viktor Frankl ridică și câteva întrebări esențiale despre dificultățile cu care se confruntă psihoterapia în vremurile moderne:
Lipsa de sens existențial. Multe persoane se confruntă cu un „vid existențial“, cauzat de pierderea tradițiilor, a valorilor și a credințelor. Într-o lume tot mai secularizată și individualistă, psihoterapia trebuie să sprijine oamenii în redescoperirea unui sens personal și autentic.
Tehnicizarea psihoterapiei. Frankl critică abordările care reduc terapia la tehnici, metode, proceduri prea formalizate. Psihoterapia trebuie să abordeze întregul spectru al experienței umane, inclusiv nevoia și conexiunea cu valorile superioare, spirituale.
Izolarea și alienarea. Deși suntem tot mai conectați tehnologic, mulți oameni se simt singuri și izolați. Psihoterapia ar trebui să sprijine reconectarea individului cu ceilalți și cu scopurile mai mari ale vieții.
Nevoia de asumare a responsabilității. Frankl subliniază că terapia nu ar trebui să încurajeze victimizarea, ci să-i sprijine pe oameni să-și asume responsabilitatea pentru alegerile lor și pentru sensul pe care-l dau propriei vieți.
Concluzie
Voința de sens este mai mult decât o lucrare de psihoterapie: este un ghid pentru înțelegerea vieții umane. Viktor Frankl ne învață că adevărata sănătate mintală și spirituală implică descoperirea unui sens personal, depășirea suferinței și asumarea responsabilității pentru propria existență. Într-o lume în continuă schimbare, mesajul său este mai actual decât niciodată: căutarea sensului este cheia unei vieți autentice și împlinite.
Bibliografie
Frankl, Victor E. (2021). Voința de sens. Editura Trei.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
