skip to Main Content
Limitele și Interdicțiile, într-o Relație

Limitele și interdicțiile, într-o relație

Oamenii sunt făcuți să relaționeze cu ceilalți într-un mod pozitiv și benefic, dar acest lucru pare că nu întotdeauna este cu putință. Auzim, citim și poate că nu de puține ori reflectăm asupra întrebării „Ce înseamnă o relație sănătoasă?“. Cu toate că suntem diferiți și avem o imagine diferită a ceea ce înseamnă o relație care să ne împlinească, ingredientele unei relații sănătoase, cu siguranță, sunt aceleași. Ne dorim comunicare, respect, susținere, încurajare, intimitate.

Pentru a avea o relație sănătoasă, ambii parteneri ar trebui să își cunoască reciproc dorințele, obiectivele, temerile și limitele. Ar trebui să se simtă confortabil comunicându-și cu sinceritate nevoile, fără a le fi frică de ceea ce ar putea primi drept răspuns. Însă a avea o relație sănătoasă presupune și stabilirea unor limite. Limitele sunt cele care vor elimina vina. Limitele, clar stabilite încă de la început, sunt cele care vor ajuta la evitarea unor conflicte și la apariția unor frustrări. Ele vor contribui la delimitarea responsabilităților în cadrul relației. Atunci când limitele sunt clare și respectate, intimitatea emoțională are o temelie puternică și poate crește armonios.

Stabilirea limitelor este o modalitate de a ne învăța unii pe ceilalți despre nevoile noastre. La baza oricărei relații, există două nevoi umane opuse și complementare: pe de-o parte, dorința de comunicare, de apropiere și, pe de altă parte, dorința de autonomie, de libertate de acțiune. Provocarea constă în stabilirea unui echilibru corect, care să permită satisfacerea acestor două nevoi.

A iubi nu înseamnă a ne privi unul pe celălalt, ci a privi amândoi în aceeași direcție.  Antoine de Saint Exupéry

Două persoane care se sprijină reciproc în călătoriile lor distincte, mai degrabă decât doi oameni care se pierd unul în celălalt, pot construi o relație sănătoasă. Limitele personale sunt limitele pe care le-am stabilit pentru noi înșine, ca indivizi în relații. Ele ne protejează simțul identității personale și ne asigură că nu suntem copleșiți de cerințele altora. Dincolo de menținerea unei stime de sine, limitele ne ajută să le semnalăm altora cum vrem să fim tratați pentru a nu ne simți folosiți.

Este necesar să conștientizăm că celălalt nu citește gânduri și că este nevoie să îi comunicăm care sunt limitele noastre. Pentru a institui limitele, în orice domeniu al vieții, trebuie să știm mai întâi ce este important pentru noi, să ne cunoaștem propriile nevoi și limite și să împărtășim aceste informații într-o manieră plină de considerație față de celălalt. Relațiile care ne permit să ne manifestăm așa cum suntem stimulează apropierea. Relațiile sănătoase înseamnă libertatea de a cere și de a primi, dar și capacitatea de a accepta refuzul. Pentru a crește, trebuie să ne acceptăm limitele. O relație sănătoasă poate rezolva problemele în cadrul acestor limite. O relație ajunge să eșueze atunci când refuzăm să acceptăm limitele celuilalt, fie ele reale, fie… imaginare.

Relațiile sănătoase sunt acelea în care ne acceptăm propriile limite, dar și pe ale celuilalt.  A învăța să ne apreciem unicitatea și a căuta să ne satifacem anumite dorințe și nevoi este calea către relații sănătoase.

În relațiile romantice, limitele pot varia foarte mult de la o persoană la alta. Unii oameni pot tolera și chiar ierta infidelitatea, în timp ce alții nu ar fi niciodată de acord cu așa ceva. Experiențele personale, valorile și stima de sine au o mare influență în această privință.

Stima de sine sau acceptarea necondiționată a propriei persoane este un pilon al sănătății mintale și al bunăstării emoționale. Dacă chiar vrem să fim fericiți, atunci trebuie să ne acceptăm și să ne iubim, cu toate defectele, virtuțile, limitările și potențialul nostru. Scăderea stimei de sine are multe de-a face cu limitele în toate domeniile vieții, în special în relațiile romantice.

Ce nu trebuie să tolerăm? Nu există o reteță de succes, atunci când vine vorba de toleranță. Fiecare își are propriul nivel de toleranță, însă o limită evidentă care ar trebui să fie clar definită este abuzul – atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere emoțional. Nu putem lăsa pe nimeni să ne facă rău, pentru că nimeni nu are dreptul să procedeze așa. Găsirea justificărilor pentru abuz este cea mai mare capcană în care putem cădea. O relație are nevoie de limite și în ceea ce privește relațiile externe cuplului, cum ar fi relația cu prietenii, cu colegii de muncă sau cu familia.

Cel mai important lucru este ca toate limitele să fie clarificate, astfel încât fiecare să se simtă înțeles și în siguranță. Iar când ne simțim în siguranță, este mai ușor să ne relaxăm, să facem toate lucrurile care ne plac și să ne concentrăm asupra muncii sau studiului pe care trebuie să-l facem pentru a ne asigura liniștea și stabilitatea emoțională.

Simona Ioniță

Simona Ioniță este editorul AgentiaDeCarte.ro, autoare a trei cărți și blogger din 2008. Absolventă a Cursurilor Postuniversitare de Relații Publice, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea București). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută