skip to Main Content
Lista Zilnică De (ne)hotărâri

Lista zilnică de (ne)hotărâri

Ne uităm când la o opțiune, când la alta. Suntem dezorientați. Opțiunile par a fi prea asemănătoare. Unii oameni întâmpină mai multe provocări în luarea deciziilor decât alții. Pentru un anumit lucru care trebuie făcut, creșterea numărului de opțiuni se finalizează cu creșterea dificultății de evaluare. În mod similar, dacă alternativele sunt mai asemănătoare, alegerea devine și mai dificilă. Studiile arată că adulții iau aproximativ 35.000 de decizii pe zi. Ca și cum acest lucru nu ar fi suficient de copleșitor, concluziile unei cercetări au sugerat că priceperea noastră în luarea deciziilor se erodează cu fiecare alegere pe care o facem. Acest efect este cunoscut sub numele de „oboseală decizională“ și e parte a unui fenomen numit „epuizare a epuizării“ (expresie folosită de psihologul social Roy F. Baumeister). În esență, luarea deciziilor este o resursă care se epuizează, iar cea mai bună soluție pentru oboseala decizională este – aceeași ca pentru orice alt tip de oboseală – repausul.

În fiecare zi ne confruntăm cu o multitudine de decizii. Unele dintre acestea sunt relativ nesemnificative, cum ar fi aceea de a purta sau nu o anumită haină sau meniul de la micul dejun. Altele sunt importante și pot avea o influență majoră asupra cursului vieții noastre, cum ar fi decizia de a merge la o anumită școală, de a ne perfecționa, de a evolua profesional sau spiritual ori de a avea copii. Unele decizii au nevoie de timp ca să poată fi fundamentate, în timp ce altele trebuie luate într-o secundă. Deși ne angajăm într-o serie de strategii diferite de luare a deciziilor, adesea cădem pradă unui număr mare de erori și prejudecăți. Una dintre problemele care ne influențează procesul de luare a deciziilor este tendința noastră de a ne supraestima cunoștințele, abilitățile sau raționamentele.

Într-un experiment (din 1977) referitor la acest fenomen, cercetătorii Baruch Fischhoff, Paul Slovic și Sarah Lichtenstein le-au oferit participanților o listă cu variate afirmații care aveau câte două răspunsuri diferite. Participanților li s-a cerut să selecteze răspunsul pe care ei îl credeau corect și apoi să evalueze cât de încrezători erau în răspunsurile lor. Când oamenii au declarat că erau 100% încrezători în răspunsurile lor, de fapt, selectaseră răspunsul corect în jur de 80% din cazuri.

Se pare că emoțiile sunt puternice, previzibile și influențează deciziile pe care le luăm. De multe ori, suntem indeciși pentru că ne confruntăm cu o decizie ce implică o mulțime de factori care trebuie cântăriți. Și, de fiecare dată când credem că am hotărât ceva, cealaltă opțiune ne atrage în partea sa.

Uneori, deciziile importante nu le luăm noi, vin ele singure… – Henri Bosco, scriitor francez

Ar trebui să facem liste mai lungi și mai detaliate de argumente pro și contra și să căutăm sfaturi din surse mai sigure? Sau ar trebui să ne bazăm pe instinct? Cei mai mulți dintre noi ar spune că instinctul e cel mai potrivit, atunci când vine vorba de luarea unei decizii.

Însă când fugim de responsabilitatea de a lua o decizie, ar trebui să ne gândim la ce costuri implică acest lucru. Ce anume putem pierde sau la ce fel de emoții ne vom supune, dacă nu luăm decizia. Chiar și atunci când suntem blocați într-un ciclu de gândire și un comportament asemănător rutinei, o schimbare de atitudine este o decizie care ne poate transforma viața.

În psihologie, luarea deciziilor reprezintă procesul cognitiv ce are ca rezultat alegerea unei credințe sau a unui curs de acțiune dintre mai multe posibilități alternative. Fiecare proces de luare a deciziilor rezultă într-o opțiune finală, care poate sau nu poate impulsiona acțiunea. Decizia este procesul de identificare și selectare a alternativelor, bazat pe valorile, preferințele și convingerile noastre.

Este necesar să conștientizăm și să admitem că fiecare alegere va avea un dezavantaj și va fi necesar să învățăm să acceptăm realitatea. Acceptarea poate fi o modalitate foarte eficientă de a face față unor situații dificile. Mai mult, dacă vom învăța din greșelile noastre, va fi mai puțin probabil să le repetăm pe viitor. Aceste strategii cognitive provin din terapia comportamentală cognitivă.

Nu este neobișnuit ca persoanele care se confruntă cu anxietate sau depresie să aibă probleme cu luarea deciziilor. Unul dintre motivele pentru care persoanele cu depresie pot fi indecise este lipsa motivației. Motivația este afectată de depresie și, fără motivație, șansele de a lua o decizie sunt reduse.

Evitarea luării deciziilor în cazul persoanelor care suferă de depresie se consideră a fi o problemă fizică. Un studiu a legat pierderea substanței cenușii din zonele cortexului medial și ventral prefrontal al creierului de reducerea motivației și a capacității decizionale. Această pierdere de substanță gri este observată la persoanele cu depresie. De asemenea, cei care suferă de depresie adesea prezintă un grad ridicat de anxietate, iar această anxietate poate împiedica și ea luarea deciziilor.

Trebuie să realizăm că majoritatea alegerilor pe care le facem nu au un răspuns „corect“ și că orice răspuns va funcționa în cazul nostru. Majoritatea deciziilor sunt luate rapid, pe baza sentimentelor, experiențelor trecute, a asocierilor, obiceiurilor, consecințelor banale sau preferințelor evidente. Alte decizii merită o abordare mai lentă și mai deliberată.

Simona Ioniță

Simona Ioniță este editorul AgentiaDeCarte.ro, autoare a trei cărți și blogger din 2008. Absolventă a Cursurilor Postuniversitare de Relații Publice, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea București). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută