fbpx
skip to Main Content
Mamele Care Se Pot Baza Pe O Comunitate De Sprijin Au O Mai Bună Sănătate Emoțională

Mamele care se pot baza pe o comunitate de sprijin au o mai bună sănătate emoțională

Există o vorbă în popor care spune că „este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil“, dar care, analizată în profunzime, are o bază destul de profundă. Călătoria parenting-ului nu este una pavată, bătătorită și care poate fi aplicată drept șablon fiecărei familii sau copil, nucleul, însă este același: sprijinul, iar acesta poate fi familial, sau format din prieteni, colegi, bone ce sunt considerați familie.

Un studiu recent realizat de către Kaja LeWinn (profesor al Departamentului de Psihiatrie din cadrul Universității din California, San Francisco), demonstrează că existența unui cerc de prieteni strașnici pe care mamele se pot baza este benefic atât pentru părinți, cât și pentru copii, testele cognitive reieșind pozitive (în cadrul copiilor ale căror mame aveau, în medie, trei-patru persoane din cadrul rețelei lor sociale în care aveau deplină încredere), și rezultate negative (în rândul copiilor ai căror mame au mai puține persoane-piloni în cercul lor). Cercetătoarea se referă atât la sprijin moral, cât și la ajutorul fizic, precum îngrijirea micuților și petrecea timpului cu aceștia, toate aceste eforturi externe având drept rezultat final reducerea stresului familial sau parental, precum și îmbunătățirea sănătății mintale materne, ceea ce, printr-o relație de complementaritate, acestea ar fi determinante pozitive în dezvoltarea cognitivă a fătului.

Vremurile pe care le trăim implică, însă, multe modificări pe care părinții sau bunicii noștri nu au fost nevoiți să le traverseze, iar una dintre cele mai pregnante situații o reprezintă strămutarea familiilor tinere din provincie în metropole (pentru un trai mai bun), fără a avea aproape persoane pe care să se poată baza, în caz de nevoie. Ruperea sau dislocarea acestora ar avea un impact negativ de ambele părți (tinerii părinți nu mai au sprijinul fizic al familiei, iar bunicii ratează momente importante din viețile copiilor și ale nepoților lor), mai ales când aceștia au copii mici și cariere cărora trebuie să le facă față pentru a supraviețui traiului cosmopolit. De aici până la proiectarea unor scenarii negative pe fondul unor oboseli fizice și psihice este un pas foarte mic, și imaginația ne poate surprinde în cele mai negre situații, chiar dacă „out of the box“ lucrurile ar putea fi mai puțin fataliste decât ni le putem preconiza. Așadar, găsirea și reconfigurarea celulei de ajutor sunt vitale în astfel de cazuri, pentru a preîntâmpina uraganul emoțional trăit de mame, care, la rândul lor, vor transmite, involuntar, copiilor lor.

Alăturarea unui grup din comunitatea din care facem parte, ce are interese, activități și programe similare ar putea fi o soluție pentru a cunoaște oameni noi, pe principiul proximității, prin care vor putea crea și gândi rezolvări pentru problemele comune. Organizații precum La Leche League International, respectiv Babywearing International organizează întâlniri locale pentru grupurile de mame din comunități.

℗PUBLICITATE


Desigur, există și un punct mai greu de atins pentru persoanele introvertite, care exprimă un disconfort când vine vorba de socializare și expunerea într-un cadru mai formal. Pentru acest segment ar putea fi mai prielnică socializarea online, mai precis adeziunea în grupurile locale de Facebook pentru mame, care pot fi oaze de informații și prietenii ce pot fi, apoi, dezvoltate și în mediul offline, și pot ajunge chiar parte din sistemul propriu de asistență. Un loc de acest gen îl reprezintă laprimulbebe.ro, comunitatea de sprijin pentru mame educate din România, care își propune să schimbe statutul mamei la nivel de țară, dar și să susțină echilibrul în familiile în care indivizii sunt la început de carieră parentală. Atena Boca a fondat grupul din nevoia de a crea o comunitate în jurul ei, deși recunoaște că cea mai mare greșeală, în calitate de mamă, a fost că nu a căutat ajutor de la început, în momentul în care copilul avea câteva luni, iar ea nu traversa cea mai bună perioadă emoțională. Forța, implicarea și abordarea subiectelor arzătoare, dar și organizarea unor evenimente tematice sau a unor campanii umanitare au făcut ca „La primul bebe“ să crească și astfel să existe filiale în toată țara, numărul utilizatorilor fiind de peste câteva zeci de mii de membri activi, practic, o familie mare. În prezent, este singura româncă pe care Facebook a ales-o pentru a fi parte din programul Community Leadership 2018 (iar plaja acestor aplicații nu a fost deloc de neluat în seamă, mai precis, au fost peste 6000 de astfel de aplicații la nivel internațional).

„La Primul Bebe este un spațiu online de încredere și siguranță, în care mamele se sprijină între ele într-un mod empatic și respectuos. Expun experiențe autentice, primesc alte experiențe, împărtășesc informații, sunt liniștite instant de sute de alte mame atunci când trec prin perioade de panică, oboseală sau griji. Se ajută una pe cealaltă fără sa se cunoască, participă la evenimentele noastre educaționale, cunosc alte mame față în față. Se implică în proiectele umanitare La Primul Bebe care până în prezent au strâns un 1.000.000 Euro folosiți pentru refacerea spitalelor, aparatură în maternități și oameni ajutați. Simt că au impact imediat în societate, într-o perioadă în care sunt alienate profesional. Peste 80.000 de mame mărturisesc că La Primul Bebe este o enciclopedie informațională, dar și una de sprijin emoțional, oaza lor de liniște și de înțelegere. Un spațiu în care se simt văzute, auzite, înțelese, și astfel pot crește copii la fel: văzuți, auziți, înțeleși.“ – spune Atena Boca despre comunitatea de mame de care se îngrijește cu atâta atenție.

O altă modalitate de cunoaștere a oamenilor cu pasiuni și interese comune ar fi stabilirea unei zile pentru anumite cutume, sau, mai precis, consistența unor activități precum înotul sau kinetoterapia, sau chiar plimbarea cu căruciorul în parc. Fiecare copil trebuie abordat și fiecăruia îi trebuie asigurat un program diferențiat față de al altui copil, fie că vorbim de frați sau prieteni, cunoscuți sau necunoscuți. Așa cum adulții diferă, nevoile fiecărui individ trebuie particularizate, așadar crearea unor obiceiuri și a unui plan de activități vine la pachet cu mai multe beneficii: pe de-o parte părintele știe foarte bine ce program are micuțul (iar acest lucru conduce la o coagulare a gândurilor haotice și, respectiv, reducerea stresului, până la cunoașterea unor persoane ce frecventează aceleași locuri în aceleași fragmente de timp, ce pot conduce la legarea unor prietenii, respectiv a unei rețele de susținere), iar pe de altă parte, pentru copil existența unui orar poate fi piatră de temelie în vederea organizării acestuia pe acest filon (de-a lungul timpului), precum și transmisia liniștirii părintelui la nivel cortical, că totul este sub control, că este înconjurat de oameni de încredere, și că toate lucrurile sunt în armonie. Desigur, dacă niciuna dintre aceste soluții nu pot fi aplicate sau nu au dat roade oricâte încercări ar fi existat, vizita părintelui într-un cabinet de psihologie este mai mult decât binevenită, apelarea la un ajutor specializat fiind cheia pentru o viață emoțională sănătoasă atât pentru familie, dar mai ales pentru copilul pe care-l avem ca responsabilitate primară.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută