fbpx
skip to Main Content

De la începutul pandemiei și până acum, am întâlnit tot felul de provocări. Pe lângă faptul că ne îngrijorează riscul de a ne îmbolnăvi și semnele unei crize economice, ne confruntăm și cu situații noi în relațiile noastre personale. În momentele de stres, emoțiile influențează în felul în care luăm decizii și răspundem în anumite situații, motiv pentru care avem tendința să devenim suprasenzitivi și suprareactivi.

Una dintre provocările care m-au luat prin surprindere în ultima vreme a fost întrebarea unuia dintre băieții mei: „Mami, buni va muri de Covid?“

Înainte să răspundem unei astfel de întrebări, este necesar ca noi, părinții, să fim prezenți, conectați cu copilul și să avem claritate în ceea ce privește răspunsul pe care urmează să-l oferim. Ceea ce răspundem și felul în care o facem determină atitudinea copilului față de situația în sine și îl ghidează pe acesta în gestionarea propriilor emoții și perspective.

În cadrul acestui tip de discuții, este necesar să fim într-o stare de prezență conștientă și să generăm un răspuns flexibil.

Prezența conștientă

Când suntem preocupați de trecut sau îngrijorați de viitor, chiar dacă suntem fizic prezenți lângă copiii noștri, din punct de vedere mental suntem absenți. Copiii nu au nevoie de noi tot timpul, dar au nevoie de prezența noastră în interacțiunile prin care ei relaționează. A fi prezent în mod conștient ca părinte înseamnă să acționezi intenționat.“ — dr. Daniel J. SiegelParentaj sensibil și inteligent

În munca mea la cabinet, întâlnesc adesea întrebarea „Dar ce înseamnă, de fapt, să fiu prezent și cum fac asta?“ O tehnică pe care eu o folosesc și o recomand este tehnica observatorului. Aceasta presupune să devenim conștienți de starea noastră emoțională prezentă în acel moment („Ce emoție simt acum?“). 

După ce identificăm emoția, este important să ne amintim că nu suntem una cu emoțiile noastre. Emoțiile sunt ca o ploaie de vară care, pe cât de repede începe, pe atât de repede se termină, dacă nu opunem rezistență. Chiar avem tendința să clasificăm anumite emoții ca fiind negative, intensitatea acestora scade atunci când le observăm, le acceptăm și nu ne identificăm cu ele.

℗PUBLICITATE


Dintr-o stare de prezență conștientă, în care ne conținem propriile emoții, putem crea un cadru emoțional și o vibrație propice, în care să ne conectăm în mod real cu copilul, iar acesta să se simtă în siguranță.

Răspunsul flexibil

Fiind în această stare de prezență, suntem detașați de propriile emoții și putem crea cadrul necesar pentru a aborda acest subiect. Este important ca răspunsul la întrebarea copilului să fie mai degrabă rezultatul întregii discuții la care participăm împreună, decât să fie un răspuns fix venit de la părinte. De fapt, în general este recomandat ca discuțiile cu copiii să fie bazate pe o comunicare bilaterală, și nu unilaterală.

Cum creăm un răspuns flexibil la întrebarea „Mami, buni va muri de Covid?“

  • Sondăm ce anume știe copilul despre acest subiect și îl îndemnăm să ne povestească mai mult despre perspectiva lui asupra lucrurilor legate de acest virus: „Spune-mi, te rog, ce știi tu despre Covid?“
  • Rezumăm contextul într-o manieră obiectivă, clară și pozitivă, în care abordăm lucruri precum: ce este un virus, o epidemie, cum se răspândește acest virus, metode de protecție și prevenție, imunitate și persoane mai vulnerabile, riscuri și tratamente. Toate acestea le explicăm pe înțelesul copilului.
  • Îi explicăm copilului că nu toată lumea se îmbolnăvește și nu toți cei care se îmbolnăvesc mor. O comparație cu gripa obișnuită poate fi utilă în comunicarea cu cei mici. Acest subiect totodată ne deschide calea spre a-i ghida pe copii să respecte normele de igienă și prevenție (mască de protecție, spălat pe mâini corect), însă fără a le introduce noi temeri.
  • Folosim exemple pozitive: despre personalul medical și eforturile pe care le face acesta pentru a opri răspândirea bolii, tehnologie, cercetători, vaccinuri, remedii, norme și reguli pe care le respectă oamenii în perioada pandemiei. 
  • Acordăm atenție modului în care încheiem discuția. Este important să știm că discuția nu i-a produs copilului un disconfort prea mare. Pe măsură ce conversația se încheie, „măsurăm“ nivelul de anxietate, urmărindu-i limbajul corpului, tonul vocii și respirația. Îi reamintim că poate sta oricând de vorbă cu noi și pe alte teme dificile și că vom fi lângă el ori de câte ori se simte îngrijorat.

De asemenea, pe lângă subiectul legat de Covid, este important să discutăm cu copilul și despre moarte – ca fenomen natural, care face parte din viață. Iar cea mai potrivită metodă, din punctul meu de vedere, este aceea de a aborda acest subiect cu ajutorul poveștilor terapeutice.

În această perioadă, este important să ne conectăm emoțional cu copilul. Putem face asta în cadrul acestor discuții, dar și prin jocuri, sport, gătit, dansuri ș.a.m.d.

Nina Sofian

Nina Sofian este psiholog și coach – atât pentru grupuri, cât și în sesiuni individuale, pentru copii și pentru adulți. E convinsă că misiunea ei este aceea de a-i ghida pe oameni să dobândească libertatea de a fi ei înșiși. Are experiență în zona de parenting și este facilitator atestat în cadrul programului Circle of Security Parenting. Poate fi găsită pe ninasofian.ro.

Back To Top
×Close search
Caută
#ZiuaAutorului
🎂 Azi o aniversăm pe EDITH EVA EGER.
Cartea autoarei, „Alegerea“, are astăzi preț special, cu 25% discount față de prețul afișat.
La mulți ani!
x