Furia este ca un foc: poate mistui totul în calea sa sau poate fi o forță care-ți dă energie și claritate. Într-un mediu profesional dinamic și adesea stresant, această emoție inevitabilă poate părea un obstacol, însă ea poate deveni un instrument valoros atât de creștere personală și profesională, cât și de conectare cu ceilalți.
Furia în context profesional: inamic sau resursă?
Deși adesea este percepută negativ și încercăm să o evităm ori să o reprimăm, în realitate, furia este o emoție firească, universală, recunoscută în toate culturile. Ea are un răspuns fiziologic rapid, fiind legată de mecanismele de supraviețuire. Este un semnal de alarmă care ne arată că ceva important pentru noi este pus sub semnul întrebării, că ceva nu funcționează așa cum ne dorim ori că din exterior percepem o amenințare, o nedreptate, o încălcare a limitelor personale sau a valorilor.
Helen LaKelly Hunt și Harville Hendrix, în cartea Terapia imago. Știința relațiilor, explică faptul că emoțiile, inclusiv furia, au o rădăcină profundă în experiențele timpurii și în tiparele relaționale formate în copilărie. În mediul profesional, această dinamică poate influența modul în care reacționăm în situații tensionate.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Cu toții am trăit momente la locul de muncă în care furia ne-a dat târcoale. Poate ți-e cunoscută senzația de frustrare, când ești presat de un termen imposibil, când ai prea multe sarcini și prea puțin timp sau când eforturile tale trec neobservate. Alteori, neînțelegerile cu colegii, comunicarea defectuoasă sau sentimentul că ți-au fost încălcate limitele pot aprinde scânteia furiei. De multe ori, trăim furie și atunci când simțim că nevoile noastre profesionale, cum ar fi claritatea în sarcini sau respectul din partea echipei, nu sunt îndeplinite. Studiile din domeniul psihologiei organizaționale susțin aceste situații ca fiind factori declanșatori ai furiei la locul de muncă.
Problema nu este furia în sine, ci ceea ce noi facem cu ea. Așa cum explică și psiholog dr. Adela Moldovan în cartea sa, Față în față cu furia, intensitatea cu care trăim această emoție poate oscila între două manifestări opuse, dispuse pe un continuum: de la furie puternic reprimată (nici nu sunt sigur că simt furie), până la furie explozivă puternică (pierd controlul și fac pagube serioase). Autoarea subliniază că un pas esențial în gestionarea furiei este acceptarea ei ca pe un semnal legitim al unor nevoi neîmplinite, cu rădăcini adânci în istoria personală, mai degrabă decât ca pe o problemă în sine. De exemplu, un angajat care se enervează când îi sunt ignorate ideile ar putea avea neîndeplinită nevoia de validare și recunoaștere.
Cu toții am văzut cum lipsa controlului emoțional într-un moment de furie transformă rapid o situație tensionată într-un conflict deschis. Studiile arată că furia scăpată de sub control ne duce nu doar la relații încordate cu colegii, ci și la decizii pripite, scăderea motivației și, pe termen lung, chiar la epuizare profesională, ceea ce poate afecta negativ dinamica echipei și performanța la locul de muncă. Pe de altă parte, tot studiile susțin ideea că persoanele care învață să-și gestioneze furia într-un mod sănătos și constructiv reușesc să-și păstreze calmul în situații dificile, comunică mai eficient și își mențin relațiile profesionale armonioase, chiar și în fața stresului și, astfel, contribuie la un mediu de lucru mai armonios și productiv.
Cinci strategii pentru autoreglarea furiei în mediul profesional
- Conștientizarea și acceptarea emoției
Primul pas în gestionarea furiei este recunoașterea și acceptarea ei. Paul Ekman a demonstrat că emoțiile se manifestă prin schimbări fiziologice (cum ar fi ritmul cardiac crescut sau tensiunea musculară), iar Lisa Feldman Barrett a arătat că numirea emoției reduce intensitatea ei. Spre exemplu, dacă simți că furia crește într-o ședință tensionată, du-te cu atenția către tine câteva clipe și punctează în mintea ta: „Emoția pe care o trăiesc acum este…, iar ce simt în corp ca senzații fizice este…“.
Acest exercițiu simplu te ajută să-ți recâștigi controlul. De asemenea, recunoașterea expresiilor faciale ale furiei la cei din jur poate ajuta la identificarea tensiunilor și la prevenirea escaladării conflictelor în mediul profesional.
- Autoreglarea prin tehnici de reducere a reactivității
Studiile arată că emoțiile intense durează aproximativ 90 de secunde, dacă nu sunt alimentate de gânduri ruminative. Strategii precum respirația profundă, relaxarea musculară progresivă sau mindfulness pot ajuta la restabilirea echilibrului emoțional. Spre exemplu, dacă simți o furie puternică înaintea unei discuții importante cu superiorul tău, acordă-ți timp pentru câteva respirații adânci și concentrează-te pe senzațiile fizice, ceea ce te va ajuta să-ți restabilești echilibrul emoțional și, astfel, să comunici mai calm și asertiv.
- Identificarea nevoilor ascunse și reinterpretarea situației
Furia nu este doar o reacție impulsivă, ci este adesea un semnal al unor nevoi neîndeplinite. Adela Moldovan propune un proces de autoreflecție, pentru a identifica rădăcinile acestei emoții și pentru a transforma furia într-o sursă de claritate și acțiune constructivă.
℗PUBLICITATE
În loc să rămânem blocați în reacția inițială, ne putem întreba: „Ce nevoie a mea nu este îndeplinită în această situație?“, „Ce limite îmi sunt încălcate?“, „Cum se leagă ce mă înfurie acum de trecutul meu?“. Harriet Lerner, în Dansul furiei, arată că, de multe ori, femeile sunt învățate să-și reprime furia, în loc să o folosească pentru a genera schimbare. Totodată, studiile arată că modul în care interpretăm o situație ne influențează reacția emoțională. Spre exemplu, în loc să reacționezi impulsiv la un feedback critic, încearcă să-l privești din perspectiva unei oportunități de dezvoltare: „Ce pot învăța din această situație?“. Sau, dacă un coleg întârzie frecvent la întâlniri și asta te înfurie pentru că vezi comportamentul său ca pe o lipsă de respect față de timpul tău, ai putea lua în considerare și alte explicații, cum ar fi dificultatea lui în gestionarea timpului. Prin aceste schimbări de perspectivă, furia nu mai reprezintă o barieră, ci o oportunitate de a înțelege mai bine contextul și de a găsi soluții.
- Exprimarea asertivă a furiei
Furia reprimată sau exprimată agresiv poate deteriora relațiile profesionale. O abordare eficientă este comunicarea asertivă, folosind formulări de tip „Eu“, cum ar fi: „Mă simt frustrat când eforturile mele nu sunt recunoscute și mi-aș dori să discutăm cum putem îmbunătăți acest aspect“. Aceasta strategie reduce tensiunile și încurajează dialogul constructiv.
- Dezvoltarea rezilienței emoționale prin practici constante
Autoreglarea furiei nu înseamnă doar gestionarea unui moment de tensiune, ci presupune cultivarea unor obiceiuri care reduc vulnerabilitatea la stres și îmbunătățesc capacitatea de adaptare pe termen lung. Construirea rezilienței emoționale poate include exerciții regulate de mindfulness, activitate fizică, stabilirea unor limite sănătoase între muncă și viața personală sau sprijin din partea colegilor și mentorilor. Adela Moldovan subliniază în cartea Față în față cu furia că, pentru a evita acumularea frustrărilor, este esențial să ne oferim spațiu pentru procesarea emoțiilor, acordând, în același timp, atenție semnalelor corpului. De exemplu, dacă observi că te enervezi des din cauza suprasolicitării, un obicei zilnic, cum ar fi o plimbare scurtă în pauza de prânz sau câteva minute de respirație conștientă, poate preveni escaladarea emoțiilor negative.
Cum abordezi în mod optim furia la job pe termen lung
Pe termen lung, gestionarea furiei nu înseamnă doar control emoțional, ci și dezvoltarea introspecției și a inteligenței emoționale. E important să reținem că ea are un rol de protecție, iar a înțelege ce declanșează furia și a reflecta asupra cauzelor profunde ne oferă perspective noi asupra propriei persoane, ghidându-ne spre acțiuni constructive. Dacă observi că anumite situații îți declanșează constant furia, analizează ce te deranjează cu adevărat și ce poți schimba. Studiile arată că angajații care-și exprimă emoțiile într-un mod constructiv sunt mai rezilienți și au relații mai bune la locul de muncă.
Pe de altă parte, crearea unui mediu emoțional sănătos la locul de muncă, în care există limite clare, o cultură organizațională care susține autoreglarea emoțională și în care oamenii se simt în siguranță să-și exprime nevoile, reduce tensiunile și contribuie la o performanță sporită în activitate. Daniel Goleman arată că liderii cu inteligență emoțională înaltă își gestionează furia, fără să intimideze sau să creeze tensiuni, rezultatul fiind o echipă mai coezivă și mai eficientă.
Concluzie
Furia, la fel ca orice altă emoție, face parte din experiența noastră umană și are un rost profund: ne arată ce este important pentru noi, ce limite ne-au fost încălcate și unde avem nevoie de schimbare. Atât pe plan personal, cât și la nivel organizațional. În loc să o reprimăm sau să ne lăsăm dominați de ea, putem învăța să o ascultăm, să-i înțelegem mesajul și să o canalizăm într-un mod care să ne susțină relațiile și echilibrul interior.
În mediul profesional, acolo unde interacțiunile sunt complexe și presiunile constante, unde fiecare dintre noi vine cu propriile vulnerabilități, valori și aspirații, gestionarea sănătoasă a furiei înseamnă să ne raportăm la ea cu responsabilitate și curiozitate. Când devenim conștienți de nevoile și valorile pe care furia le semnalează, putem transforma această emoție într-un ghid valoros. Astfel, în loc să ne lase blocați în tensiune și frustrare, furia devine o resursă de claritate, autenticitate și conexiune, atât cu noi înșine, cât și cu ceilalți.
Bibliografie
- Moldovan, A. (2023), Față în față cu furia. Cum să îți accepți furia și să te eliberezi de rușine și vinovăție
- Gross, J.J. (2014). Handbook of Emotion Regulation. Guilford Press.
- Feldman Barrett, L. (2017), Cum iau naștere emoțiile. Viața secretă a creierului, Cluj-Napoca, ASCR.
- Gibson, D.E., & Callister, R.R. (2020), Anger in Organizations: Review and Research Agenda, Journal of Management, 46(1), 186–215.
- Mauss, I.B., et al. (2016), Emotion Regulation and Well-being, Journal of Psychological Science,& 27(3), 204–210.
- Hendrix, H. & Hunt, H. L. (2022), Terapia imago. Știința relațiilor, București, Pagina de Psihologie.
- Lerner, H. (2020), Dansul furiei. Ghid clasic pentru înțelegerea și exprimarea furiei, București, Herald.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
