În fiecare zi de miercuri, avem pe Pagina de Psihologie, câte un interviu (im)perfect, (in)discret și (in)vulnerabil cu oameni care îndrăznesc să ne vorbească despre ei înșiși într-o altă lumină. Oameni care renunță la filtrele psihologice și la photoshopul sufletesc, îndrăznind să se arate pentru câteva secunde fără nicio armură – doar cu o tentă de umor și o porție sănătoasă de sinceritate.
Invitatul din această săptămână, a seriei de interviuri #Ce Nu Vreau Să Știe Lumea Despre Mine, este Melania Medeleanu. Melania este jurnalist, logoped, trainer pasionat de dicție și de public speaking, media trainer, membru fondator MagiCAMP.
Ce faci atunci când nu mai poți, atunci când greutățile vieții par prea împovărătoare și nu mai știi cum să le faci față?
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Pe vremuri, mă încuiam în casă și nu mai ieșeam câteva zile. Acum, nu-mi mai permit luxul ăsta. Zilele trecute, după o săptămână în care m-am simțit încrâncenată și furioasă și epuizată de câteva ori, am avut un moment de grație: stăteam în curte și mă uitam cum cad frunzele, cum s-a făcut de roșie iedera și cât de tare mă bucură toate culorile. Era liniște în jur, nici mașini nu se auzeau pe stradă, în casă se pregătea cina și, din când în când, îmi auzeam copilul chiuind. Atunci am simțit, pur și simplu, cum mă inundă un val de recunoștință pentru toate cele pe care le am și pe care nu le am și pentru toate încercările prin care trec, căci sigur într-o zi o să le găsesc sensul. Și s-a topit toată furia.
Dacă L-am întreba pe Dumnezeu despre tine, ce crezi că ne-ar spune?
Mi-ar plăcea și mie să știu. Dar până aflu, pot doar să-mi imaginez că se uită spre mine ca proful meu de psihiatrie din facultate – m-a lăsat cu restanță 2 ani, ca să-mi dea apoi un 10: brânză bună în burduf de câine.
Care este acel aliment care aparent le place tuturor, dar ție îți displace?
Urzicile? Iac!
Care-i primul gând ce-ți trece prin minte, atunci când auzi următoarele cuvinte: „o femeie iubește o altă femeie“ sau „un bărbat iubește un alt bărbat“?
Let it be love! Într-un univers cu atâtea miliarde de oameni, mi se pare un miracol să-ți găsești perechea. Și, dacă ai găsit-o, ai mare grijă s-o păstrezi. Cu ea vei împărți bune și rele, nu cu gura lumii.
Ce parte a corpului tău ți se pare cel mai greu de acceptat?
Aripioarele.
Ultima carte începută și neterminată din alte motive decât lipsa de timp… (să spunem că nu ți-a plăcut)?
Tot felul de cărți cu povești pentru copii, absolut înspăimântătoare. Și tot la capitolul ăsta, aș include câteva cântecele pentru copii, cu versuri cel puțin stranii:
„A plecat motanul,
A plecat golanul,
Ce sunt eu de vină,
De-l calcă o mașină?“
Ultima minciună pe care ai fost „nevoită“ să o spui…
„N-am timp să…“
Care este acea frică sau îngrijorare ce uneori nu-ți dă pace?
Mă trezesc uneori noaptea, când visez că eu sau cineva drag mie se îmbolnăvește de cancer. Oricât de irațional e gândul, niște analize ușor modificate ajung să-mi bântuie nopțile.
O amintire din copilărie care este greu de acceptat și de integrat în povestea personală…
Am integrat tot. Sau, dacă nu-mi amintesc, o fi pentru că era complet neintegrabilă și am șters-o.
Care-i partea cea mai dificilă pentru tine, atunci când vine vorba despre rolul de mamă?
Sa-i explic feciorului meu că s-a dat ceasul înapoi și că, pentru unii dintre noi, să doarmă totuși până la 4 în loc de 3 chiar contează.
Cu care dintre emoții îți este cel mai greu de trăit?
Cu furia. Mă scoate din minți, când nu reușesc s-o gestionez.
Artistul cu care ai vrea să te blochezi în lift este…
Aș prefera să mă blochez cu un depanator de lifturi. Mă îndoiesc că artistul, oricât de creativ ar fi, va reuși să mă impresioneze în momentele acelea. Dar, dacă trebuie totuși să fie artist, aș prefera să cânte. De dans n-avem spațiu, de desen n-avem timp.
Crezi că există Moș Crăciun?
Sigur că da. Și zâne bune și elfi și unicorni. Doar că trebuie să ai vârsta potrivită pentru asta. Apoi știi că n-ai nevoie să aștepți Crăciunul, ca să oferi sau să primești daruri. Și nici de baghetă magică, să faci lucruri bune.