Conform Dicționarului Explicativ Român, căsătoria este o uniune legală, liber consimțită între doi parteneri pentru întemeierea unei familii. Alegerea partenerului de viață (precum și tot procesul, de la îndrăgostire la închegarea unei relații stabile, care apoi se concretizează într-o căsnicie), prezintă un continuu interes pentru cercetătorii din domeniul psihologic. Mai mult, studiile de specialitate și statisticile ne arată că deși este blamată de către persoanele ce se află într-o uniune consensuală („pacs“), căsătoria primează în rândul alegerilor făcute de către cuplurile tinere.
Cercetătorul Robert Levenson, alături de Profesorul de psihologie Lian Bloch, de la Berkeley College din Statele Unite, au realizat un studiu pe 156 cupluri heterosexuale, prin care au arătat că cele mai reușite relații sunt cele în care femeia poate să se calmeze după o ceartă, chiar dacă partenerul său rămâne supărat mai mult timp. Oamenii de știință susțin că femeile sunt mult mai îndreptățite să inițieze conversațiile dificile de împăcare, lucru care le permite cuplurilor să trecă peste acel moment, singura condiție fiind ca ele să fie cele care se liniștesc, întâi de toate.
Au fost luați în calcul factori precum expresia feței, limbajul corpului, subiectele abordate și tonul vocii. Studiul arată că, în mod contrar, dacă discuția de împăcare este inițiată de către partea masculină a cuplului, acest demers nu este deloc bine gestionat de către jumătatea sa, considerând că se dorește grăbirea lucrurilor.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Concluziile au fost că în căsniciile în care soțiile se temperau după dispute s-au dovedit mai fericite, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Comunicarea constructivă, evidențierea problemelor familiale și gãsirea echilibrului sunt mult mai încurajate în vederea atenuării neînțelegerilor.
Un exemplu elocvent de căsnicie fericită este și cea a soților Melinda și Bill Gates, care, deși căsătoriți de 25 ani (din 1 ianuarie 1994), au trei copii, locuiesc într-o casă de 124 milioane dolari, întreprind acțiuni de filantropie de 45 bilioane dolari, și, cu toate acestea, aceștia reușesc să aibă activități comune, precum spălatul vaselor în fiecare seară, un obicei ce s-a instituit după o perioadă în care comunicarea nu era cuvântul de bază în viețile lor.
S-au cunoscut în 1987, pe când Melinda a fost angajată la Microsoft ca product manager. La o întâlnire de afaceri din New York, au fost așezați la masă foarte aproape unul de celălalt, s-au plăcut, iar de aici nu a mai fost mult până au format un cuplu. Când Bill a invitat-o pentru prima oară pe Melinda la o întânire, aceasta l-a refuzat, motivând că nu era suficient de spontan. Însă Gates a resunat-o după două ore și a invitat-o la un date. Cei doi au fondat încă de atunci „Gates Foundation“ (o fundație centrată pe limitarea sărăciei și susținerea femeilor în societățile în care trăiesc, Melinda considerând femeia drept locomotiva oricărei familii, respectiv comunității).
Dincolo de programul extrem de încărcat pe care-l au, cei doi soți reușesc să-și facă timp pentru spălatul vaselor și a treburilor gospodărești. Într-un dialog cu redactorul șef al revistei Business Insider, Alyson Shontell, doamna Gates a dezvăluit detalii din cartea sa „The moment of lift: How Empowering Women Changes the World“, despre mariaj și carieră. Gates susține că femeile petrec, în medie, șapte ani în plus față de bărbați, prin realizarea treburilor casnice, iar dacă ar putea să-și micșoreze timpul săptămânal petrecut de la șapte la cinci (spre exemplu), puterea lor de muncă ar crește cu 20%.
Melinda subliniază că nu a fost mereu așa, ea a plecat în acest demers de la exemplul propriu, pe când era însărcinată cu primul său copil, iar Bill era CEO al Microsoft, adică era mai mult plecat în delegații, sau muncea excesiv. Ceea ce ei nu reușeau să aibă, însă, era un echilibru familial, întrucât el nu intuia ceea ce ea își dorea, și nici frustrarea pe care ea o căpătase la cinele pe care le aveau, dar acest lucru a început să ia sfârșit de îndată ce au discutat despre subiect și și-au împărțit atribuțiile, într-un mod rațional.
Concluzia pe care Melinda Gates o trage este că pentru o căsnicie și o societate fericită și împlinită, femeile trebuie să pledeze pentru egalitate de șanse, pe toate palierele. „Scopul este ca toți să fie conectați. Scopul este ca fiecare să aparțină. Scopul este ca toată lumea să fie iubită.“