„Mama“ este cuvântul cu cea mai mare însemnătate din dicționar, acesta înglobând iubire necondiționată, gingășie, grijă, tandrețe, blândețe, iar lista poate continua.
Cu toate că vorbim răspicat despre echitatea dintre femei și bărbați (atât socială, cât și economică), în fapt, discrepanța este cât se poate de abruptă, întrucât deși ne dorim o aliniere între drepturi, nu putem pune în balanță și responsabilitățile pe care le are fiecare gen în afara locului de muncă.
Totodată, însăși denumirile „sex tare“ și „sex slab“ indică o subordonare ierarhică. Nu sunt feministă, dar nu pot să nu remarc faptul că diferențele de gen sunt cele care dictează felul în care ne ghidăm existența, întrucât sunt general valabile și aplicabile în felurite contexte.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Astfel, inclusiv interviurile de angajare decurg diferit, femeile nefiind private de întrebări intruzive legate de situația maritală, respectiv despre planurile de fecundare imediată, aspecte personale ce nu se regăsesc într-o discuție purtată cu un potențial candidat de sex masculin.
Statul acasă pentru concediul de creștere a copilului nu are nicio legătură cu zilele de vacanță
Dincolo de performanța profesională, se pune accent cu voce stinsă asupra orelor de muncă neremunerată pe care reprezentantele sexului feminin le prestează acasă, cu treburi gospodărești. Plecând de la termenul „concediu de creștere a copilului“, care este o adaptare atât fizică, cât și psihică (atât cu propriul corp, cât și cu cel al nou-născutului) și, în niciun caz, un concediu; de multe ori auzim chiar sintagma „stă acasă cu copilul“, în care acest „stat“ este total distorsionant, în contextul existenței unui minor care are nevoie de atenție 100% din partea mamei sale.
Revenind însă, așa cum precizam anterior, nu putem trece cu vederea această responsabilitate imensă pe care femeile o au față de familie și copii, care este invers proporțională cu cea a bărbaților.
I’ve been helping to baby-sit my year old grandson this past week & it’s brought home to me the stark reality of this image. I salute every working woman & acknowledge that their successes have required a much greater amount of effort than their male counterparts pic.twitter.com/2EJjDcK1BR
— anand mahindra (@anandmahindra) February 5, 2019
În acest sens, potrivit site-ului huffpost.com, un raport recent al Centrului pentru Dezvoltare Globală apreciază că femeile din întreaga lume, până în luna octombrie 2020, depuseseră, în medie, 173 ore de îngrijire suplimentară neremunerată a copiilor, ceea ce semnifică de trei ori mai mult decât au făcut-o bărbații (mai exact, potrivit comunicatului aferent raportului anterior menționat, femeile au petrecut aproximativ 4,5 trilioane de ore în scopul îngrijirii celor mici, față de 1,4 trilioane de ore, cât au făcut-o bărbații).
Dincolo de acest clivaj uriaș, merită să facem distincția și asupra faptului că țările cu venituri mici și medii fac ca această inegalitate să devină și mai prăpăstuită, însă chiar și așa, raportându-ne la Statele Unite ale Americii, nu putem nega suprapunerea rolurilor și a responsabilităților femeilor (atât casnice, cât și profesionale), în contextul realizării școlii online.
Mamele au nevoie de timp pentru ele însele și pentru sănătatea lor mintală
De cele mai multe ori, femeile aleg să se dedice familiei, întrucât nevoia devine stringentă, și se sacrifică pentru binele tuturor. Informal vorbind, educația copiilor este în sarcina mamei, deși, teoretic, „fișa postului“ nu implică și această sarcină, ci se află în responsabilitatea ambilor părinți.
Astfel, potrivit datelor Biroului de Recensământ al S.U.A., iarna trecută au fost cu 1,4 milioane mai multe femei care au ieșit din câmpul muncii fie voit, fie forțate de împrejurări.
S-a vorbit, chiar de la debutul pandemiei, de problemele materiale, de colapsul economic global, dar prea puțin despre cel psihic și emoțional. Adesea, punem monopol pe bani și totul se învârte în jurul acestora însă, în definitiv, oricât de clișeu ar suna, nu se rezumă totul la partea materială. Desigur, ei sunt foarte importanți pentru a putea avea acces la diverse servicii și la educație de prestigiu, însă chiar și aici este important să se păstreze un echilibru.
Depresia și anxietatea, adversarii fără pereche ai mamelor
Depresia și anxietatea sunt inamici mult mai agresivi decât orice bacil ori virus. Ele își fac apariția pe nepusă masă, iar dacă există un fond preexistent în acest sens, lucrurile devin destul de clare. Teoretic, știm despre ele, dar în realitate, ne este rușine să admitem că ne confruntăm cu astfel de probleme ori că mergem la psiholog sau la psihiatru. Și este universal valabil, întrucât societatea ne face să pozăm în cea mai bună formă, în cele mai bune unghiuri, având cea mai frumoasă și funcțională familie. Realitatea ne arată că lucrurile nu stau așa, întrucât nu suntem roboți, avem sentimente și temeri și este normal să ne simțim și descumpăniți, și triști, și apatici. Desigur, este lesne de înțeles că orice perioadă prea lungă de timp cu astfel de stări trebuie să fie calibrată fie independent, fie cu ajutorul unui specialist în sănătate emoțională.
Femeile sunt mult mai afectate decât bărbații din acest punct de vedere. Putem spune că sistemul hormonal joacă un rol special în viețile noastre, dar, în același timp și suprapunerea copleșitoare a activităților care trebuie bifate zilnic ne poate duce în pragul unui dezechilibru emoțional. Așa cum menționam anterior, scoaterea femeilor din câmpul muncii nu înseamnă, în același timp, și fericirea deplină a familiei, întrucât o mamă are nevoie și de un timp al său, pe care fie să-l dedice profesiei (unde să se poată simți utilă), fie sieși (unde să se regăsească și să-și reamintească faptul că este și femeie, nu doar mamă).
Mergând mai în amănunt, cercetările arată că anul trecut, aproximativ 10 milioane de femei din Statele Unite ale Americii sufereau de burnout, fapt absolut îngrijorător, atât timp cât nu se întreprinde nicio acțiune în acest sens. În egală măsură, copiii au de suferit întrucât, potrivit UNICEF, aproximativ 35 milioane de minori cu vârsta sub cinci ani sunt lăsați singuri pentru o perioadă de timp din zi, pentru ca părinții să poată lucra sau din lipsa opțiunilor de îngrijire.
Femeie fericită, familie fericită
Este important să înțelegem că responsabilitatea căminului se împarte între adulții familiei și în niciun caz nu este destinată doar mamelor. Cu cât înțelegem și verbalizăm acest lucru, cu atât vom avea șansa să ne bucurăm de un trai echilibrat și împlinit. Însă, pentru a ajunge în acest punct, este sănătos să existe o împărțire a îndatoritorilor, precum și a posibilității de a fi suplinite, în cazul în care alte elemente externe vor împiedica îndeplinirea acestora în mod normal. Numai așa vom putea înțelege, de facto, ce înseamnă „happy wife, happy life“.