Skip to content

Recent, am avut șansa să cunosc un om ale cărui experiențe mi-au arătat încă o dată că am putea fi mai mulțumiți și am putea avea un nivel al stării de bine mai ridicat dacă ne-am alege profesia independent de imaginea pe care aceasta o are în societate. Poate de prea multe ori am întâlnit oameni lucrând în domenii care de fapt nu le plac cu adevărat, nu-i împlinesc, dar care sunt valorizate din punct de vedere social. În mentalul colectiv sunt etichetate ca fiind „importante“, „complicate“, „complexe“.

Din rațiuni financiare, dar probabil și prin intermediul acestei presiuni care apare peste tot, în familii, în grupurile de prieteni, în școală, unii oameni sacrifică ce le-ar plăcea cu adevărat să facă.

Despre curajul de a face ce vrei

Revenind la povestea care mi-a adus această temă de discuție în minte, un șofer de taxi din Roma mi-a spus, printre altele, că a fost medic stomatolog, dar a renunțat. Nu pot să neg că prima mea reacție a fost: „Cum să renunți să fii medic pentru asta? N-are sens!“. Dar mi-am dat seama că am picat în capcana amintită mai sus și că și eu, la rândul meu, sunt prinsă într-un clișeu.

Apoi mi-a povestit faptul că, între jobul de dentist și cel de șofer de taxi, a încercat multe altele: grădinar, casier la un supermarket, șofer pe alte mijloace de transport, că a stat și fără să aibă un loc de muncă și i-a fost greu, însă nimic nu-i aduce mai multă satisfacție decât ceea ce face în prezent. Timp de câteva minute am fost șocată și activam tot felul de credințe, cum ar fi: „În viață e important să faci ceva important“ sau „N-o să fii considerat inteligent dacă meseria ta nu e importantă“. Atât de greșit și totuși automat îmi apăreau în minte gânduri de acest gen. A fost ocazia perfectă să-mi dau seama că, indiferent de cât de mult le conștientizez absurditatea, modificarea lor la nivel profund necesită timp.

Starea de bine depinde de mai mulți factori

După aceea, șoferul a făcut o afirmație care m-a uimit încă o dată. Mi-a explicat faptul că la acest loc de muncă e mult mai fericit decât a fost în cazul celorlalte. De ce? Pentru că în fiecare zi are șansa să cunoască alți oameni, să discute cu ei, să le afle poveștile și, în același timp, să fie util pentru ceilalți. Suntem ființe sociale, da, e deja un clișeu această formulare, însă în acest caz pare că nevoia de contact a fost mai puternică decât alte aspecte, cum ar fi presiunea venită dinspre societate.

℗PUBLICITATE



Valorizarea socială nu are mereu legătură cu starea de bine

Ce vreau să spun cu asta: uneori, ne facem (prea) multe griji că nu suntem pe o poziție destul de înaltă, că n-am atins anumite standarde, că-i vom dezamăgi pe cei din jur. Dacă există într-adevăr motivație de realizare, în contextul în care persoanei îi place ceea ce face nu spun că e greșit. Mi se pare nepotrivit însă ca aceste dorințe să apară din motivele enumerate mai sus cu privire la presiunea socială. Probabil uităm cam des că ceea ce anticipam la un moment dat ca fiind ceva ce o să ne facă fericiți și o să ne aducă mai multă plăcere poate să fie de fapt mai puțin satisfăcător sau mai puțin durabil decât am fi crezut inițial. Acest aspect duce la o altă temă legată de anticiparea recompensei și căutarea plăcerii, care poate fi abordată într-un articol viitor.

Cum echilibrăm lucrurile?

Ideea acestui articol nu este ca persoanele să-și scadă așteptările, să abandoneze locuri de muncă valorizate social, ci să reflecteze mai mult la ceea ce-și doresc să facă de fapt, să analizeze dacă varianta e fezabilă. De asemenea, în acest articol am conturat opinia mea, nu este bazat pe studii științifice din literatura de specialitate și nu mi-aş dori să inducă ideea de generalizare. Evident că există multipli factori care duc la un nivel ridicat al stării de bine, evident că acest nivel variază continuu și este influențat de mediu, însă mi s-a părut o poveste ce merită spusă, deoarece ne poate ajuta să gândim în întrebări.

Un alt scop al articolului este să invite la conștientizarea faptului că starea de bine s-ar putea să rezulte și din cele mai simple lucruri, dacă sunt în concordanță cu interesele și valorile noastre, independent de cât de multă importanță le acordă societatea. Am reușit să construim ca specie aceste societăți, deoarece am învățat să cooperăm flexibil în grupuri mari, cum susține istoricul Yuval Noah Harari. Poate ar trebui să ne amintim mai des acest aspect și să valorizăm fiecare loc de muncă, pentru că și job-urile care par ușoare sau mai puțin importante comparativ cu altele fac parte din acest lanț și ajută la funcționarea societății în ansamblu.


Citește și:

Vlad Denisa-Andreea este absolventă de Psihologie a Universității Transilvania din Brașov și masterandă în Psihologia sănătății din cadrul Universității București. Scrie din pasiune pentru știință și din dorința de a face studiile științifice cât mai accesibile, pentru a ne putea bucura împreună de descoperirile din psihologie prin care înțelegem mai bine ce se întâmplă cu noi, dar și cu cei de lângă noi.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0