Mihaela Sava aka Prăjiturela este o persoană caldă, blândă, pasionată de cooking și de tot ce înseamnă alimentație sănătoasă, în general. În viața de zi cu zi are un alt job, însă nu a renunțat niciodată la hobby-ul său, astfel că blogul său (laprajiturela.ro) este unul dintre cele mai apreciate și mai vizualizate. Discretă cu viața personală, Prăji ne-a răspuns tuturor întrebărilor interviului #CeNuVreauSăȘtieLumeaDespreMine cu umor, sensibilitate și sinceritate.
De unde denumirea de „PrăjiturEla“?
Când am hotărât să îmi fac un blog, am făcut o „ședință“ cu soțul și câteva prietene. Voiam un nume românesc și să aibă și ceva care să mă reprezinte. Prietenii și soțul îmi spun „Ela“ și de aici soțul meu a făcut asocierea și a ieșit „PrajiturEla“. Mi-a plăcut, ne-a plăcut, a rămas!
Care este lecția cea mai de preț pe care ai primit-o de la bunica ta?
Toate lecțiile pe care le-am primit de la bunica sunt de preț. Dar probabil susținerea pe care am avut-o din partea ei atunci când am hotărât să fac ce îmi place a fost mai importantă decât orice lecție.
Cum faci ca fiecare dimineață să fie o inspirație pentru tine?
Haha. Subiectul dimineață. Râd pentru că e un subiect adus în discuție de orice site de recomandări de viață sănătoasă. Nu sunt o persoană matinală, dar de 15 ani mă trezesc de dimineață (6:30). Mă trezesc greu, însă dacă m-am ridicat din pat, sunt fresh și cu bună dispoziție. Îmi place să am o rutină de dimineață – spălat, îngrijirea pielii, suplimentele naturale, cafea. Cred că trebuie doar să ne creăm o rutină care să ne facă plăcere, astfel dimineața poate fi o inspirație pentru toată lumea.
Cum ai reușit să câștigi încrederea și celor mai conservatoare gospodine?
E amuzant că spui asta. Tocmai am postat un clip pe canalele de social media care a creat multe nemulțumiri în rândul „gospodinelor conservatoare“. Nu știu dacă le-am câștigat încrederea, dar nici nu îmi doresc asta. Îmi place să cred că persoanele care au încredere în recomandările mele sunt persoane în continuă căutare și deschise spre nou.
Ce rol a avut experiența Bake Off în parcursul tău personal?
Participarea la Bake Off a venit și cu bune, și cu rele. A fost o lecție din care am avut multe de învățat și m-a ajutat să mă cunosc mai bine. Am realizat că pasiunea mea este una reală, în care cred și căreia mă dedic aproape în totalitate; am învățat să accept că valorile mele nu sunt și valorile altora și, din păcate, am constatat pe propria piele că ignorarea semnalelor date de organism pot fi dăunătoare în cel mai dureros mod.
Ai apelat vreodată la ajutor psihologic?
Da. Am apelat când am văzut terapia ca ultima șansă. Mi-ar fi plăcut să nu fi așteptat atât. Fac terapie de doi ani jumătate, de trei ori pe săptămână și consider că este una dintre cele mai bune alegeri pe care le-am făcut în viața de adult.
În viața de zi cu zi ești angajată full time. Cum se împarte munca de birou cu cea a bloggingului.
Se împacă… uneori mai greu, alteori mai ușor. Faptul că am un job full time mă ajută să îmi organizez cu atenție programul și timpul. Mi-am dat seama că asta m-a ajutat de-a lungul timpului să fiu eficientă. În zilele în care sunt acasă, nu reușesc să mă organizez atât de bine pe partea ce ține de creare de conținut ca atunci când lucrez.
Care este preparatul căruia nu îi poți rezista?
℗PUBLICITATE
La singular? Nu există un singur preparat. Și de ce să îi rezistăm? Sunt pofticioasă de când mă știu și nu mi-am înfrânat niciodată dorința de a gusta sau mânca ceva. Dacă e să aleg, întotdeauna voi prefera deserturile. Mă pot abține de la o prăjitură, însă mai greu rezist să nu gust dintr-o porție de mâncare chinezească.
Nu te sfiești să menționezi publicului tău atunci când urmează să aveți momente tandre (ex. faceți baie împreună). Ai primit comentarii în privat legate de viața ta personală?
Cred că a face baie e totuși un lucru normal [râde]. Ai mei au făcut întotdeauna baie împreună, cred că de aici văd acest obicei ca pe o normalitate. Cât despre întrebări, da, am primit multe întrebări despre viață personală. Unele au părut curiozități inocente, altele, de-a dreptul intruzive. Încă învăț să mă apăr de ele. Am un exemplu amuzant: acum ceva timp, am primit o întrebare care m-a uimit de cât de intimă era; o urmăritoare mă întreba de ce soțul meu poartă verighetă, iar eu nu. Am răspuns? Nu! Voi răspunde vreodată? Mă mai gândesc [râde].
Care crezi că este miezul unei prietenii?
Comunicarea. Comunicarea este miezul oricărei relații, fie ea de prietenie, intimă sau de familie.
Ce are special comunitatea ta?
Pe mine? [Râde] Glumesc. Cred că am reușit să adun în jurul meu oameni inteligenți, empatici și deschiși. Mă bucur enorm că atât eu, cât și ei (sper) simțim că facem parte dintr-o comunitate unită de valori comune.
Ai un plan de social media, postezi rețetele la o anumită oră, sau mergi, mai degrabă, pe intuiție?
Mă întrebați mai sus despre dimineață. Fără să urmăresc statistici, am început să postez dimineața. Acum postez și după prânz, patru ani însă am postat exclusiv până în ora 8. Postarea de dimineață făcea parte din rutină despre care vorbeam mai sus. Am simțit, totuși, că pun destul de multă presiune pe mine făcând asta, așa că acum sunt mai blândă. Postez tot în prima parte a zilei, doar pentru că așa simt, nu pentru că am citit că „așa e mai bine“.
Ce sfaturi ai pentru risipa alimentară?
Ce sfaturi nu am?! [Râde] De-a lungul timpului, am deprins câteva obiceiuri pe care credeam că toată lumea le are, dar m-am înșelat. Acum îmi doresc să le arăt și altora că se poate să facem cât mai puțină risipă alimentară. Câteva obiceiuri personale care îmi vin acum în minte: merg la cumpărături exclusiv cu listă, astfel știu sigur ce am de cumpărat. Nu merg niciodată la cumpărături flămândă, fie că e o masă, un fruct sau un biscuit, important e să nu fiu flămândă, când ești flămând ai tendința să cumperi mai mult decât ai nevoie. Spăl bine toate legumele și păstrez cojile la congelator – când se adună mai multe, fac supă sau le pun la zeamă de oase. Din brânzeturile care rămân prin frigider fac câte o tartă cu care fac „curățenie în frigider“. Din resturile de la cină sau prânz fac un alt fel de mâncare. Lista este lungă, sunt sigură că mulți fac asta. Pe lista mea însă se află și dorința de a face compost din resturile alimentare. Încă studiez.
Care este temerea ta cea mai mare, în prezent?
Prefer să nu vorbesc despre ea, pentru că nu vreau să îi dau importanță.
Care este ultimul gest romantic făcut pentru soțul tău, Mircea?
Cred că fac des gesturi romantice. Sunt genul de om care dăruiește multă iubire și atenție. De la a-i cumpără cașcavalul preferat sau tricouri care să îi vină (are măsuri atipice) până la a-i lua de ziua lui ochelarii de soare pe care și-i dorea din liceu – pe toate le văd ca gesturi romantice mai mici sau mai mari.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
