Skip to content

Confluența dintre culturi și întâlnirea cu perspective, valori și stiluri de viață diferite au reprezentat o oportunitate de a regândi și de a identifica noi direcții de acțiune, inclusiv pentru psihologie și psihoterapie.

Mindfulness între cultura occidentală și cea orientală

Integrarea atitudinii și a modului de viață al culturilor orientale în modul de gândire și abordare occidental a dat naștere mai multor abordări complementare de a înțelege individul, viața și relațiile cu ceilalți, prin intermediul psihoterapiei.

Mindfulness preia ceva din tehnicile și orientarea filozofiilor din orientul îndepărtat, bazate pe meditație, relaxare, eliberarea de propria personalitate, contopirea cu marele tot. Valorifică ce poate aduce relaxarea și meditația, fără a o converti într-o abordare spirituală și religioasă1.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Aspectele centrale ale practicii mindfulness reflectă aceste influențe, așa cum a fost conceptualizat de Jon Kabat-Zinn, care promovează acceptarea, conștientizarea prezentului și eliberarea de suferință2.

Prezentul irepetabil în mindfulness

În relația cu valorile occidentale, regăsim poziționarea pe „aici și acum“, specifică mai multor teorii și paradigme psihoterapeutice (Gestalt, psihoterapia existențială, psihoterapia centrată pe client etc), corelată cu conștientizarea momentului prezent, ca fiind clipa autentică, reală, pe care o trăim cu adevărat.

În mindfulness, viața noastră este compusă dintr-un număr finit de clipe pe care le trăim în fiecare zi. Cu o singură condiție: să devenim conștienți de efemeritatea, unicitatea și prezența lor.

Cum putem face acest lucru? În primul rând, prin anularea judecății, a evaluării zilnice, a interpretărilor de tot felul. Cheia este să înțelegem că toate gândurile și emoțiile noastre sunt asemenea unor frunze care se aștern pe unda unui râu. Vin, zăbovesc o clipă și apoi dispar. Un gând este un gând și este al meu. Îl pot observa, fără să-l judec.

℗PUBLICITATE



Un al doilea demers îl reprezintă acceptarea, fără a însemna pasivitate resemnată. Accept ceea ce sunt, simt și gândesc. Este felul meu unic în care receptez experiența mea, a celorlalți și a lumii, în general.

În al treilea rând, conștientizarea a ceea ce trăiesc, simt sau fac. În general, trăim pe repede înainte, ne îngrijorăm de tot ceea ce facem sau are consecințe. Evenimentele, relațiile, contextele de viață sunt cele care ne trăiesc pe noi și nu invers.

Și, nu în ultimul rând, relația noastră cu propriul corp. Cunoașterea faptului că nu suntem două părți distincte – minte și corp, că nu este vorba de o relație ierarhică între ele – una contează mai mult decât cealaltă, ci că este vorba de o unitate în complementaritate.

Câteva tehnici și metode în mindfulness

  • Tehnicile de respirație: concentrarea pe acest act simplu al inspirației și al expirației poate suspenda judecata și orienta cu intenție atenția, crescând conștientizarea și creând premisele dialogului cu propriul corp3.
  • Relaxarea progresivă și scanarea corpului: dirijarea atenției spre ceea ce simți, unde simți, contopirea cu respectiva senzație sau respectivul gând, fără a o critica, judeca sau fără a te plânge ori a te revolta. Aceasta implică o focalizare pe diferite părți ale corpului, începând de la tălpile picioarelor și până la cap, observând fiecare senzație fizică și relaxând tensiunea acumulată.
  • Meditația de tip mindfulness: concentrarea atenției pe respirație sau pe senzațiile corporale pentru a deveni conștienți de gândurile și emoțiile noastre. Observi gândurile care apar, dar le lași să treacă, fără a te fixa pe ele.
  • Meditația în mișcare (walking meditation): este o practică în care atenția este adusă asupra senzațiilor din corp în timpul mersului. În timp ce mergi, îți concentrezi atenția pe contactul picioarelor cu solul, senzația din tălpi și coordonarea mișcărilor, observând orice gânduri care apar, fără a te fixa pe ele.
  • Observarea gândurilor și a emoțiilor: implică conștientizarea și acceptarea gândurilor și a emoțiilor care apar, fără a încerca să le schimbi sau să le respingi. Dacă apare o emoție negativă, cum ar fi furia, încearcă să o observi, să o descrii și să-i înțelegi sursa, fără a te identifica cu ea.

Câteva recomandări

Dincolo de psihoterapie și tehnicile de gestionare a durerii, Kabat-Zinn are câteva recomandări pentru a integra și a practica mindfulness în viața de zi cu zi. Acestea sunt concepute să fie ghiduri practice, care ajută la dezvoltarea unei atitudini conștiente și echilibrate4.

  • Deschiderea față de fiecare experiență, chiar și față de cele familiare. Aceasta presupune să privești fiecare moment ca și cum l-ai experimenta pentru prima oară. Dacă faci un lucru obișnuit, cum ar fi mersul la serviciu, încearcă să observi detalii noi, precum peisajul din drumul către birou sau senzațiile din corp, fără a te lăsa absorbit de gânduri automate.
  • Acceptarea experiențelor, fie că sunt pozitive sau negative, fără a încerca să le modifici. Aceasta te ajută să eviți rezistența, care amplifică stresul și suferința. Dacă te confrunți cu stres sau anxietate, încearcă să observi emoțiile fără să te opui, să le judeci sau să le reprimi. Această acceptare poate să scadă intensitatea reacțiilor negative.
  • Cultivarea răbdării față de tine însăți/însuți și față de procesul de învățare. Dacă, în timpul meditației, mintea ta se îndepărtează, revino la respirație fără să te frustrezi, înțelegând că aceasta este o parte naturală a procesului.
  • Renunțarea la nevoia de a controla: Kabat-Zinn încurajează o atitudine de încredere în fluxul natural al vieții și în capacitatea ta de a răspunde calm situațiilor neprevăzute. Dacă te afli într-o situație dificilă la locul de muncă, încearcă să observi cum te simți fără a te grăbi să găsești imediat o soluție. Permite ca lucrurile să se desfășoare și reacționează atunci când ești calm(ă).
  • Observația fără judecată: Această abordare reduce criticile și te ajută să accepți tot ce apare în experiența ta interioară. Dacă te simți trist(ă), încearcă să observi această emoție, fără să te identifici cu ea, ca pe un simplu fenomen mental trecător.
  • Constanța în practică: câteva minute de mindfulness pe zi pot avea efecte pozitive dacă sunt practicate constant. Constanța este mai importantă decât durata, pentru a vedea rezultate.

Aceste recomandări sunt simple, dar esențiale pentru a menține mindfulnessul ca practică în viața cotidiană, permițând fiecărui moment să devină o oportunitate de a te conecta cu tine însăți/însuți și cu prezentul.

Referințe bibliografice

  1. Wallace, B. A. (2001). In the Mirror of Buddhism: The Integration of Buddhist and Western Psychology. St. Paul, MN: Paragon House.
  2. Kabat-Zinn, J. (1990). Full Catastrophe Living: Using the Wisdom of Your Body and Mind to Face Stress, Pain, and Illness. New York, NY: Delacorte Press.
  3. Kabat-Zinn, J. (2024). Meditații mindfulness pentru reducerea durerii, Editura Trei.
  4. Kabat-Zinn, J. (2018). Meditația nu e ceea ce crezi. De ce este mindfulnessul atât de important, Editura For You, 2024.

Citește și:

Daniela Crețu este psiholog clinician și psihoterapeut adlerian în formare. Înțelege psihologia și procesul terapeutic ca pe un demers de autocunoaștere și acceptare de sine care, în final, te ajută să te echilibrezi în relațiile cu ceilalți. Deschiderea, acceptarea și înțelegerea sunt principalele resurse la care apelează cu încredere în terapie, consiliere sau, pur și simplu, în viață.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%