Creierul este cel mai complex organ al omului, iar tocmai plurivalența lui face să apară diverse mituri în ceea ce-l privește. Că există activități capabile să modifice structura sa, știm deja. Ceea ce trebuie înțeles este că, în prezent, ne putem schimba inclusiv comportamentul și experiența prin intermediul meditației și a mindfulness-ului. Science Advances scoate la iveală studiul efectuat de către Max Planck Institute care relevă trei tipologii de antrenament în meditație, menite să schimbe regiuni ale creierului. Persoanele care au participat în cadrul acestui studiu aveau vârste cuprinse între 20-55 ani, și au asistat la trei tipuri diferite de pregătire, pe o perioadă de trei luni fiecare. Practic, nouă luni de experiment. Primul antrenament a fost numit „Prezență“, deoarece el se asemăna foarte bine meditației de conștientizare, prin care participanții au învățat să se concentreze și să-și recapete atenția (dacă aceasta nu stătea locului), dar și respirația (prin senzațiile interne ale trupului).
Cel de-al doilea antrenament a purtat titulatura „Afecțiune“, prin care s-a dorit augmentarea empatiei și a compasiunii pentru ceilalți, iar cel de-al treilea antrenament s-a numit „Perspectivă“ și se asemăna mindfulness-ului, prin aceasta s-a voit respectarea propriilor idei și gânduri, precum și înțelegerea lor. Rezultatele pe care se bazau trebuiau să releve o creștere a volumului în zonele respective, iar premisele de la care au plecat s-au dovedit a fi corecte și valide, deoarece, în urma scanării substanțelor cenușii ale participanților (la finalul fiecărui modul), grupurile au fost comparate între ele. Astfel, antrenamentul realizat în prima parte a modulului (Prezență) a determinat o grosime a cortexului prefontal anterior, dar și a cortexului anterior cingulat, responsabili în procesul atenției. Cel de-al doilea antrenament (Afecțiunea) a asigurat o grosime remarcabilă în zona emoțiilor precum empatia, în timp ce ultimul antrenament (Perspectiva) a produs efecte în înțelegerea stărilor mentale, cu precădere ale celorlalți.
Ceea ce este surprinzător, este puterea remarcabilă a meditației care poate face minuni, într-un timp extrem de restrâns. Studiile de specialitate subliniază că meditatorii cu state vechi au avut rezultate notabile în modificarea structurii și funcției creierului, dar tot acestea au mai arătat că și o meditație la nivel de începători poate avea efecte la nivel cortical, aducând beneficii și reducând simptomele anxietății și ale depresiei.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Cercetătorii susțin că rezultatele pot fi implementate atât pentru adulți, cât și pentru copii, deoarece inteligența emoțională capătă un rol mult mai important decât inteligența corticală, de aceea este important să știm cum ne comportăm în colectivitate, pentru a înțelege experiențele noastre și ale celorlalți. Societatea are tendința de a se dezumaniza, iar regăsirea păcii interioare și a echilibrului emoțional reprezintă un atuu absolut necesar. Emoția trăiește alături de noi până când nu vom mai fi, suntem guvernați de ea și trebuie să învățăm să ne împrietenim cu ea, însă acest lucru nu ar fi posibil dacă nu ne-am familiariza cu aceasta. Globalizarea comunității înseamnă preexistența unui limbaj universal al experiențelor noastre și ale altora, în care exercițiile de curaj, compasiune și conectare sunt obligatorii.
℗PUBLICITATE
Jon Kabat-Zinn (profesor american, fondatorul Clinicii de Reducere a Stresului și al Centrului de Responsabilitate în Medicină, Sănătate și Societate – Universitatea din Massachusetts Medical School), este promotorul stării de prezență conștientă (mindfulness), și numește ca fiind normal o zi în care avem multe provocări pe care trebuie să le bifăm. Și chiar dacă acest „trebuie“ ne limitează, Kabat-Zinn susține că problema este tocmai incapacitatea noastră de a ne conecta cu sinele și cu resursele intrinseci disponibile, activitate care duce, inevitabil, la pierdere. Conectarea la timpul prezent este foarte importantă, tocmai de aceea acceptarea (aici și acum) are un rol cheie în ecuația simplă a vieții (în care singurul element necunoscut îl reprezintă felul în care vom acționa).
Viața este o luptă ce trebuie câștigată și, desigur, că putem trăi în starea de prezență inconștientă, însă nu putem avea pretenția ca schimbarea să vină din exterior către interior (pentru o bună sănătate emoțională). Gáspár György (psiholog clinician și psihoterapeut relațional) explică, în lucrarea „Mindfulness urban“ care sunt rutele pe care le putem bătători pentru a ajunge la un nivel ridicat de prezență conștientă, atât de necesară, în zilele noastre.
Prezența, afecțiunea și perspectiva sunt nu numai trei module de prezență conștientă, ci și reguli simple pe care le putem adopta, prin pași mici, dar siguri, pentru o viață echilibrată. Suntem reponsabili de noi, dar și de copiii noștri. Pornirea în viață cu dreptul le-o putem asigura, dar nu putem fi mereu în urma pașilor lor, pentru a-i ghida, de aceea este important ca cei mici să fie părtași și să li se explice, cu blândețe, aceste resurse pe care le au la îndemână și pe care se pot baza, la nevoie, pentru că, de calitatea relațiilor noastre depinde calitatea vieții noastre. Mai multe despre calitatea relațiilor (cu sinele și divinitatea, cu soacra sau nora, cu copilul invizibil, cu frații, cu propria sexualitate, dar și cu fricile și anxietățile noastre), vom vorbi, în data de 26 octombrie 2019, la București, în cadrul conferinței #EpicTalk2019.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
