fbpx
skip to Main Content
Mișcarea Este Esențială, Indiferent Că Suntem în Stare De Urgență Sau De Alertă

Ce am învățat în ultimele săptămâni? Cu siguranță, pandemia i-a oferit fiecăruia dintre noi o lecție. Dacă în trecut ne mințeam că veniturile noastre sau cariera reprezintă cele mai importante lucruri pentru noi, astăzi putem răspunde cu toții sincer și fără să stăm prea mult pe gânduri, la întrebarea „Ce contează pentru tine?“. Pentru mine, contează mult oamenii dragi din viața mea, clipele petrecute cu prietenii la o terasă ori la o plimbare în parc. Contează tare mult să fiu în natură, înconjurată de verde. Și nu în ultimul rând, contează libertatea. Libertatea de a putea merge la munte sau la mare. Libertatea de a cumpăra un bilet de avion și de a mă plimba la final de săptămână, pe străzile unui oraș din altă țară.

Zilele acestea, cea mai mare libertate am simțit-o când am ieșit dimineața devreme sau seara târziu, să alerg. Nu cred că am simțit niciodată așa de multă libertate. Această bucurie a fost însă uneori umbrită de privirile celor din jur sau de discuțiile cu prietenii, care – simțeam eu – mă judecau pentru ceea ce fac. Sper ca, după 15 mai, lumea să nu se împartă în două. Și sper că oamenii vor avea capacitatea de a empatiza cu alții și de a încerca să-i înțeleagă, înainte de a-i judeca.

Activitatea fizică este esențială pentru o viață sănătoasă. Aceasta nu este o lozincă, ci este concluzia a sute de studii realizate în ultimii ani. Știm că lipsa activității fizice este un factor important care contribuie la dezvoltarea și menținerea bolilor cardiace (adică cea mai importantă cauză de mortalitate, la nivel global), a diabetului, a obezității etc. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, lipsa ori nivelul scăzut de activitate fizică poate avea efecte negative asupra sănătății, a stării de bine și a calității vieții oamenilor, în general. OMS recomandă să facem minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână (de preferat 300 minute), pentru a combate apariția bolilor cardiace, a diabetului, cancerului sau depresiei.

Activitatea fizică este importantă pentru a ne întări sistemul imunitar și este și una dintre cele mai eficiente metode, validate științific, care contribuie la ameliorarea simptomelor de depresie și anxietate. Există o serie de studii care susțin faptul că activitatea fizică poate ajuta la menținerea unui echilibru între secreția de citokine proinflamatorii și antiinflamatorii. Aceste citokine sunt un tip de proteine, de care organismul nostru are nevoie pentru a lupta cu infecțiile. De asemenea, activitatea fizică ajută la prevenirea sau diminuarea simptomelor specifice depresiei și anxietății. Stresul, depresia și anxietatea pot duce la căderea sistemului imunitar, dar sportul ne ajută să avem grijă de sănătatea fizică și de cea psihică.

De ce sportul în afara locuinței? Chiar dacă antrenorii de fitness și sportivii de performanță au dat dovadă de multă creativitate în ultimele săptămâni, cei care au făcut sport și în aer liber pot confirma faptul că există o diferență mare între activitatea fizică desfășurată în casă și cea din aer liber. În aer liber, de cele mai multe ori, ne putem bucura de mai mult oxigen și soare. Știm bine că sistemul imunitar are nevoie de vitamina D. Pentru a sintetiza o cantitate adecvată de vitamina D, este necesară expunerea la soare.

℗PUBLICITATE


În România, în perioada stării de urgență, orice activitate sportivă de grup a fost interzisă, dar au fost permise deplasările scurte în apropierea locuinței, legate de activitatea fizică individuală. La fel, Belgia, Franța, Bavaria (land în Germania) au permis cetățenilor desfășurarea activităților fizice individuale, cu condiția ca acestea să aibă loc în apropierea locuinței. În Marea Britanie a fost permisă realizarea unei singure activități fizice pe zi (de exemplu, alergat, ciclism, plimbare). În Elveția și Olanda, practicarea activităților fizice a fost permisă. În foarte multe țări, sălile de fitness s-au închis și nu este permisă nicio activitate fizică de grup. Activitățile fizice realizate în grupuri mai mari, fără a respecta normele de igienă și regulile de distanțare socială, reprezintă cu adevărat un risc mare pentru transmiterea virusului.

Jonas Schmidt-Chanasit, virusolog în cadrul Bernhard Nocht Institute din Hamburg, susține într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle că realizarea activităților fizice individuale nu prezintă un risc pentru contaminare. Adevăratul pericol îl reprezintă un grup mare de oameni care petrec timp îndelungat împreună, într-un singur loc. Concentrația particulelor de SARS-CoV-2 în aer liber este mult mai mică, în comparație cu concentrația din aerul existent în spații mici, închise. Conform medicului, dacă trecem pe lângă o persoană respectând distanța de 1,5-2 m, riscul de transmitere și de contaminare este foarte scăzut. De asemenea, acesta recomandă să nu atingem echipamentele sportive din parcuri și să ne spălăm pe mâini după ce venim de afară.

Practicarea sportului în aer liber poate fi făcută în mod responsabil. Cei mai mulți oameni care fac sport sunt persoane ce valorizează sănătatea fizică. Aceste persoane nu se vor expune bolii și, cel mai probabil, nu îi vor expune nici pe ceilalți. Este important, atunci când facem sport, să nu ieșim din casă dacă avem simptome specifice COVID-19. În al doilea rând, este important să alegem zone mai puțin circulate în care să alergăm. Aceste zone trebuie să nu fie înguste și să ne permită să păstrăm o distanță de 1,5-2 metri față de celelalte persoane. În al treilea rând, trebuie să știm că este necesar să purtăm mască, atunci când ne intersectăm cu alte persoane. Dacă respectăm normele de distanțare socială, regulile de igienă și regulile impuse de către autorități, beneficiile practicării sportului în aer liber pot fi mai ridicate comparativ cu riscurile.

Și eu cred că este foarte important să sprijinim sistemul medical. Cred că facem acest lucru având grijă de alimentația noastră, făcând sport, mergând periodic la controale medicale de screening, făcându-ne analizele periodic și refuzând să susținem corupția din sistemul medical – acolo unde ea există. Totul începe cu noi, cu modul în care avem grijă de noi înșine și cu modul în care contribuim la dezvoltarea societății în care trăim.

Alexandra Huh

Alexandra Huh este psiholog clinician, doctorand în cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj, pasionată de oameni, neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Back To Top
×Close search
Caută