fbpx
skip to Main Content

Suntem într-o perioadă a vieții noastre în care, vrem nu vrem, suntem nevoiți să ne redefinim modul în care ne raportăm la viață, relații și casa în care trăim. Niciodată, în istoria recentă a omenirii, viața noastră nu a mai fost atât de incertă, și nici relațiile și casa atât de necesare pentru a ne cultiva starea de bine și a ne proteja de zgomotul știrilor negative și al informațiilor sau comportamentelor generatoare de stres și anxietate. 

Chiar dacă traversăm vremuri atât de tulburi, dacă ne folosim (la potențial maxim) inteligența emoțională și imaginația și dacă ne lăsăm inspirați de oameni care caută să-și păstreze flexibilitatea mintală și să nu cedeze în fața provocărilor, avem toate șansele ca această pandemie să semene cu un amplu exercițiu de autocunoaștere și creștere personală. 

Ca sursă de inspirație, pentru acest episod din Modus Vivendi (un proiect marca Storia.ro, platforma imobiliară cu cele mai multe anunțuri din piață & Pagina de Psihologie) i-am făcut o vizită, acasă, Mirelei Retegan. Una dintre cele mai vizibile și încrezătoare femei, care consideră că anul nașterii nu reprezintă mai mult decât un număr, care face față provocărilor vieții cu îndrăzneală și multă demnitate umană, încercând să trăiască fiecare zi la adevărata sa valoare. Cunoscută drept o persoană creativă și cu multă energie pozitivă, Mirela ne-a primit în intimitatea locuinței sale cu aceeași căldură cu care-și deschide și inima atunci când este în spectacolele Zurli, când scrie pe site-ul ei, mirelaretegan.ro, sau atunci când o ascultăm la Antrenorul părinților, pe frecvențele radio Europa FM.    

Așadar, haideți să vedem cum este casa în care locuiește Mirela și ce înseamnă pentru ea Modus Vivendi! Știm că trăiește într-o casă (cu o curte generoasă) situată în partea de nord a capitalei, de unde ajunge foarte repede la Casa Zurli, situată în Floreasca. Mai multe despre intimitatea căminului ei aflăm chiar din răspunsurile sale de mai jos.  

Cum arată momentele de liniște în casa ta?

Locuiesc într-un cartier cochet, unde oamenii chiar respectă liniștea și spațiul celorlalți. Așa că atunci când e liniște, chiar e. Dimineața e minunat. Soarele intră pe fereastra din dormitor și văd vârful unui copac și-o bucățică de cer, fix când deschid ochii. Colțul meu de meditație din dormitor e în ton cu imaginea de pe fereastră și mă ajută să intru foarte repede în starea în care îmi pun mintea să se relaxeze sau să gândească pentru mine ceea ce vreau eu, nu ceea ce vrea ea. Momentele de liniște din casa mea înseamnă și Jason Mraz dat tare în boxă, să-l aud și din duș dacă vreau. 

Cum te poți focusa acasă pe priorități?

Am o rutină foarte bine stabilită. Sunt lucruri pe care le fac imediat după ce mă trezesc; de regulă sunt activități pentru mine, despre mine. Și-atunci, le-am pus în capul priorităților. Nici nu cobor din dormitor până când nu mi-am îndeplinit ritualurile de dimineață. Mai bine mă trezesc mai devreme, ca să am timp să fac asta. După ce cobor în sufragerie sau în birou, intru într-o altă zonă. Când mă așez la masa mea de birou, mă apuc de treabă fără nicio problemă. Și dacă îmi pun focusul pe ceva, până când nu-l dau gata, nu mă opresc. Mi-am împărțit bine și ziua, și lucrurile, și discuțiile, și întâlnirile, și pauzele. Mănânc la ore fixe și știu exact când mă opresc din ceva pentru asta și leg acest moment și cu alte activități conexe.

Cum sunt cultivate și hrănite emoțiile pozitive în casa în care trăiești?

Doar cele pozitive sunt hrănite și cultivate. Eu îmi fac singură jucării. Eu îmi creez singură dezbateri. Am în agendă câteva persoane pe care pot să le activez foarte ușor, chiar dacă locuiesc în NY, Canada sau Scoția. Sunt oameni dragi mie, foarte pozitivi, cu care mă conectez repede și care au mereu niște grăunțe de bunătate și umor care să-mi hrănească emoțiile pozitive. Și-apoi, eu sunt ca în Hansel și Gretel, las mereu firmituri pe care să le ciugulesc atunci când simt că se golește săculețul de pozitivism.

Dar emoțiile mai dificile, așa-numitele emoții negative, cum sunt acestea abordate la tine acasă?  

Se trântesc uși, zboară pantofii din hol în sufragerie, se așază oalele cu mai puțină atenție… Eu sunt un om pasional; și în bucurie, și în tristețe. Îmi manifest emoțiile, nu le reprim și nu mă mulțumește doar să le comunic. Le și trăiesc.

Cum s-a reconfigurat existența ta în casă de când cu pandemia de Covid-19?

Am trecut prin tot felul de schimbări, adaptări. Eu am mers destul de mult la Casa Zurli, pentru că am făcut de acolo înregistrări sau transmisiuni live. Acasă, mi-am asumat și mai bine biroul pentru care, de multe ori, m-am pregătit ca și când aș fi mers în cel oficial. Am avut întâlniri online și multe înregistrări de acasă. Această perioadă m-a făcut să decid o schimbare majoră. Îmi propun să nu mai ies din casă până la prânz, să-mi stabilesc întâlnirile din afara casei, după-amiaza, spre seară, ca să am timp pentru ce îmi place să fac acasă.

Pentru a avea un stil de viață cât mai sănătos și mindful, ai învățat să trăiești fără…

Țigări. Am renunțat la ele acum 10 ani. Oamenii toxici eliminați – încă mai fac curat. Prăjeli (o sticlă de ulei îmi ajunge câteva luni bune). Nu cultiv povești negative… Număr pe degete oamenii care au intrat în casa mea, în afara celor de-ai casei. Am învățat să stau cu mine, și casa mea e locul cel mai potrivit să fac asta.

Dacă ar fi să-ți reimaginezi casa, ce ar fi altfel la ea?

N-aș schimba, căsuța mea e perfectă, dar aș adăuga: o văcuță, câteva găini, o grădină cu legume… niște cizme de cauciuc care să stea mereu la ușă. Pentru asta mi-a spus cineva că îmi trebuie o altă casă. La țară. Mă gândesc serios la asta.

℗PUBLICITATE


Care este acel obiect din casă care te ajută să te simți în siguranță și să descarci din stres și anxietate?

Fotoliul meu verde, din dormitor. Am creat acolo un colț unde îmi place să mă ghemuiesc, iubesc să citesc acolo sau să ascult muzică. Și atunci când plouă și afară e frig, iar la mine în casă e cald și bine, am sentimentul că sunt în „Sânul lui Avram“.

La fel ca oamenii, casele au și ele câte o poveste; care este povestea locuinței tale? 

Este o casă construită de o familie de maghiari, din Odorheiul Secuiesc (Gáspár, nu ești o întâmplare în viața mea). Ei căutau pe cineva care să o iubească, eu căutam un loc pe care să-l iubesc și uite-așa am câștigat și o căsuță, și niște prieteni.

Care este rutina ta înainte de culcare?

Vizionez câte un episod dintr-un serial, citesc câteva pagini dintr-o carte, în funcție de dispoziție și meditația de seară. Anca Jugănaru și Cristi Lazăr m-au învățat, la un curs Silva Mind Control, cum să fac asta, iar de atunci, viața mea a intrat pe un alt nivel de înțelegere și așteptare. Și nu mă culc, în nicio seară, fără ritualul de demachiere. 

Ce înseamnă pentru tine să trăiești frumos?

Să fac mereu lucruri care să-mi facă inima să bată mai repede și mai tare. Să trăiesc frumos înseamnă să trăiesc conștient. Să nu uit, în nicio clipă, că Astăzi este despre astăzi și fiecare zi e un dar.

Cum alegi obiectele care vor intra în casa ta?

Mi-am dat seama că ele mă aleg pe mine. Mă strigă, pur si simplu. Trebuie să-mi placă foarte mult. Indiferent dacă e un covor sau un tablou, o lumânare sau un fotoliu. Unele mai apucă să intre și dacă-mi dau seama, pe parcurs, că nu-mi plac, le caut un proprietar care să le iubească.

Dacă, ipotetic vorbind, s-ar instaura o nouă stare de urgență, ce ai schimba la casa ta pentru a te simți confortabil și în siguranță?

Nimic. Are tot ce-i trebuie. A, ba da. Mi-aș lua mai multă sare de baie, ca să nu-mi lipsească în nicio zi.

Ceai sau cafea, ce preferi atunci când cineva drag vine în vizită?

Cafea. Iubesc cafeaua la ibric. De câțiva ani, o beau fără zahar și fără lapte. Și apa plată. La mine n-o să găsești sucuri în frigider. Prietenii mei care le consumă vin, de obicei, cu ele de acasă.

Pe lângă casa în care locuiești mai există și „casa Zurli”, cum e viața acolo?  

Colorată. Este o casă superbă, amenajată cu drag, ca și casa mea, de arhitecta Ruxandra Stanciu. E un loc elegant, dar, în același timp, vesel. E spațiul perfect în care noi avem birourile, un showroom, studioul de unde transmitem live, studioul unde înregistrăm. E în mijlocul Bucureștiului și putem fi găsiți ușor atunci când lumea ne ajută în campanii. Cred că e pentru prima oară când, din toată lumea, acasă îmi este cel mai bine. Iar atunci când e și Maya acasă, aici e Raiul. 

Acesta este Modus Vivendi á la Mirela Retegan. Ceea ce putem învăța din relația pe care Mirela o are cu casa ei este că locul în care trăiește chiar contează; pentru că indiferent unde s-ar afla sau ce ar face, nicăieri nu se simte mai bine ca acasă. Din răspunsurile oferite, descoperim că Mirela se află în căutarea adevărului… despre sine, despre viață, despre cum poate trăi frumos și în armonie cu valorile sufletului ei. Dezvoltarea unei conexiuni intime cu locuința noastră este, probabil, un proces de-o viață. Locul pe care-l numim acasă are nevoie să rămână viu pentru a se adapta continuu nevoilor și dorințelor noastre; pentru ca atunci când lumea exterioară pare crudă și neprietenoasă să ne protejeze și să ne ofere alinare, iar atunci când întâlnim reușitele experienței umane să putem celebra pe bune viața.  

În următorul episod din Modus Vivendi, proiect susținut de Storia.ro, vă vom prezenta o nouă poveste și o nouă casă, pentru a avea și mai multă inspirație despre ceea ce numim o viață sănătoasă într-o casă frumoasă.

Credit photo: Sorina Dumitrescu        

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Back To Top
×Close search
Caută