A devenit aproape un clișeu să spunem că muzica este terapie pură. De ce? Pentru că muzica poate reflecta o gamă largă de sentimente, dar poate evoca și amintiri, fiind un instrument terapeutic pentru procesarea emoțiilor complexe. Ascultarea unei melodii care exprimă o trăire similară experiențelor pe care le traversăm ne face să ne simțim înțeleși și chiar mai puțin singuri. În plus, muzica ne ajută să empatizăm cu sentimentele celorlalți.
Nu de puține ori, atunci când simțim că lucrurile ne scapă de sub control sau, pur și simplu, vrem să ne detașăm de realitatea prea stresantă ori prea copleșitoare, recurgem la muzică. Această terapie poartă chiar și un nume – meloterapie, având efecte demonstrate științific.
Despre meloterapie și beneficiile ei
Cunoscută încă din antichitate, meloterapia era o practică vindecătoare, folosită pentru a-i încuraja pe cei care mergeau la luptă și pentru a-i stimula pe cei cu moralul la pământ. Studii recente au arătat că influențele sonore armonioase modifică cu succes undele cerebrale și ritmul cardiac, îmbunătățind calitatea vieții pacienților, prin ameliorarea stresului psiho-fiziologic, a suferinței și a stărilor psihice negative.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Terapia muzicală acționează pe diverse paliere – fizic, emoțional, social, estetic și spiritual – pentru a îmbunătăți sănătatea clienților pe mai multe niveluri. Cu ajutorul unor experiențe muzicale active și receptive, muzicoterapeutul poate ajuta clienții să-și îmbunătățească sănătatea din punct de vedere cognitiv, motor, emoțional, social, senzorial și educațional.
Muzica, un companion mereu prezent în viața mea
În ceea ce mă privește, îmi încep ziua cu playlistul meu și o închei la fel, muzica fiindu-mi companion, indiferent de starea emoțională în care mă găsesc. Îmi place să spun că o melodie asociată unui moment special poate deveni coloana sonoră a unei amintiri.
Așa cum menționam anterior, fie că suntem fericiți sau triști, muzica ne acompaniază cele mai diverse stări emoționale. Spre exemplu, sunetele naturale, armoniile liniștitoare ori compozițiile instrumentale ajută la reducerea stresului și a anxietății (pianul, violoncelul ori chitara acustică fiind recunoscute pentru faptul că pot induce o stare de calm și siguranță). Ritmurile specifice anumitor culturi (reggae, folk etc.) ne binedispun, muzica pop ne oferă un plus de energie și optimism, iar muzica de meditație ne induce o stare de relaxare profundă.
Muzica, liant între oameni și culturi
Mai mult de atât, muzica ne aduce mai aproape unul de celălalt. Fie că iubim aceleași stiluri sau o facem de dragul celor din jurul nostru ori seduși de atmosfera electrizantă a unui concert, muzica reușește să ne transmită emoții nebănuite și să ne schimbe starea de spirit.
Un studiu publicat în Journal of Aesthetic Education susține, în chip surprinzător, că până și ascultarea unei muzici triste poate avea un efect pozitiv, stimulându-ne sentimentul de conexiune și introspecție. Așadar, chiar dacă nu înțelegem versurile unei piese sau dacă acestea sunt cântate într-o limbă străină, energia unei melodii interpretate cu emoție poate fi simțită foarte intens. Iată de ce, la concerte și festivaluri, oamenii se adună pentru a celebra sunetele și ritmurile favorite, conectându-se datorită unei pasiuni și a unui limbaj comun: muzica.
Muzica și festivalurile, o ecuație simplă
Curioasă din fire, am vrut să înțeleg mai bine cum funcționează acest „instrument“ pe care-l avem la dispoziție (și la care putem apela oricând, pentru a ne schimba starea de spirit).
Și ce ocazie mai bună aș fi putut găsi decât un festival de muzică, în culisele căruia am avut privilegiul de a intra și de a descifra elementele care-i aduc pe oameni să lucreze împreună.
Drumul de la pasiunea pentru muzică la implicarea activă într-un festival poate fi unul plin de provocări. De la gestionarea timpului și a resurselor, planificarea evenimentului propriu-zis, coordonarea diverselor echipe, interacțiunea cu artiștii și cu publicul, stabilirea tuturor detaliilor tehnice până la promovarea festivalului și planificarea unor campanii cât mai captivante, toate aceste activități sunt extrem de incitante. Așa că am stat de vorbă cu trei persoane-cheie (cu vârste, temperamente și atribuții diferite), pentru a înțelege cum au reușit să transforme, alături de colegii lor, festivalul Electric Castle în cel mai efervescent eveniment muzical din România.
Oamenii și emoțiile dau tonul în culise și pe scenă
Astfel, la întrebarea „care ar fi primele trei lucruri pe care ar trebui să le știm, dacă am vrea să lucrăm pentru un festival muzical?“, Tudor Costinaș (Head of Communications, 30 ani, parte din Electric Castle încă din 2017) este de părere că: „Este o muncă de un an pentru cinci zile care trebuie să meargă perfect. Deci este necesar să fii pregătit să traversezi multe suișuri și coborâșuri, să înțelegi că vor fi multe momente în care poți trece instantaneu de la muncă la distracție (dar este important să înveți să păstrezi doza corectă pentru fiecare dintre ele), iar prognozele meteo vor fi, uneori, jumătate din screentime-ul telefonului tău“.
℗PUBLICITATE
Adam Dobie (Booking & Festival Programmer, 33 ani, alături de Electric Castle de șase ani) susține că: „Este important să-ți placă munca în echipă, pentru că totul se bazează pe colaborare și comunicare bună. Apoi, deși puțini s-ar gândi la asta, trebuie să te simți confortabil lucrând cu tabele, liste și diverse instrumente de organizare (fiind esențiale pentru logistică și planificare). În al treilea rând, e foarte important să-ți placă genul de muzică al festivalului. Dacă rezonezi cu vibe-ul evenimentului, implicarea vine natural și motivația rămâne la cote ridicate pe tot parcursul proiectului“.
Carmen Pop-Tiron (Artist Hospitality Advancing, 35 de ani, alături de Electric Castle de zece ani) subliniază că: „Gestionarea timpului devine o artă esențială – informațiile circulă cu viteze diferite, unele abundă spontan, pentru altele trebuie să depui efort considerabil. Flexibilitatea reprezintă cea mai valoroasă competență din arsenalul tău profesional (capacitatea de a te adapta și de a prelua roluri diverse poate face diferența între o experiență superbă în cadrul echipei sau sentimentul că se putea mult, mult mai bine). Nu în ultimul rând, odihna este fundamentală performanței. Energia și claritatea mintală sunt resurse limitate, care trebuie gestionate strategic. Festivalurile solicită intens toate resursele personale, de aceea echilibrul dintre efort și recuperare este esențial“.
Personalitatea adecvată unui job festivalier
Tudor Costinaș apreciază că, printre cele mai importante caracteristici umane, într-un astfel de job, este esențial să existe:
- curiozitate și adaptabilitate (pentru că, oricât de mult planifici, contextul se poate schimba rapid);
- hotărâre și empatie (nu sunt opționale, pentru că aproape tot ce faci e muncă în echipă și lucrurile nu se fac niciodată cu jumătăți de măsură);
- umor (e absolut necesar: trebuie să știi când tu sau ceilalți iau lucrurile prea în serios și să schimbi direcția);
- inteligență colaborativă (aceasta face diferența în multe situații);
- recunoașterea momentelor în care ai nevoie de sprijin;
- disponibilitate de a solicita ajutor (demonstrează maturitate profesională și contribuie la coeziunea echipei).
Adam Dobie crede că: „Pentru a fi implicată în organizarea unui festival, o persoană trebuie să fie energică, rezistentă la stres și calmă, în situații imprevizibile, organizată, dar și creativă. În festivaluri, apar tot timpul provocări care cer atât soluții din mers, cât și idei proaspete“.
În completare, Carmen Pop-Tiron spune că: „Orice tip de personalitate își poate găsi locul într-o echipă de festival, cu condiția să existe o autoevaluare onestă a punctelor forte și a limitelor personale. Esențial este să identifici zonele în care excelezi în mod natural și cele în care dorești să evoluezi. În plus, este necesar un echilibru sănătos între entuziasm și pragmatism, pentru a gestiona complexitatea unui astfel de eveniment“.
Când muzica te „recomandă“, nu doar vocea și talentul
Cinematografia românească ne-a obișnuit cu ideea conform căreia „vocea și talentul“ sunt elemente indispensabile, atunci când optezi pentru o carieră într-un domeniu artistic. Cu toate astea, cred că, înaintea alegerii unei meserii, este important să pătrunzi în culisele acesteia, pentru a-i cunoaște detaliile și pentru a înțelege dacă-ți place cu adevărat sau nu.
În întâmpinarea celor care au pe buze întrebarea „de ce am face parte dintr-un festival musical?“, Tudor Costinaș ne-a mărturisit că: „Provocările constante înseamnă, implicit, că nu vei avea șansa să stai în zona ta de confort prea mult, însă asta e o veste bună. Ai șansa să înveți dincolo de munca ta și să acumulezi experiență într-un ritm mult mai rapid decât în alte joburi“.
Pe de altă parte, Adam Dobie crede că: „Este o experiență intensă, dar plină de satisfacții“. Pe scurt, „cunoști oameni faini, trăiești atmosfera din culise, înveți să lucrezi sub presiune și, în același timp, îți dezvolți abilități esențiale, de la organizare, la comunicare și leadership. Plus că e un mediu care combină munca serioasă cu distracția, și asta e rar“.
Carmen Pop-Tiron susține că: „Expunerea simultană la multiple domenii operaționale (de la logistică tehnică și infrastructură, până la diplomația rafinată, necesară în relațiile cu artiștii sau cu publicul larg) reprezintă un laborator viu de testare a aptitudinilor“. Pe lângă toate acestea, „satisfacția de a contribui la crearea unei experiențe memorabile pentru mii de oameni oferă un sentiment de împlinire rar întâlnit în alte domenii profesionale. Impactul direct al muncii tale devine vizibil în bucuria participanților, ceea ce transformă efortul într-o recompensă imediată“.
În loc de concluzie
Pe scurt, muzica unește suflete, pansează suferințe emoționale și te însoțește prin călătoria vieții. În unele momente, poate fi un excelent „psiholog“, reflectându-ți, prin versurile sale, trăirile (evident, nu poate înlocui procesul terapeutic, dar îl poate completa cu succes). De aceea, recomand călduros să îndrăznești să ceri ajutorul unui specialist (atunci când simți nevoia), care te poate conține cu blândețe și compasiune, așa cum o face, uneori, și muzica.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
