Evenimentele globale din ultimii ani, așa cum sunt pandemia de COVID-19, criza economică și războiul, au afectat sănătatea mintală a oamenilor. Psihicul a fost influențat din cauza perturbării multor servicii, cum ar fi: învățământul, sănătatea și asistența socială. Dar și din cauza factorilor de stres din ce în ce mai puternici printre care amintim: insecuritatea fizică și financiară, teama de a pierde locul de muncă, accesul limitat la asistență medicală, izolarea, stresul legat de utilizarea tehnologiilor, modificarea programului de lucru și organizarea neadecvată a muncii la distanță.
În mod evident, sănătatea mintală nu s-a bucurat de același grad de prioritate acordat sănătății fizice, aceasta fiind privată de fonduri și de personal calificat suficient în toată lumea. Asta, în pofida beneficiilor intrinseci care decurg din investițiile publice în sănătatea mintală și care sunt asociate cu îmbunătățirea sănătății și a stării de bine, cu creșterea substanțială a productivității economice și cu creșterea nivelurilor de participare la viața profesională.
Ultimele statistici OMS au arătat că peste 300 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de tulburări psihice, cum ar fi epuizarea, anxietatea, depresia sau stresul posttraumatic.
Conștientizarea problemei
În iulie 2022, Parlamentul European a solicitat ca subiectul sănătății mintale să fie tratat de urgență prin politici transversale și integrate, ca parte a unei strategii cuprinzătoare a UE privind sănătatea mintală și serviciile de îngrijire, care să fie completată rapid de planuri de acțiune naționale. Inițiind un dialog și activând eforturi în acest sens, împreună cu organizațiile abilitate, inclusiv cu sindicatele, în vederea adoptării unor planuri de prevenire a riscurilor pentru sănătatea mintală în toate domeniile de activitate. În acest sens, poate fi pus în aplicare Cadrul european de acțiune al OMS pe 2021‑2025 privind sănătatea mintală.
Riscul crescut în rândul tinerilor și al adolescenților
Grav este că sănătatea mintală a tinerilor s-a înrăutățit semnificativ în timpul pandemiei. Problemele legate de tulburările psihice s-au dublat în mai multe state membre UE, fiind afectată puternic angajarea în câmpul muncii a tinerilor ‒ aceștia au ajuns să fie lipsiți de o parte din venituri și chiar și-au pierdut locul de muncă.
Nouă milioane de adolescenți din Europa (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) suferă de tulburări mintale, anxietate și depresie. Problemele de sănătate mintală reprezintă, în acest moment, principala cauză a morbidității, la nivel mondial, suicidul plasându-se pe locul doi printre cauzele de deces în rândul tinerilor din Europa.
Deteriorarea sănătății mintale este cauzată inclusiv de perturbarea accesului la serviciile de sănătate mintală, de subfinanțarea acestora, de creșterea volumului de muncă și de o criză a pieței muncii, care a afectat în mod disproporționat tinerii.
Creșterea globală a nefericirii
Lumea a doborât o mulțime de recorduri în ultimul timp. Profiturile corporațiilor, finanțarea capitalului de risc, emisiile de CO2 și temperatura oceanelor au atins anul trecut niveluri record. Dar mai există un alt record pe care lumea l-a doborât și care nu a ajuns încă pe prima pagină a ziarelor, și are legătură cu ceea ce simte fiecare. Conform raportului Gallup din 2022 ‒ Emoțiile Globale, în anul 2021, emoțiile negative (cumulul de stres cronic, tristețe, furie, îngrijorare și durere fizică pe care oamenii le-au simțit în fiecare zi) au atins un nou record în istoria studiilor realizate de Gallup.
℗PUBLICITATE
Acest record ar putea să nu fie surprinzător. Lumea continuă să sufere din cauza războiului, a inflației și a pandemiei. Însă, conform măsurătorilor Gallup, creșterea globală a nefericirii a început cu mult înainte ca oricare dintre aceste probleme să ajungă pe prima pagină a ziarelor.
De fapt, nefericirea este în creștere de un deceniu. Crizele globale paralele au generat doar o accelerare a declinului fericirii resimțite de oamenii din întreaga lume. Este evidentă nevoia urgentă a definirii unei strategii orientată spre dezvoltarea capacității de continuă adaptare în fața incertitudinilor globale, cum sunt criza economică, criza sanitară sau criza războiului din Ucraina.
Sănătatea mintală, viitoarea potențială criză sanitară
Există o probabilitate din ce în ce mai ridicată ca sănătatea mintală să fie următoarea criză sau urgență sanitară. Lumea este obligată moral să ia măsuri și să trateze toate riscurile potențiale, prin măsuri obligatorii și neobligatorii, acolo unde este cazul, și să elaboreze o strategie cuprinzătoare a UE în domeniul sănătății mintale, care să oblige la integrarea serviciilor de sănătate mintală cu serviciile de sănătate fizică, având în vedere legătura strânsă dintre acestea.
O atenție specială ar trebui acordată grupurilor vulnerabile, așa cum sunt: minoritățile etnice, persoanele de gen feminin, adolescenții, persoanele în vârstă, părinții singuri, persoanele cu dizabilități și cu antecedente de tulburări mintale, persoanele cu o situație socioeconomică inferioară, șomerii și persoanele care locuiesc în regiunile periferice și în zone îndepărtate, slab conectate, dar și membrii comunității LGBTQ+.
Prevenirea, sensibilizarea mai puternică, activitățile pentru asigurarea stării de bine, promovarea sănătății mintale și a unei culturi optime la locul de muncă pot produce rezultate pozitive, în ceea ce privește îmbunătățirea stării psihice a oamenilor de pretutindeni.
Trebuie să ne păstrăm speranța că factorii de decizie politică vor înțelege de ce atât de mulți oameni se confruntă cu emoții negative, fără precedent, și se vor concentra asupra factorilor favorizanți ai unei vieți fericite. Umanitatea și bunăstarea noastră comună depind de acest lucru, iar sănătatea mintală trebuie să devină prioritară!
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
