- Lucrurile devin mai simple când se folosește gamificarea, combinarea elementelor de învățare cu jocul.
- De asemenea, integrarea tehnologiei în procesul de educație îi ajută pe părinți să exploreze diferite modalități prin care copilul poate învăța.
Noțiunile care le pun cele mai mari probleme elevilor români la școală sunt, în majoritatea cazurilor, acelea care implică un anumit grad de abstractizare și/sau de utilizare a logicii simbolice, potrivit informațiilor publicate de SuperȘcoala, cea mai mare platformă educațională online din România destinată elevilor din învățământul preuniversitar, cu peste 30.000 de utilizatori, aproximativ 10.000 de lecții video, fișe de lucru, teste grilă și jocuri interactive, precum și circa 70.000 de itemi de rezolvat în exerciții.
Datele colectate din platformă arată că lecțiile de matematică cele mai accesate de către elevi sunt sumele Gauss (cum ar fi, de exemplu, suma primelor N numere pare sau impare), scrierea în baza 10, factorul comun, metoda comparației, cel mai mare divizor comun și calculul sumelor de puteri.
Noțiunile teoretice abstracte – o provocare pentru elevii de gimnaziu
La limba română, elevii caută, mai ales, lecțiile despre accent, omonime, omofone și omografe, despre timpul imperfect al modului indicativ, despre modul conjunctiv și cazul acuzativ, dar întâmpină greutăți și în înțelegerea textelor sau argumentarea lor.
„Aceste rezultate nu sunt, în sine, surprinzătoare“, explică Liliana Mitre, asistent universitar la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București și cofondatoare a acestui proiect. „Se știe de multă vreme de pragul cognitiv care apare în jurul vârstei de 10-12 ani, atunci când copiii încep să fie capabili să înțeleagă și să utilizeze noțiuni teoretice abstracte. Problema este că, din câte ne putem da noi seama, metodele și instrumentele folosite în sistemul public de învățământ nu sunt neapărat adaptate nevoii de a le oferi copiilor ajutor. Atunci când copiii se confruntă pentru prima dată cu concepte matematice abstracte, cum sunt sistemele de numerație sau progresia aritmetică, abordările bazate pe elemente concrete nu mai dau rezultate. E adevărat că scrierea în baza 10 se poate preda și cu ajutorul abacului, dar este mult mai complicat pentru copii să o înțeleagă în acest mod. Iar dacă mai târziu, în anii de gimnaziu, exercițiile de algebră pot fi stăpânite prin practică și perseverență, la geometrie, care face adesea diferența între elevi la evaluările naționale, suntem pe un teren nesigur. Problemele de geometrie sunt extrem de diverse, iar cerințele aduc adesea o provocare suplimentară: ele nu sunt o simplă aplicație a unor teoreme fundamentale, ci necesită o abordare flexibilă și capacitatea de a intui conexiunile din spatele cifrelor și figurilor.“
Gamificarea transformă lecțiile într-o experiență captivantă
Din datele analizate de echipa SuperȘcoala rezultă că elevii sunt din ce în ce mai atrași de lecțiile – de geometrie și nu numai – care combină învățarea cu elemente de joc. Gamificarea acestui subiect dificil, prin provocări interactive și exerciții vizuale dinamice, a transformat lecțiile despre teoreme, relații între unghiuri, arii și volume într-o experiență captivantă și antrenantă. Astfel, cele mai accesate lecții de geometrie de către utilizatori sunt cele legate de asemănarea triunghiurilor, teorema lui Thales, linia mijlocie în triunghi, distanța de la un punct la un plan și distanța dintre două plane paralele.
Inițiatorii proiectului sunt de părere că elevul devine mai pregătit pentru orice provocare nouă cu cât rezolvă mai multe probleme diverse. „Chiar dacă la un examen precum Evaluarea Națională elevul întâlnește probleme complet diferite de cele pe care le-a lucrat înainte, va putea recunoaște elemente familiare și va aplica aceleași principii – dar nu în mod necesar aceleași metode de rezolvare!“, explică Liliana Mitre.
„O notă bună la examenele naționale nu depinde neapărat de volumul de exerciții lucrate – în mod tradițional, abordarea de la clasă este «cât mai multe, ca să acopere cât mai multe situații posibile ce pot apărea la examen» –, ci de diversitatea abordărilor matematice (adeseori, o problemă poate avea multiple rezolvări), care stimulează imaginația și creativitatea elevului. Din acest punct de vedere, gamificarea și, în general, acele instrumente educaționale neconvenționale care facilitează înțelegerea noțiunilor abstracte și îi ajută pe elevi să descopere conexiunile profunde din matematică reprezintă soluții eficace de învățare. Diversitatea resurselor și metodelor educative contribuie la calitatea rezultatelor obținute. Astfel, elevul va învăța să rezolve și probleme care ies din tiparele obișnuite, o abilitate foarte importantă pentru a face față examenelor, unde creativitatea și flexibilitatea sunt la fel de necesare ca și cunoștințele teoretice.“
Faptul că principala problemă în învățarea matematicii o reprezintă familiarizarea cu conceptele matematice abstracte este confirmat și de datele privind exercițiile la care cei mai mulți dintre elevi întâmpină dificultăți – și la care au cea mai mare nevoie de ajutor: șirurile de integrale din programa de clasa a XII-a, precum și radicalii și numerele iraționale, adică elementele fundamentale ale algebrei în mulțimea numerelor reale.
℗PUBLICITATE
Probleme la Limba română: concepte non-intuitive și reguli complexe, cu multiple excepții
Dezvoltarea gândirii critice este esențială în abordarea subiectelor de Limba și literatura română. În acest sens, este important ca elevii să învețe să sintetizeze informații complexe, să parafrazeze, să se exprime clar și original și să formuleze argumente convingătoare – competențe vitale atât pentru succesul academic, cât și pentru viața de zi cu zi.
La finalul ciclului gimnazial, elevii ar trebui să poată să creeze structuri lingvistice clare şi coerente, să evite clișeele și stereotipurile verbale, dezacordurile gramaticale și structurile pleonastice. Însă principalul obstacol sunt conceptele și noțiunile metalingvistice abstracte: lecțiile de limba română cele mai accesate de către elevi, precum accentul sau cazul acuzativ, sunt cele care abordează concepte non-intuitive și reguli complexe, cu multiple excepții.
„În limba română, accentul este mobil și nu se supune unor reguli clare, ridicând probleme inclusiv pentru unii vorbitori adulți“, explică Beatrice Simion, profesoară de Limba și literatura română. „De asemenea, întreaga categorie gramaticală a cazului ridică numeroase probleme pentru elevi, care trebuie să înțeleagă ce fel de relații sintactice – uneori foarte dificil de identificat în mod intuitiv – descriu cele cinci cazuri. Este foarte important ca elevii să se obișnuiască să lucreze cu astfel de noțiuni abstracte, nu numai pentru a înțelege modul în care se formează în general propozițiile, ci și pentru a-și forma capacitatea de a formula clar un enunț.“
La ce sunt bune resursele de învățare online?
Durata medie de utilizare a platformei este de 3 ore și 40 de minute per utilizator pe lună, însă cei mai activi petrec pe site peste 35 de ore – de aproape zece ori mai mult – în fiecare lună.
„Feedbackul pe care îl avem de la elevi și, mai ales, de la părinți ne-a arătat că resursele online sunt folosite în mod complementar, pe lângă lecțiile de la clasă și chiar meditații, ca instrument de facilitare a înțelegerii unor noțiuni dificile și de exersare a unor metode de rezolvare a problemelor“, spune Mihaela Golubenco, cofondatoare a proiectului.
Pentru foarte mulți părinți, astfel de resurse online reprezintă o soluție pentru situațiile în care simt nevoia să le ofere ei înșiși ajutor la teme copiilor. Prin urmare, integrarea tehnologiei în procesul de educație îi ajută pe părinți să exploreze diferite modalități prin care copilul poate învăța.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
