Skip to content

Niciun stil didactic nu poate fi universal și nu poate funcționa pentru toți copiii din clasă. Și niciun părinte cu doi copii nu poate aborda același stil de învățare cu fiecare dintre frați – consideră Oana Moraru, consilier educațional, fondatoarea platformei Vocea Părinților și profesionist cu o experiență de peste 20 de ani în învățământ.  În al doilea episod din seria de conferințe online EduCARE – ai grijă de familia ta! (un proiect dezvoltat de Mozaic Media și Pagina de Psihologie și susținut de Secom România), Oana ne-a vorbit despre cele 4 tipologii de elevi și nevoile lor de învățare. 

Susținute de teoria temperamentelor, cu care se presupune că suntem înzestrați de la naștere, aceste tipologii au fost preluate de teoreticieni ai învățării și ne sunt de folos ca instrumente de lucru ce ne ajută să identificăm, ca părinți și profesori, stilul de învățare al copilului și comportamentul lui dominant față de traseul academic, pe care ni-l dorim cu toții foarte bun. 

Pentru a ne explica mai bine cele 4 tipologii, Oana ne-a invitat la o petrecere imaginară la o piscină, la care vin, rând pe rând, copii și părinți. Toma, Sophie, Andrei și Cristi se vor comporta foarte diferit la această petrecere – spune Oana. 

Unul se aruncă la propriu cu capul înainte, se bucură de apă și de tot spațiul, chiuie, e vesel și mereu agitat pe parcursul petrecerii. În mod asemănător se va comporta și la școală. Pentru el, spațiul clasei este unul de cucerit, care trebuie simțit în mișcare. Statul în bancă și lucrul pe hârtie pentru 30 de minute consecutiv îl frustrează teribil, iar el va fi copilul înfierat de sistemul nostru de educație, care a rămas anchilozat în ideea că un elev bun este cel care stă cuminte în bancă și învață subliniind definiții în dicționar – explică Oana Moraru.

Altul vine la petrecerea de la piscină, astfel încât toată lumea să îl vadă și să-l admire. Dacă va observa 2-3 copii mai asertivi, se va îmbufna și va decreta că petrecerea e plicticoasă. Nu, nu este vorba despre timiditate, ci despre o nevoie de control. Un astfel de copil are nevoie să fie văzut și apreciat și la școală, nu neapărat pentru performanțele academice, ci pentru trăsăturile lui temperamentale. El va avea nevoie de laude măcar o dată pe zi și va funcționa bine academic dacă îi hrănim nevoile de interacțiune socioumană.

℗PUBLICITATE



Al treilea copil va veni la petrecerea de la piscină ținându-se de fusta mamei. Nu se va arunca în apă, nu se va schimba prea curând și abia spre sfârșitul petrecerii se va relaxa. Este copilul care se va adapta mai greu la grădiniță și la școală, care-și va face ultimul auzită vocea în clasă, viitorul adult introvert și analitic. Nu va fi un copil-problemă la școală, dar va face performanță doar atunci când va fi scos din zona lui de confort – ne spune Oana.  

În sfârșit, un al patrulea copil se va comporta aproape ca un adult la petrecerea de la piscină. Va vrea să știe unde sunt vestiarele, își va pune lucrurile în ordine, va intra în vorbă cu ceilalți, va testa apa, eventual, va vrea să știe și ce temperatură are.  El este copilul la care visează părinții și cadrele didactice deopotrivă – cuminte, rațional și studios. Partea umbrită a medaliei pentru acest copil, cu potențial de olimpic, este că nu știe să riște. El va avea nevoie să fie pus în dificultate. Altfel, mintea lui riscă să devină algoritmică, de om care nu vede dincolo de ce i s-a dat, de ce i se spune, de ce i se cere – consideră Oana Moraru.

Cele 4 tipologii, descrise pe larg în clipul video de mai jos, nu există în natură ca forme fixe, pure – ne avertizează Oana Moraru – ele se întrepătrund. Dar ne ajută să ne cunoaștem copilul și să respectăm cine este el din momentul în care vine pe lume. Multe dintre complexele de inferioritate pe care le avem la vârstă adultă și sentimentul că nu suntem suficient de buni, că nu ajungem la linia de sosire la care ni se pare că ajunge toată lumea, ne sunt induse de învățătorii, profesorii și părinții care se raportează la o singură tipologie de copil: acela studios, analitic și care ajunge la performanță academică aparent fără vreun efort. Copiii noștri pot deveni cu adevărat orice vor, dacă știm să îi susținem așa cum au nevoie și dacă îi lăsăm să fie „Toma“, „Sophie“, „Andrei“ sau „Cristi“.

Oricât de tare ne-ar bucura performanța academică, ea nu valorează foarte mult dacă nu este dublată și de inteligență emoțională. Faptul că ai un copil de nota 10 la școală, nu garantează că el va ști cum să-și facă prieteni, să se descurce când va fi pus într-o situație dificilă sau să ia decizii bune. Dar despre toate acestea vom afla mai multe de la următorul invitat al conferințelor #EducareDiana Stănculeanu, psihoterapeut și unul dintre cei mai apreciați experți în sănătate mintală din România. Până când vom reveni cu discursul Dianei, vă dorim să vă bucurați de vacanță și să profitați de ea, pentru a vă cunoaște și înțelege mai bine copiii, așa cum ei au atât de multă nevoie ca noi să o facem. 

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0