Când învățăm ceva nou și începem să prelucrăm informații și concepte complexe, în creierul nostru se formează noi conexiuni neuronale. Pentru ca aceste circuite neuronale ce se asociază să se fixeze, respectiv să putem înțelege soluția unei probleme sau aspectele unei teorii, este necesar să-i acordăm creierului un anumit timp de ajustare și integrare sau de reținere a informației. Să luăm un exemplu din matematică: atunci când învățăm noi metode de a rezolva o problemă. Așadar, când ne confruntăm cu o problemă nouă, inițial încercăm să-i înțelegem datele ipotetice și cerințele, apoi să găsim o metodă de a o rezolva. În final, verificăm dacă soluția găsită de noi este cea potrivită. Ulterior, pentru a reține această metodă de rezolvare a problemei, este necesar să o exersăm făcând mai multe probleme asemănătoare. Altfel spus, ceea ce practicăm devine permanent la nivel de conexiune neuronală. Așa învață creierul nostru.
Asociat procesului de învățare, fiecare dintre noi are o serie de obiceiuri. Barbara Oakley – profesor de ingineria sistemelor la Universitatea din Oakland și cercetător al practicilor de învățare, specializat în relația complexă dintre neuroștiințe și comportamentul social – a analizat obiceiurile cele mai frecvente pe care le au oamenii când învață și le-a împărțit în două categorii, unele fiind eficiente pentru procesul învățării, iar altele fiind ineficiente.
Iată mai jos câteva obiceiuri bune, pentru atunci când ne propunem să studiem:
Să memorăm ceea ce este important. După ce citim o pagină, e util să închidem cartea ori să întoarcem foaia și să încercăm să ne amintim ideile principale. Putem folosi markere luminoase, pentru a marca doar textul pe care dorim să-l reținem mai bine. Este important să evidențiem doar cele mai importante idei. Pentru a accesa informațiile stocate în memorie, putem încerca să ni le reamintim atunci când mergem spre școală sau spre birou ori atunci când ne aflăm într-o încăpere diferită de cea în care am învățat inițial.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Capacitatea de reamintire, respectiv modul în care noi reușim să generăm ideile în interiorul minții noastre, este unul dintre indicatorii-cheie ai unei bune învățări.
Să ne testăm cunoștințele. Este un instrument bun de evaluare. Așadar, ori de câte ori putem – fie că purtăm o discuție cu colegii care au studiat același subiect, fie că rezolvăm diverse teste, fie că ne folosim de cartonașe cu întrebări – e recomandat să apelăm la toate acestea, fiindcă sunt oportunități bune de autoevaluare.
Să împărțim problema sau materialul de studiu în bucăți. Atunci când segmentăm o problemă de matematică sau o teorie pe care o studiem, asta ne ajută să o înțelegem mai bine. Găsim cu mai multă ușurință rezolvarea unei probleme, dacă o luăm pas cu pas. După ce învățăm o modalitate de a rezolva o problemă, este util să o repetăm pentru a-i fixa pașii în memoria noastră.
De asemenea, este util să începem întotdeauna cu ce e mai greu și să lăsăm părțile mai ușoare sau de rutină la final.
Să lăsăm să treacă un timp între momentele de învățare. Ne este de ajutor să structurăm informația, astfel încât pe parcursul mai multor zile să putem repeta ceea ce am învățat anterior. Să nu uităm un lucru: creierul nostru funcționează ca un mușchi, astfel că el poate susține simultan doar un anumit număr de exersări și repetiții pe o temă dată.
Așadar, să nu uităm să luăm pauze. Este firesc să ne fie dificil să rezolvăm probleme sau să înțelegem anumite concepte, când le întâlnim prima dată. Pe de altă parte, atunci când simțim frustrare în legătură cu o teorie sau o problemă de matematică, o pauză poată fi binevenită, astfel încât altceva să ne ocupe mintea, lăsând problema să ruleze în fundal.
Să alternăm diferitele tehnici de rezolvare a problemelor, în special atunci când învățăm ceva legat de științele exacte. Dacă petrecem prea mult timp utilizând o singură modalitate de rezolvare a problemei, după un timp, ceea ce facem este doar să copiem ceea ce am făcut la problema anterioară. E nevoie să mixăm soluțiile și să exersăm diferite tipuri de probleme.
Să ne analizăm cu atenție erorile sau feedbackul negativ. Nu este plăcut să ne vedem greșelile din teste și nici să primim un feedback negativ. Însă tocmai aceste erori reprezintă punctele cărora este necesar să le acordăm cea mai mare atenție; acelea sunt punctele de învățare cele mai importante.
Să folosim cât mai des pixul și hârtia. Scrisul de mână modifică structurile neuronale din creierul nostru mai puternic decât tastatul la calculator. Prin urmare, ajută mai mult să scriem pe hârtie, ori de câte ori dorim să învățăm ori să exersăm probleme sau informații bazate pe diverse teorii și concepte.
℗PUBLICITATE
Să folosim analogii și explicații simple. Atunci când ne străduim să înțelegem un concept anume, e bine să ne gândim cum am putea să-l explicăm, astfel încât să-l înțeleagă și un copil de 10 ani. De asemenea, folosirea unor analogii ne ajută: de exemplu, putem să spunem că fluxul de electricitate este asemănător fluxului de apă. Ne poate ajuta și faptul că spunem cu voce sau scriem (mai mult decât dacă doar ne gândim la aceste analogii), deoarece efortul adițional de a vorbi sau de a scrie permite o mai bună codificare a informației la nivel neuronal.
Să ne concentrăm atenția. Când ne pregătim pentru studiu, este important să îndepărtăm sau să închidem orice ne-ar putea distrage atenția (telefonul, televizorul etc.). Orice distragere a atenție, orice apel telefonic sau mică discuție are rolul de a-i lăsa creierului mai puțină energie pentru a învăța. Ori de câte ori întrerupem concentrarea atenției, conexiunile neuronale nu au timp suficient să se dezvolte.
Putem să ne setăm un cronometru care să ne anunțe când au trecut 25 de minute (o limită rezonabilă de timp, în care putem da un bun randament de lucru, cu atenția bine focalizată. În cele 25 de minute, să încercăm să lucrăm cât mai intens posibil. După ce sună alarma, ne putem oferi o mică recompensă, precum verificarea telefonului, câteva minute de navigare pe internet, o discuție cu un prieten, o plimbare, un film. De asemenea, după o pauză ne putem reîntoarce la locul pentru învățare, care este bine să fie unul ușor de accesat și de preferat familiar.
Iată și câteva obiceiuri de evitat, atunci când ne propunem să învățăm:
Atunci când învățăm, este bine să evităm pe cât posibil tehnicile sau obiceiurile nerecomandate, deoarece ne pot face să pierdem timpul și, astfel, să nu fim eficienți sau suficient de productivi vizavi de materialul pe care îl avem de studiat.
Să recitim pasiv. Atunci când trecem pasiv cu privirea peste paginile pe care le avem de reținut, fără a face un efort de reținere a ideilor principale, asta poate fi doar o pierdere de timp.
Să folosim în exces markere luminoase, care evidențiază textul. Atunci când utilizăm markerele colorate, putem avea impresia că reținem mai bine ideile, însă ceea ce facem, de fapt, este doar să ne mișcăm mâna de-a lungul rândului de text. Desigur, folosirea markerelor pentru ideile principale poate fi utilă, deoarece evidențiază ceea ce este important. Dar dacă folosim markerele colorate ca instrument de memorare, este util să ne asigurăm că și reținem ceea ce am subliniat și că folosim cu multă moderație sublinierile.
Să aruncăm doar o privire peste soluția problemei și să ne imaginăm că deja o cunoaștem bine. E una dintre cele mai mari greșeli pe care o pot face studenții sau elevii. Este important să putem rezolva o problemă pas cu pas, fără a ne uita la soluția precedentă. Pe de altă parte, să rezolvăm probleme doar de un anumit tip, pe care știm deja cum să le facem, e o altă eroare importantă, atunci când ne pregătim pentru o testare. E ca atunci când ne antrenăm pentru un meci de fotbal, exersând doar șutul la poartă.
Să așteptăm până în ultimul moment, pentru a învăța. Oare dacă am participa la un maraton, ne-am apuca de alergat curse de 20 km doar cu o zi înainte? Asemenea oricărui mușchi din corpul nostru, și creierul are nevoie de antrenament.
Să ne transformăm sesiunile de învățare cu colegii în sesiuni de sporovăială. Să învățăm alături de colegi și să ne verificăm cunoștințele împreună transformă experienta învățării într-una mai plăcută. Dar dacă întâlnirile dedicate studiului se transformă în distracție înainte ca lecțiile să fie învățate, atunci riscăm de fapt doar să ne pierdem timpul și poate fi necesar să găsim un alt grup de studiu.
Să nu ne clarificăm aspectele pe care nu le înțelegem. Este important ca, atunci când există puncte ale unei probleme sau aspecte ale unei teorii care nu ne sunt clare, fie să le verificăm cu alți colegi sau cu profesorul, fie să căutăm alte informații relevante care să ne ajute să procesăm și să integrăm mai bine informația.
Să nu dormim suficient. Creierul nostru „asamblează“ diferitele tehnici de rezolvare a problemelor în timp ce doarme. De asemenea, în creier se procesează și se exersează informația prelucrată înainte să adormim. Oboseala prelungită le permite toxinelor să se dezvolte în creier, iar acestea vor distruge conexiunile neuronale, necesare atunci când avem nevoie să gândim rapid și bine. Dacă nu dormim bine înaintea unei testări, nimic din toate eforturile pe care le-am făcut anterior nu va mai conta prea mult.
Tu ce obicei de învățare ai? Ce consideri că te ajută sau nu te ajută din cele descrise mai sus, atunci când ai ceva de studiat? Suntem curioși să aflăm cum este pentru tine experienta învățării, așa că scrie-ne.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
