fbpx
skip to Main Content
Oboseala Deciziei. Eliminarea Alegerilor Poate Reduce Foarte Mult Stresul și Anxietatea

Avem multe opțiuni, poate chiar prea multe. Vrem să luăm o decizie, dar nu vrem să luăm o decizie greșită. Când vine vorba de strategiile de luare a deciziilor, sfatul tipic este: urmați-vă inima, ascultați-vă instinctul sau faceți o listă de argumente pro și contra. Grijile noastre legate de opțiunile greșite sau opțiunile pierdute se bazează pe emoțiile pe care le vom simți după luarea deciziilor. Emoțiile sunt cele care stau la baza fiecărei părți a alegerii.

Indecizie, îndoială și frică. Membrii acestui trio nesfârșit sunt strâns legați; unde se găsește unul, ceilalți doi sunt aproape. — Napoleon Hill

În anii ’70, oamenii de știință au acceptat pe scară largă faptul că oamenii sunt, în general, ființe raționale, cu o fundație mentală solidă.

Mai târziu, psihologul Daniel Kahneman a prezentat o cercetare asupra judecății și luării deciziilor pentru care a primit premiul Nobel în 2002. În cartea sa, „Gândire rapidă. Gândire lentă“, Kahneman explică două sisteme ale creierului care lucrează în timpul procesului de luare a deciziilor: Sistemul 1 este automat și rapid și Sistemul 2 este deliberat și lent.

Atunci când explorarea noastră mentală a opțiunilor viitoare devine constrânsă doar la una, desigur, deciziile devin evidente.

Barry Schwartz, autorul  cărții „Paradoxul alegerii. De ce mai mult înseamnă mai puţin“, consideră că operăm cu mult mai multe opțiuni decât avem nevoie. Noi presupunem că mai multe opțiuni înseamnă și o mai mare satisfacție, însă mai multe opțiuni contribuie la anxietate, nemulțumire și regret. Schwartz susține că obsesia noastră de a face cea mai bună alegere ne încurajează să căutăm ceea ce ne face să ne simțim, de fapt, mai rău. Prin sintetizarea cercetărilor actuale în domeniul științelor sociale, el consideră că eliminarea alegerilor poate reduce foarte mult stresul și anxietatea atunci când vine vorba de luarea unei decizii.

Brothers Dan și Chip Heath, autorii bestsellerului „Switch: Cum să schimbi lucrurile atunci când schimbarea este grea“, cred că atunci când vine vorba de luarea deciziilor, oamenii preferă să adune doar informațiile care susțin opțiunea preferată, în loc să ia în considerare informațiile care o încadrează negativ. Tot ei vorbesc despre patru sabotori în luarea deciziilor:

℗PUBLICITATE


  1. Încadrarea în „Ar trebui să fac asta sau asta?“.
  2. Semnificația de confirmare. Mințile noastre caută imediat informații pentru a confirma ceea ce deja simțim sau credem.
  3. Emoția pe termen scurt (o pierdere a obiectivității datorată fricii, egoismului sau agonizării).
  4. Suprasolicitarea: oamenii cred că știu mai mult decât știu de fapt despre modul în care se va desfășura viitorul.

Malcolm Gladwell, autorul cărții „Blink. Decizii bune în 2 secunde“, spune că succesul luării deciziilor se bazează pe un echilibru între gândirea deliberată și gândirea intuitivă. Frank Partnoy, profesor de drept la Facultatea de Drept din cadrul Universității din California Berkeley, arată că deciziile de orice fel, indiferent dacă sunt rapide sau strategice pe termen lung, merită a fi făcute în ultimul moment. Arta de a ști cât timp ne putem permite să întârziem înainte de a ne decide este în centrul multor decizii importante – fie într-o preluare corporativă, fie într-o propunere de căsătorie. Explorând deciziile, Partnoy demonstrează că amânarea este adesea virtuoasă, că abilitatea de a aștepta este calea spre fericire și că instinctul nostru ne trădează de multe ori.

Indecizia poate deveni un obicei prost atunci când o folosim ca o modalitate de a fugi măcar pentru moment de ceva. Indecizia ne poate transforma în victime. „Este prea greu să iau o decizie. Nu pot. Nu reușesc să mă hotărăsc.“, această orientare spre victimizare ne împiedică să luăm decizii.

Toți am avut acea zi proastă în care ne-am dorit să fim copii din nou. Un copil nu trebuie să ia o decizie cu privire la ce să gătească la cină sau ce companie de utilități să aleagă.

Luați o decizie. Aliniați-vă energia cu ea. În cele mai multe cazuri, nu contează cu adevărat ce decideți. Doar decideți. Există opțiuni nesfârșite care vă vor servi foarte bine și toate sau oricare dintre ele sunt mai bune decât nicio decizie. — Abraham Hicks

Cercetările au arătat că alegerile slăbesc voința noastră și conduc la oboseală de decizie. La fel ca și mușchii care obosesc după un antrenament cardio lung, creierul nostru este, de asemenea, un mușchi care devine epuizat. Iar când creierul este obosit, conservă energia prin luarea deciziilor impulsive – sau fără să ia nicio decizie.

Vestea bună este că există un întreg domeniu de studiu dedicat psihologiei indeciziei și este posibil să învățăm nu doar cum să luăm decizii rapid, dar și cum să luăm deciziile corecte.

Simona Ioniță

Simona Ioniță este editorul AgentiaDeCarte.ro, autoare a trei cărți și blogger din 2008. Absolventă a Cursurilor Postuniversitare de Relații Publice, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea București). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută