Așa cum anunțam în cel mai recent articol publicat la rubrica Opțiunea Mindsight, „cei trei R noi“ – reflecție, relații, reziliență sunt alternativa pe care abordarea Mindsight o propune pentru un sistem educațional mai adaptat nevoilor de dezvoltare umană în perioada de formare. Dacă pornim de la ideea că formarea nu se încheie odată cu terminarea studiilor, ci se continuă de-a lungul întregii noastre cariere profesionale și chiar până la finalul vieții, ajungem să ne dorim să implementăm cei 3R și în mediile organizaționale.
În plus, suntem în an electoral, astfel că fiecare dintre noi ajunge să-și pună întrebarea: „Cum aș vrea să fie un lider și ce calități ar trebui să aibă?“. La o căutare rapidă a subiectului, nu pot spune câte rezultate apar (căci motorul meu de căutare a eliminat această funcție), dar sunt peste zece pagini de articole care propun liste de trei, cinci, opt, zece, atribute ale unui conducător. Există milioane de citate despre ce ar trebui să fie leadershipul sau aparținând unor lideri celebri. Anual se publică peste două mii de cărți al căror titlu conține cuvântul „leadership“, iar magazinul online cel mai celebru oferă spre vânzare peste 57.000 de cărți pe acest subiect. Ai zice că ar trebui să o ducem mai bine cu atâta informație, dar realitatea este că liderii sunt doers, oameni care fac acțiuni concrete, tangibile, nu care teoretizează. Așa cum spunea Ken Kensey (autorului romanului Zbor deasupra unui cuib de cuci), „Nu conduci arătând și spunându-le oamenilor unde să meargă, ci mergând în acel loc și convingându-i și pe ei s-o facă“. Eu, nefiind niciun fel de lider, mă pot limita în acest articol la a arăta și a spune cum pot fi cultivate cele trei calități – reflecție, relații, reziliență.
- Reflecția, cea mai contraintuitivă calitate a unui lider
Când te gândești la un președinte, la un director, la un șef, cu siguranță prima imagine care-ți vine în minte nu este nici Gânditorul de la Hamangia, nici un visător cu ochii deschiși, ci mai degrabă o persoană foarte activă, în mișcare, grăbită, cu o lungă listă de lucruri pe care le are de făcut într-un timp foarte scurt… Pentru că asociem într-o mare măsură leadershipul și capacitatea de a lua decizii. Timpul de reflecție este esențial pentru a lua deciziile care să ducă la cele mai bune rezultate. Multe persoane consideră în mod greșit că a reflecta asupra propriilor acțiuni, gânduri, emoții este contraproductiv, deoarece te face să te îndoiești mai mult. Însă toți cei care au introdus practicile autoreflexive în rutina lor cotidiană au raportat o creștere a clarității și dobândirea unei perspective mai vaste, ceea ce a fost transformativ pentru stilul lor de conducere. Pentru a putea conduce alți oameni, este important să fii capabil să te autoanalizezi. Reflecția este ceea ce permite unui lider să facă legătura dintre motivația personală și deciziile cu impact asupra celorlalți, lipsa acestui atribut ducând, de multe ori, la o lipsă de modestie, de empatie și de curiozitate.
- Relațiile, abilitatea cea mai puțin studiată
Un lider nu poate exista de unul singur. Are nevoie de follower-i, adică de oameni care să creadă în el și în ideile pe care le promovează. Circula acum ceva timp pe rețelele de socializare un video cu un personaj care dansează de unul singur pe o pajiște, iar cei din jurul lui ședeau, până când apare un al doilea personaj care i se alătură, și unul câte unul încep să se ridice până când, la final, toată lumea ajunge să danseze. Cum reușește un lider să mobilizeze masele? Organizațiile cu cea mai mare rată de succes sunt cele în care managementul oferă feedback, se pun pe un nivel de egalitate cu ceilalți și au în vedere bunăstarea socială. Matt Tenney, autorul cărții Inspire Greatness – Un proces simplu, repetabil și scalabil de motivare a angajaților, consideră că cele trei calități de bază ale liderului trebuie să fie inteligența emoțională, compasiunea și capacitatea de a insufla măreție. Toate acestea au de-a face cu modalitatea de a construi relații sănătoase, demontând paradigma clasică a șefului care le știe pe toate, e mai presus de toți și singurul care pune rotițele sistemului în mișcare.
Un lider se dedică studiului relațiilor umane, nu doar identifică talentele și resursele indivizilor care formează echipa, ci recunoaște nevoile și punctele forte ale fiecăruia, punându-le în legătură pentru binele tuturor. Jim Clifton (CEO al Gallup, cea mai mare companie de analiză și consultanță de business) consideră că cea mai importantă decizie a unei companii este pe cine numești manager. Nimic nu poate compensa o decizie greșită din acest punct de vedere: nici beneficiile, nici recompensele financiare oferite angajaților, pentru că abilitatea acestuia de a relaționa nu se învață, din păcate, în niciuna din școlile de business.
℗PUBLICITATE
- Reziliența, abilitatea care asigură supraviețuirea și perpetrarea organizațională
Reziliența unui lider este ceea ce-i permite să revină în arenă de fiecare dată când este doborât, altfel spus nu se concentrează pe erori, ci vizează progresul. Într-o lume a globalizării și a avansării tehnologice cu viteza luminii, să rămâi ancorat în progres poate fi imposibil fără cultivarea rezilienței. Academia Militară Americană a definit secolul XXI sub acronimul VUCA volatility (volatilitate), uncertainty (incertitudine), chaos (haos) și ambiguity (ambiguitate). Ritmul nu se va domoli, astfel că liderul secolului XXI are nevoie de reziliență, pentru a echilibra orarele flexibile de muncă, așteptările nerealiste și competiția acerbă.
Trei modalități prin care reziliența leadershipului se transmite și crește reziliența membrilor echipei pot fi:
- creșterea treptată a toleranței fiecăruia pentru ieșirea din zona de confort, ceea ce mulți psihologi numesc „zona proximei dezvoltări“;
- înțelegerea clară a motivelor pentru care un membru al echipei este blocat sau nu evoluează în sensul dorit, înainte de a putea face sugestii despre strategiile de dezvoltare;
- sesizarea momentelor în care există o nevoie reală de a pune pauză, de a acomoda oportunități de regenerare a energiei sau de stimulare a curiozității, astfel încât fiecare situație să devină o oportunitate de creștere.
Poate vei observa că fiecare din cele trei atribute le influențează pe celelalte două! E nevoie de reflecție pentru facilitarea rezilienței care crește calitatea relațiilor. Viceversa: relațiile pot împiedica sau pot facilita procesul observațional și, implicit, decizional și pot sufoca sau inspira motivația (care se traduce, în final, prin reziliență). Aceasta este încă o dovadă că un singur factor nu este suficient pentru a reuși, ci că Mindsight și neurobiologia interpersonală au în vedere interdependența cu fiecare concept propus.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
