Am descoperit la începutul anului Sfaturi Excelente Pentru A Trăi – Înțelepciunea pe care mi-aș fi dorit să o am mai din timp, o carte scrisă de Kevin Kelly la vârsta de 68 de ani, pentru copiii săi. În această carte, autorul își încurajează cititorii ca, atunci când vorbele sale de duh sunt „aliniate“ cu experiențele lor, să le împărtășească cu cineva mai tânăr decât ei.
Și iată-mă, împărtășind cu tine, unul dintre cele 450 de sfaturi care se aliniază perfect cu principiile mindsight: „Lărgește-ți mintea, gândind cu picioarele în mers sau cu mâna pe un carnețel. Gândește altfel decât creierul tău“. Menținând sănătatea creierului și echilibrul mental (prin mindfulness sau journaling), menținem sănătatea corpului cu care este interconectat.
Astăzi te invit să-ți lărgești explorarea cu cele șapte ingrediente ale Platouașului Minții Sănătoase (the Healthy Mind Platter) conceput de Daniel J. Siegel.
- Timp de odihnă (somn) – primul ingredient este esențial pentru buna funcționare a întregului nostru organism.
Somnul este cel mai neglijat obicei sănătos, fiind primul din care tăiem când avem impresia că „nu avem timp“! Când îi oferim creierului timpul necesar pentru odihnă, consolidăm învățarea, îmbunătățim memoria, creativitatea, ingeniozitatea, încrederea în sine, calitățile de leadership si capacitatea de a lua decizii. De asemenea, somnul se corelează pozitiv cu sănătatea întregului organism, căci lipsa somnului crește producția de cortizol și astfel ne supunem unui stres toxic suplimentar.
Dacă nu poți dormi suficient (în medie, un adult ar trebui să doarmă opt-nouă ore pe noapte), măcar fă tot ce ține de tine să dormi mai bine: de la pijamale confortabile din materiale care induc senzorial liniștea și plăcerea (mătase, batist, textile moi, pufoase, călduroase sau răcoroase) la dormitul în pielea goală în cearceafuri cu modele care nu stimulează vizual (culori pastelate, forme rotunjite); de la oprirea dispozitivelor cu o oră înainte la draperii/jaluzele care să mențină întunericul constant în cameră; de la băi cu săruri, ierburi calmante sau uleiuri esențiale la ritualuri de îngrijire a pielii; de la număratul oilor sau invers din trei în trei, la „golirea minții“ de tot ce s-a întâmplat peste zi și de toate îngrijorările pentru ziua de mâine.
- Activitatea fizică – este al doilea ingredient esențial bunei funcționări a întregului organism.
Ai auzit poate sintagma Move it or Lose it! („Mișcă-te sau îți vei pierde capul!“)? Este adevărată – mișcarea afectează direct chimia creierului (cercetări foarte recente au confirmat faptul că putem stimula producția de noi celule neuronale prin creșterea producției de BDNF – factor neurotrofic derivat).
Ce mai aștepți? Du-te și fă o plimbare, sari timp de câteva minute pe loc, fă zece minute de yoga, înscrie-te la o cursă de alergare (ce te va motiva să ieși săptămânal la un tur de lac sau cartier), urcă pe scări în loc de lift, dansează, mergi pe jos în loc să te urci în mașină.
- Timp de concentrare – când atenția este concentrată în scopul rezolvării unei sarcini, suntem puși în fața unor provocări care creează conexiuni profunde în creier.
Ai auzit de faptul că, dacă nu-ți folosești neuronii, aceștia mor? Mor oricum, o să-mi spui! Sigur, așa este, din ziua în care ne naștem, neuronii noștri mor, însă doar cei care nu creează sinapse conectându-se cu alți neuroni. Deci este important cum îi folosim, „cum îi ajutăm să nu moară“. Multitasking-ul este unul dintre comportamentele cele mai nesănătoase pentru creierul nostru. Din perspectiva aceasta, prioritizează activitățile și încearcă să faci fiecare activitate (una singură) pe rând, urmărind un scop precis. Orice ai avea de îndeplinit, poate fi fragmentat în activități mai mici, având fiecare un scop care te va aduce mai aproape de scopul final. Procedând astfel, vei crește starea de flux, acea stare descrisă de Mihály Csikszentmihályi în cartea cu același nume.
În urma pandemiei, atenția noastră a avut foarte mult de suferit, și mulți dintre noi nu mai avem „răbdare“ să citim beletristică. Reîntoarce-te încet la acest obicei, prioritizând fie doar și o pagină, însă musai să fie pe hârtie.
Învață în fiecare zi ceva nou! Canalele de social media sunt, în cazul acesta, o binecuvântare, este însă necesar să cauți intenționat postări despre subiecte care nu sunt neapărat în sfera ta de interes. De exemplu, dacă lucrezi în IT, citește și ceva despre istorie sau modă; dacă activezi în domeniul științelor umane, citește și ceva despre științele exacte, matematică, fizică, chimie.
℗PUBLICITATE
- Timp de conectare – când ne conectăm cu alții (în viața reală!).
Creierul nostru este un organ social și nu poate trăi sănătos fără interacțiunea fizică, directă cu ceilalți.
Lasă-ți telefonul sau computerul (care într-adevăr nu te ceartă, nu te critică, nu-și dă ochii peste cap, nu-ți întoarce spatele) și vorbește cu persoana de lângă tine. Invită-ți prietenii la prânz sau la cafea și lăsați-vă telefoanele în geantă, pe modul silențios! Stai cât mai mult conectat la privirea celor din jur (a partenerului de viață, a copilului), nici nu e nevoie să vorbiți!
- Timp de joacă – când ne lăsăm în voia spontaneității și a creativității, bucurându-ne în mod ludic de noi experiențe.
G.B. Shaw spunea că „nu încetăm să ne jucăm pentru că îmbătrânim, ci îmbătrânim pentru că încetăm să ne jucăm“! Jocul este și modalitatea de învățare cea mai eficientă, dar și de recreere: suntem provocați plăcut, cooperăm, ne bucurăm, atunci când ne jucăm.
Puzzle, șah sau go sunt jocuri care îmbunătățesc memoria. Jocurile în grup (fizic) scad riscul de depresie, întrucât creează un climat propice pentru empatie, compasiune, încredere și intimitate. Prioritizează-le! În familia noastră, încercăm, pe cât posibil, să ținem seri de boardgames (Catan, Scrabble, Dixit, Monopoly, Abalone, și orice altele); de asemenea, cu orice ocazie prind, joc remy sau Cards Against Humanity cu prietenele mele.
- Timp de relaxare – când nu ne concentrăm pe nimic și mintea „zburdă“ liberă.
Dacă în timpul zilei simți că ți se încețoșează privirea, citești aceeași frază de trei ori, fără să-i înțelegi sensul, ori nu reușești să mai urmărești o conversație, este semnalul că ai nevoie de un astfel de timp, pentru a-i permite creierului să se reîncarce, să se elibereze de îngrijorările acumulate. Studiile ne arată că acest tip de rutină ajută la soluționarea problemelor complexe, fără nicio legătură aparentă, sau ne crește capacitatea de a avea epifanii.
Cea mai ușoară modalitate este să te uiți în gol, timp de cinci minute, cu privirea defocalizată! Poți, de asemenea, să introduci în rutina ta zilnică practici contemplative – privitul flăcării unei lumânări sau a oricărui alt obiect la alegere și day dreaming. Dar și masajul sau câteva ore la SPA pot reprezenta o astfel de activitate. Excursiile scurte de o zi sunt o altă modalitate de a-ți lua un binemeritat timp de relaxare, mai benefice dacă sunt dese, decât vacanțele mai lungi, dar rare.
- Timp cu sine – când avem momente de introspecție.
Motivul pentru care mindfulness este atât de răspândit se datorează faptului că este ceva foarte la îndemână, ieftin și cu beneficii nenumărate: ajută la gestionarea depresiei și tristeții, combate îmbătrânirea celulară, îmbunătățește memoria și atenția, scade anxietatea și stresul, luptă împotriva adicțiilor rupând asocierile dintre gânduri și comportamente. Mersul la terapie este și el un astfel de timp cu sine.
Dacă ai alege să aplici în fiecare zi una dintre sugestiile de mai sus, pentru fiecare dintre cele șapte ingrediente, cum crezi că se va schimba starea ta mentală? De asemenea, te invit să cauți în ce mod aceeași activitate poate îngloba mai multe ingrediente. De exemplu, pentru mine, mersul la sală sau la alergat este o activitate care include, pe lângă mișcarea corpului, timp de conectare cu ceilalți oameni (cunoscuți sau nu), de introspecție (căci mă gândesc la experiențele din timpul săptămânii) și de relaxare (când îmi pun pauză la gânduri și doar admir peisajul din jur).
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
