Bine te-am regăsit și în acest An Nou la rubrica #OpțiuneaMindsight! Ca toți cei din jurul tău care-ți fac urări, îți doresc și eu tot ce-i mai bun, dar mai ales îți doresc să conștientizezi și să duci la îndeplinire ce-ți dorești tu.
Cu siguranță ești și tu asaltat de marketingul de cursuri despre: dezvoltare personală, cum să slăbești, cum să manifești, cum să faci sport, cum să fii mai feminină (masculin), cum să-ți îndeplinești obiectivele și să fii mai organizat(ă), și tot așa. Și tendința ar fi să te înscrii la toate, mai ales că majoritatea sunt și gratis în luna ianuarie. Însă acest aspect vine ca o consecință a exploatării de către oamenii de vânzări a popularității rezoluțiilor de An Nou și a fenomenului psihologic cunoscut sub numele de „efectul fresh start“.
Ce este efectul fresh start?
Efectul fresh start descrie tendința oamenilor de a se simți mai motivați să-și propună să urmărească obiective noi în momentele marcate de repere temporale importante, precum începutul unui an, ziua de naștere, prima zi a lunii sau o zi de luni. Studiile au demonstrat că aceste momente de tranziție ne oferă o oportunitate psihologică de a ne desprinde de trecutul perceput ca fiind nesatisfăcător și de a ne reconstrui identitatea. În aceste momente, apare o delimitare clară între „vechiul eu“ și „noul eu“, ceea ce întărește motivația de a adopta comportamente pozitive.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Dar este oare suficient? Este oare productiv sau mai degrabă cu impact negativ emoțional?
Deși începutul de an oferă un impuls motivațional puternic, acest entuziasm este adesea trecător, căci nu mai târziu de 17 ianuarie (desemnată oficial ca fiind Ziua Internațională a renunțării la rezoluții – Ditch New Year Resolutions Day), majoritatea celor care și-au stabilit astfel de obiective rămân fără resurse de a le duce la bun sfârșit. Știind aceste aspecte, personal am conștientizat că nu mai vreau să fac această delimitare abruptă, că-mi place de mine (așa cum a trecut timpul peste mine) și că aș putea să adopt mai degrabă o mentalitate de creștere, de continuare a lucrurilor bune sau de construire pe bazele sănătoase deja existente.
Un motiv frecvent al eșecului rezoluțiilor este formularea vagă a obiectivelor. Cercetările arată că este nevoie să formulăm mai degrabă obiective constructive (de exemplu, „voi mânca o porție de legume la prânz și/sau la cină“) decât obiective de evitare (de exemplu, „nu voi mai mânca zahăr“), deoarece oferă direcții clare și concrete. Din perspectiva aceasta, în loc să-mi stabilesc obiectivul „Mă las de fumat!“, mi-am propus „Să revin la starea mea naturală de nefumătoare“.
Un alt factor este biasarea optimismului, care ne face să ne supraestimăm capacitatea de a implementa schimbări rapide. Acesta este cu atât mai pregnant din cauza presiunii sociale și a comparațiilor alimentate de tendințele din rețelele sociale, unde oamenii par să aibă absolut tot ce ne dorim noi în același timp. Este astfel amplificată senzația că trebuie să obținem rezultate spectaculoase într-un timp scurt, ceea ce duce adesea la demotivare. Prioritizează un singur domeniu (învățare, citit, sport, nutriție, carieră), alege un singur curs, dar practică-l! Ține-te de temele pe care le primești și transferă în viața ta de zi cu zi acțiunile concrete din acel unic domeniu asupra căruia ți-ai propus să lucrezi.
Iată câteva idei mindsight pentru gestionarea presiunii începutului de an
1. Clarifică-ți obiectivele
Înainte de a stabili obiective, întreabă-te de ce-ți dorești acea schimbare și cum te va ajuta pe termen lung.„Care este obiectivul din spatele obiectivului, visul din spatele visului?“. De exemplu, în ce mod vor fi influențați benefic oamenii dragi din jurul tău când tu îți vei atinge obiectivul? În loc să-ți propui să fii „mai sănătos“, caută să identifici ce anume este deficitar, sau cum va arăta viața ta: „Mă voi bucura mai mult timp de partener, de copiii mei, de prietenii mei etc“.
2. Stabilește pași concreți și măsurabili
Împarte obiectivele mari în pași mici și măsurabili. Nu aș fi crezut vreodată că o să recomand MINIMIZAREA! Acest lucru reduce presiunea și face progresul mai ușor de urmărit. De exemplu, dacă vrei să citești mai mult, propune-ți să citești cinci pagini în fiecare zi. Dacă vrei să începi să faci sport, poți începe cu două flotări de fiecare dată când bei un pahar de apă sau te duci la baie (inspirat de BJ Fogg, gurul schimbărilor comportamentale mici). O grămadă de idei vei găsi și în cărți precum Atomic Habits a lui James Clear, Timp ca să crești, Marina Khidekel, sau în Puterea obișnuinței, de Charles Duhigg.
3. Monitorizează-ți progresul
Urmărirea constantă a progresului ajută la menținerea motivației. Poți folosi un jurnal, o aplicație de monitorizare sau chiar un calendar fizic pentru a vizualiza rezultatele. Notează-ți săptămânal ce ai realizat și ce poți îmbunătăți. Centrează-te pe progres, nu pe eșecuri. Eșecurile ocazionale sunt inevitabile. Important este să nu le vezi ca pe un capăt de drum, ci ca pe oportunități de învățare.
4. Folosește efectul fresh start în mod strategic
Nu este nevoie să aștepți începutul anului pentru a face schimbări sau, dacă ai implementat unele schimbări, nu aștepta noul an pentru a ajusta procesul. Poți folosi repere mai mici, precum începutul săptămânii sau al lunii pentru a-ți reseta motivația. Cercetările ne spun că avem cu 62% mai multe șanse să ne înhămăm la un obicei atunci când începem la începutul săptămânii. De asemenea, este important să știi că efectul fresh start are un impact mai mare atunci când vine după un eșec, decât după un succes. Cum menționam mai sus, sunt foarte mulțumită de cum a decurs anul meu 2024, și acesta este probabil și motivul pentru care nu am simțit nevoia să aplic regula New Year, New Me.
5. Aplică tehnicile de conștientizare Mindsight
Observă și înțelege cum îți funcționează mintea, gândurile și emoțiile, fără a te identifica complet cu ele. Această conștientizare te ajută să înțelegi de ce anumite comportamente persistă și cum le poți schimba. În loc să-ți reproșezi că ai ratat un antrenament, practică un exercițiu mindfulness sau de autocompasiune.
Pentru a transforma impulsul de început într-un progres susținut, mai poți și să:
- Construiești o rutină constantă: transformă acțiunile inițiale în obiceiuri zilnice sau săptămânale, programează și notează în agendă, tratează-le ca pe niște întâlniri importante.
- Fii realist(ă) cu așteptările: schimbările semnificative necesită timp. Alege soluții sustenabile, chiar dacă progresul este lent.
- Eviți comparațiile sociale: concentrează-te pe progresul personal, nu pe realizările altora. Te poți însă folosi de susținerea unui grup ales pe sprânceană (Power Group) sau de un accountability buddy (un partener care te susține să-ți păstrezi angajamentul sau să-ți menții progresul către un obiectiv dorit).
Citește și: