Dintre cele nouă domenii ale integrării (integrarea bilaterală, integrarea verticală, integrarea memoriei, integrarea interpersonală, integrarea narativă, integrarea stărilor, integrarea temporală, integrarea „eului în noi“ EuNoi), integrarea conștiinței este, după părerea mea, conceptul cel mai complex și, uneori, dificil de asimilat, dar atât de util căci ne determină alegerile înțelepte.
În Ghidul de Buzunar de Neurobiologie Interpersonală, Daniel J. Siegel descrie conștiința (sau, în unele traduceri, conștiența, termeni pe care îi voi folosi interșanjabil în acest articol) ca acel proces care „implică experiența de a cunoaște și conștientizarea a ceea ce este cunoscut“.
Cei care-și doresc o viață interioară mai coerentă, flexibilă și echilibrată au nevoie să-și exerseze integrarea conștiinței. De exemplu, o persoană cu un nivel crescut de autocritică și perfecționism trăiește cu multă îndoială de sine și se simte copleșită de orice mică greșeală.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
În acest caz, conștiența sa este redusă deoarece îi este dificil să separe valoarea sa intrinsecă de performanța sa, greșeala este percepută ca o dovadă a inadecvării sau a incompetenței, iar vocea internă o împinge mereu să facă „mai mult, mai bine“. Aceeași persoană cu o conștiență integrată crescută își va dori în continuare să aibă rezultate suficient de bune și va încerca să facă lucrurile cât poate de bine, dar va avea înțelegerea (cognitivă) și acceptarea (pacea emoțională) că greșelile sunt parte din procesul învățării. Își va recunoaște atât punctele forte, cât și ariile de îmbunătățit, cultivând compasiunea de sine fără să alunece în auto-flagelare.
La fel, de multe ori, persoanele care experimentează anxietate și au o conștiență neintegrată se simt deconectate de corpul lor, interpretând simptomatologia specifică ca semne ale unei probleme fiziologice grave, ceea ce conduce la creșterea anxietății. O conștiență integrată va permite unei astfel de persoane să se conecteze la semnalele corpului și să le recunoască drept răspunsuri fiziologice firești ale anxietății, putând astfel să-și gestioneze mai eficient anxietatea și, în loc de a o percepe ca pe o amenințare, să se concentreze pe tehnici de respirație sau centrare.
Ce este totuși Integrarea Conștiinței?
În numeroasele sale cărți, Daniel J. Siegel vine cu diferite modalități de conceptualizare a integrării conștiinței. În Mindsight: Noua știință a transformării personale, ne spune că „prin integrarea conștiinței, noi de fapt construim abilitățile de stabilizare a atenției, astfel încât să utilizăm puterea conștientizării pentru a crea alegere și schimbare“. În Intraconectați: EuNoi (Eu + Noi) ca integrare a sinelui, identității și apartenenței, este „diferențierea aspectelor cunoscute, unele de altele, și apoi, conectarea lor la experiența diferențiată de a fi conștient a cunoașterii“ (pag. 351). Îți mărturisesc că numai citind această propoziție, mintea mea se îmbârligă. Astfel că, pentru a-mi reprezenta cel mai ușor acest concept, eu prefer să fac apel la integrarea proceselor mentale top-down / bottom-up. Poate că știi deja că noi, oamenii, operăm în baza a două tipuri de procese mentale: cele de sus în jos, care se bazează pe ceea ce am învățat deja și pe ce am automatizat, și care ne fac să fim eficienți în viața de zi cu zi, și cele de jos în sus, care se bazează pe experiențierea vieții, moment de moment, și care ne fac să descoperim în continuu noi valențe. În funcție de cum se combină aceste două tipuri de procesări, putem avea o conștiință deficitară sau una integrată. Atunci când avem un exces de procesări de un singur tip, conștiința noastră este scăzută, căci un exces de procesări de sus în jos ne duce în rigiditate mentală, iar un exces de procesări de jos în sus ne duce în haos mental sau emoțional. Astfel, pentru integrarea conștiinței, avem nevoie de o alternare bottom-up / top-down.
Ce beneficii ai putea avea ca urmare a integrării conștiinței?
Ca și în cazul integrării propriilor stări, beneficiile integrării conștienței sunt:
℗PUBLICITATE
- Reglarea emoțională: o minte care experimentează o conștiință integrată poate gestiona stările emoționale mult mai eficient evitând extremele, așa cum am arătat în exemplul cu anxietatea de mai sus.
- Îmbunătățirea relațiilor: integrarea conștiinței conduce la creșterea empatiei, astfel că vom dezvolta relații mai pline de sens și mai satisfăcătoare. Imaginează-ți o persoană care intră adesea în conflict cu partenerul(a), reacționând foarte defensiv, furios sau impulsiv, și care nu ia în considerare perspectiva celuilalt sau sentimentele acestuia. Cu o integrare a conștiinței crescută, această persoană, într-un moment de tensiune, ar putea să facă o pauză pentru a-și monitoriza propriile senzații și trăiri, ar putea să-și exprime empatic punctul de vedere, rămânând deschis la a asculta și povestea celeilalte persoane. Un astfel de partener ar putea formula o replică cu sens, de tipul „Pot să înțeleg că vedem lucrurile diferit. Nu vreau să renunți la viziunea ta. Am nevoie doar să vezi și perspectiva mea“, nu doar reproducând conținutul sugerat de Gáspár György, ci și cu un ton și o postură corporală congruente cu mesajul.
Dar observăm beneficii și în ceea ce privește:
- Creșterea rezilienței: integrarea conștiinței duce la o viață interioară mai flexibilă și coerentă, crescându-ne astfel abilitatea de a face față schimbărilor sau provocărilor care apar. Cu siguranță și tu, ca noi toți, nu ești la adăpostul unui feedback („constructiv“) sau al unei critici. Dacă ai avea o conștiință integrată, ai percepe mesajul într-un mod mai obiectiv, circumstanțiindu-l unei acțiuni personale izolate sau unui comportament de al tău specific, evaluându-l cu calm și alegând să-ți iei din el ceea ce-ți dorești să îmbunătățești, dacă ai decide să înveți aceste lucruri. Pe când o persoană cu conștiența redusă, s-ar simți atacată, judecată sau ar evita cu totul să se regăsească în astfel de contexte de evaluare, reducându-și astfel și oportunitățile de creștere.
- Claritatea scopului propriei vieți: integrarea conștiinței permite conectarea cu ușurință între acțiuni și valori, ceea ce va avea ca rezultat un sentiment mai profund de împlinire și scop în viață. În momentul în care nu ne punem întrebări privind motivația propriilor acțiuni, riscăm să ne pierdem direcția, iar obstacolele vor tinde să-ți pară aproape imposibil de depășit. Însă, dacă ți-ai crește integrarea conștiinței, ai putea să-ți stabilești obiective aliniate cu propriile interese și valori, fără să te lași influențat de trenduri, persoane cu autoritate pentru tine sau pur și simplu necunoscute. Te-ai simți, așa cum spune dr. Seuss „astăzi ești TU, iar ăsta este adevărul cel mai adevărat, căci nu e nimeni mai TU decât TINE!“.
Cum ai putea să-ți crești integrarea conștiinței prin Mindsight?
Sunt multe modalități prin care ne putem cultiva integrarea conștiinței, o parte dintre ele deja le știi, căci au fost menționate în articolele anterioare: practici mindfulness, Roata Conștientizării, cultivarea empatiei și îmbrățișarea ambivalenței și confuziei, etc…
Dar astăzi vreau să-ți prezint un singur exercițiu, știind că șansele să-l reții sunt mai mari decât dacă mă apuc să-ți înșirui zece modalități de creștere a conștienței. Este un exercițiu din cartea Intraconectați, de unde te vei putea inspira pentru mai multe practici somatice.
Pentru acest exercițiu, după ce te-ai așezat într-o postură de meditație (poate fi poziția lotus sau semi-lotus sau pe scaun), împreunează-ți mâinile făcute căuș, ca și cum ai ține un balon mic în ele, și poziționează-le în dreptul centrului tău energetic (situat între ombilic și osul pubian). Încet-încet, începe prin a roti palmele în sensul acelor de ceasornic și apoi invers, și tot așa continuu. Nu te grăbi, imaginează-ți că odată cu rotirea palmelor, se rotește și balonul. La un moment dat, continuând rotirile, vei observa că mâinile tale vor avea tendința să se depărteze una de cealaltă, ca și cum balonul devine tot mai mare. Cu fiecare rotație, palmele formează un cerc mai mare, iar brațele o sferă mai mare. Când simți că dimensiunea balonului imaginar a ajuns la extensia maximă a brațelor, începe ca la fiecare rotire să comprimi încet energia, apropiind mâinile una de cealaltă. În final, mâinile se vor apropia, reunindu-se ca și cum ții din nou balonul mic între ele. După alte câteva rotiri, imaginează-ți că plasezi balonul plin cu energie reîmprospătată în centru tău energetic, imaginându-ți cum se revarsă în corpul tău și apoi îți cuprinde întregul corp. Concentrează-te și încearcă să fixezi în memorie această senzație, pe măsură ce vei deveni din ce în ce mai ancorat.
Nu te panica, dacă nu-ți iese din prima, sau dacă criticul tău interior îți va șopti că e o prostie și nu are niciun sens. M-aș bucura să-ți dai voie să faci această practică așa cum vei reuși și să-mi împărtășești ce ai observat.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
