Ceea ce mi-a plăcut încă de la primele contacte pe care le-am avut cu abordarea Mindsight a fost versatilitatea aplicabilității ei. Un astfel de exemplu m-am gândit că este REDIRECT – un acronim (așa cum îi place lui Daniel J. Siegel), expus pe larg în cartea Inteligența parentală, și despre care consider că poate fi utilizat cu rezultate foarte bune în relația de cuplu, pentru scurtcircuitarea criticii și a defensivei, și poate (de ce nu?) și în relația cu sine (știi, în dialogurile acelea interioare, pe care le purtăm cu diferitele părți din noi).
Articolul de față se va limita doar la aplicarea unora dintre strategii în relația de cuplu, rămânând ca, dacă ideea ți se pare interesantă, să explorezi tu cum ai putea să le aplici în dialogurile tale interioare (prima idee bonus).
REDIRECT – Un acronim care ne ajută să ținem minte ce este important când vrem să „disciplinăm“pe cineva
Cuvântul „disciplină“ ne face pe mulți dintre noi să devenim foarte reactivi, deoarece mulți am fost crescuți cu bătaia (sau, cel puțin, cu amenințarea ei), sau cu alte forme de disciplină coercitivă – țipete, pedepse, abuz emoțional precum retragerea iubirii. Chiar dacă nu ne place, cu siguranță într-un mod neconștientizat, încercăm cu toții să ne „disciplinăm“ partenerii de cuplu, reproducând probabil adesea ceea ce am „învățat“.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Dacă te numeri și tu printre acești foști copii, poate că prima reacție a ta ar fi să te gândești că este un moment nepotrivit să vorbesc despre disciplină, acum când încă mai suntem în starea specifică de vacanță și relaxare. Dar există un motiv pentru care aduc în discuție acum aceste aspecte! Prima, și cea mai larg răspândită (din păcate!), definiție a disciplinei este acțiunea pe care un părinte (un educator, un profesor, un mentor etc.) o face pentru a corecta un comportament nepotrivit al unui copil. Însă, cea de-a doua, adică aceea care mi-aș dori să devină cea mai răspândită și pe care să o ai în vedere în lecturarea acestui articol, este acțiunea prin care îl învățăm pe celălalt abilități necesare sau ameliorarea lor, și ghidarea celuilalt pentru cultivarea conexiunilor cerebrale care ajută la luarea unor decizii sau a unui control mai bun pe viitor (Siegel, 2016).
Astfel, vacanța devine momentul cel mai propice pentru exersarea disciplinei! Pentru că știm că învățarea este favorizată de starea de calm, starea de bine și bucurie, nicidecum de stresul și anxietatea care ne guvernează în restul anului. Așa că te încurajez, cât a mai rămas din vara aceasta și înainte să reintri în rutina școală-job-casă, să profiți pentru a exersa aceste strategii sau să te familiarizezi cu ele.
Pe scurt, REDIRECT vine de la cele opt strategii de disciplinare pozitivă din abordarea Mindsight pentru părinți:
- Redu numărul de cuvinte.
- Emoții acceptate.
- Descrie, nu prescrie.
- Implică copilul în procesul de disciplinare.
- Reformulează NU într-un DA condițional.
- Evidențiază aspectele pozitive.
- Creativitate în abordarea situației.
- Transmite instrumentele Mindsight.
Despre „Reformulează un Nu într-un Da condițional“ am mai scris aici. Despre „Transmite instrumentele Mindsight“ nu pot să mai adaug nimic în plus față de toate cele spuse în articolele precedente de la această rubrică, decât să te încurajez să le urmărești și pe viitoarele. Cât despre „Emoții acceptate“, consider că oricine este interesat de dezvoltare personală s-a întâlnit în nenumărate rânduri cu principiul „emoțiile pot fi oricând acceptate, comportamentele nu“. Pe cât de adevărat este, pe atât de redundant poate deveni, deci o să mă abțin.
Cinci dintre strategiile REDIRECT pe care le putem aplica în relația de cuplu
- Redu numărul de cuvinte
Când vrei să te faci auzit de partenerul(a) tău(ta), elimină din discursul tău orice aspecte irelevante și mergi direct la subiect! Nu folosește nimănui o reiterare a ce a greșit sau ce ar fi putut să facă în situația consumată, cu atât mai puțin va ajuta dacă începi să faci o listă cu toate defectele sale sau cu toate situațiile similare din trecut pe care ți le amintești. Fii concis(ă) în ceea ce-i comunici sau alternativele pe care i le sugerezi!
De multe ori, prea multe cuvinte sau prea multe indicații despre ce ai vrea sunt un stimul care îl/o vor irita și mai tare și îl/o vor face și mai predispus(ă) la comportamente nepotrivite, menținându-vă astfel pe amândoi într-un cerc vicios al comunicării. Oprește ruminațiile și îngrijorările – acea reiterare a aceluiași gând sau întrebările fără sfârșit „De ce… ?“ sau „Dacă…“.
În caietul de lucru derivat din cartea Inteligența parentală, Daniel J. Siegel și Tina Payne Bryson sugerează înlocuirea cuvintelor cu desene sau cu bilețele pe care să (ni) le scriem. Evident că, la un moment dat, poate deveni dezadaptativ sau împovărător să comunici cu celălalt în acest mod, dar dacă în prealabil ai avut o perioadă în care ai exersat această modalitate, vei deveni din ce în ce mai puțin critic sau amenințător pentru celălalt.
- Descrie, nu prescrie
Este bine cunoscută vorba că este important CE spunem, dar este important și CUM spunem. Prescripțiile nu fac adesea decât să crească defensiva sau ofensiva celuilalt. Cu atât mai mult dacă prescripțiile vin dintr-o atitudine autoritară (imperative sau comenzi spuse pe un ton aspru) sau din credința că „Știu eu mai bine!“ ori „Nu ai dreptate!“. Din păcate, atunci când folosim prescripțiile, aparent „câștigăm“, căci rapid celălalt se conformează. Dar asta nu înseamnă că a avut loc acolo un proces de învățare (o înțelegere a ce a fost greșit și ar trebui remediat sau care ar fi o alternativă mai potrivită), astfel că data viitoare te vei regăsi în aceeași dinamică în cuplu. Prescripțiile închid comunicarea sau cresc intensitatea conflictului, astfel că este de preferat să descriem succint ce este observabil și să păstrăm astfel căile de comunicare deschise, ceea ce va facilita aplicarea următoarei strategii.
- Implică-l pe celălalt în proces
Oricare ar fi situația prin care treceți, cu siguranță există mai multe perspective, mai multe unghiuri din care poate fi privită și, implicit, mai multe moduri de soluționare. În loc să folosești prescripțiile sau imperativele, poți pune întrebări de tipul: „Care ar fi niște posibile schimbări?“, „Eu mă gândesc că am putea să facem așa, ție cum ți se pare? Ai și tu vreo idee?“.
- Evidențiază aspectele pozitive
Atât terapia de cuplu imago, cât și celebrii soți Gottman pun accentul pe tehnicile de creștere a aprecierilor în cuplu, pe comunicarea admirației, pe evidențierea a ce funcționează în dinamica de cuplu. Dar câți dintre noi ne gândim la beneficiile care vin din aspectele neplăcute, din certuri? Prea puțini… Poți să evidențiezi celuilalt care sunt aspectele pozitive din faptul că aveți viziuni diferite asupra vieții (unul este mai ambițios și orientat pe carieră, celălalt se mulțumește cu o viață mai liniștită), asupra banilor (unul e mai cheltuitor, altul mai econom); asupra intimității (unul își dorește sex mai des, altul mai rar); asupra relațiilor cu familia (unul e mai apropiat de familia de origine, celălalt mai distant) etc.
Pentru următoarele zile, ai putea să scrii pe trei post-it-uri cele mai negative aspecte pe care le „scoți la înaintare“ în mod repetat în certurile de cuplu, și pe verso să notezi câte un aspect pozitiv cu care ar putea fi înlocuit. De exemplu: pe față să scrii „Ești zgârcit(ă)!“, iar pe verso „Mă ajuți să-mi temperez cheltuielile“; pe față să scrii „Nu ai dreptate!“ și pe verso „Pe aspectul… ai și tu dreptate!“ etc. După o perioadă, în care ai verbalizat celuilalt aspectele pozitive, încearcă să reflectezi în ce mod faptul că „ai întors foaia“ a schimbat dinamica relațională.
- Abordează situația cu creativitate
Acest aspect face referire la capacitatea noastră de a fi flexibili în răspunsurile pe care le aplicăm în situațiile cu care ne confruntăm și la adaptabilitatea noastră. Să răspunzi în mod creativ oricărui aspect asupra căruia îți dorești să-ți „disciplinezi“ partenerul(a), va reduce mult drama provenită din comportamentul celuilalt care nu-ți place, precum și din escaladarea antagonizării. Nu neglija aspectul jucăuș, ironia blândă, puterea râsului ca mecanism de autoliniștire emoțională și discerne care sunt bătăliile pe care-ți dorești să le câștigi! Așa cum zice Esther Perel: „Vrei să câștigi un partener sau vrei să ai dreptate?“, putem spune: „Vrei să câștigi o ceartă sau vrei să-ți înveți partenerul(a) să rămână în dialog ori conectat(ă) cu tine?“.
Idee bonus: Patru principii importante de care să ne reamintim pre-redirecționare
Cu siguranță o să-mi spui că nu poți (sau nu e ușor) să aplici strategiile de mai sus, atunci când ești frustrat(ă), plin(ă) de nervi, înfuriat(ă). Și sunt de acord cu tine: nu e! Însă simt nevoia să-ți reamintesc că succesul strategiilor este determinat și de starea mintală din care pornești, unde sunt importante patru aspecte prealabile:
- disciplina eficientă vine din dorința de conectare, astfel că e de preferat să nu aplici aceste strategii dacă simți că ești pe picior de „război“;
- reacțiile tale vor fi mult mai așezate și înțelepte dacă faci o pauză, înainte de a te lansa în oricare fel de disciplinare reactivă (țipat, pedepsit, coerciție etc.);
- folosește această pauză pentru a determina dacă cealaltă persoană este pregătită să primească învățătura pe care vrei să i-o transmiți, așadar întreabă-te: „Este copilul meu ori partenerul(a) meu (mea) într-o stare optimă pentru a învăța ceva?“;
- de asemenea, determină dacă tu ești pregătit să transmiți ceea ce dorești – întreabă-te: „Sunt eu oare, în acest moment, cel mai bun maestru, dascăl, model?“.
Dacă ești activat emoțional, înseamnă că nu e momentul să „disciplinezi“ pe nimeni altcineva, decât poate pe tine. Este posibil să fie nevoie ca înainte de a exersa REDIRECT cu alții, să fie util să le aplici ca pe strategii de autodisciplinare.
Citește și: