Weekendul trecut am avut ocazia să împărtășesc modalitățile prin care putem cultiva Mindsight în educație cu o echipă minunată de educatoare, care implementează practicile Mindsight în grupele de copii pe care le au în îngrijire. Iar o parte importantă din discuții s-a axat și pe cum pot face ele recomandări părinților, astfel încât ceea ce experimentează copilul la grupă să fie continuat și acasă, în familie. Iată cum a apărut ideea acestui nou articol, care să te ajute să implementezi și tu, în sânul familiei tale, mai ales că este perioada vacanței de vară, în care petrecem mai mult timp în familie, zilele sunt mai lungi și facem mai multe activități în aer liber.
Este o perioadă în care, pentru multe familii, ritmul cotidian este mai așezat (nu mai alergăm bezmetic de la serviciu la școală și la activitățile extracuriculare), fiind astfel propice implementării de noi obiceiuri. Cultivarea unui mediu sănătos și echilibrat emoțional este crucial pentru a face față provocărilor la care suntem supuși în timpul anului școlar.
Având în vedere că, zilele acestea, petrecem mai mult timp în balansoare și hamace, am introdus în acest articol și referințe de lecturi care-ți vor permite să aprofundezi cele șapte idei, dacă îți vei dori.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
- Începe cu ascultarea activă!
Ascultarea activă este piatra de temelie, căci îți permite să rămâi concentrat asupra celuilalt, fără să întrerupi și să sari cu un răspuns. Se creează astfel un spațiu în care fiecare membru se simte auzit și respectat. Am spus-o de multe ori, dar simt că niciodată nu este în plus – pentru ca ceilalți să ajungă să ne împărtășească problemele lor mari, apăsătoare, trebuie mai întâi să ascultăm lucrurile mici și nesemnificative.
În capitolul al treilea din cartea Mindsight: Noua Știință a Transformării Personale, Daniel J. Siegel vorbește pe larg despre importanța prezenței conștiente în conversațiile cu ceilalți.
Momentele ideale pentru a practica ascultarea activă sunt la masă, în mașină, în timpul unei plimbări, într-o drumeție sau în jurul unui foc de tabără. Asta dacă nu reușești să stabilești zilnic un moment special de împărtășire.
- Fă loc discuțiilor reflexive!
Ascultarea activă permite aprofundarea cu ușurință a împărtășirilor despre sentimente și clarificarea stărilor emoționale, dar ajută și la validarea necondiționată (validăm ceea ce simte celălalt, chiar dacă mintea ne spune că nu suntem de acord). Dacă introducem verificări emoționale regulate, discuțiile despre sentimente vor fi normalizate și sănătatea emoțională a fiecărui membru al familiei va avea de câștigat. În capitolul al doilea din Creierul copilului tău, autorii explică cum identificarea sau numirea emoțiilor scade intensitatea trăirii lor.
În acest sens, poți introduce tot felul de modalități ludice de împărtășire a stărilor emoționale: barometrul ori termometrul emoțional, vitezometrul emoțiilor, figurinele personajelor din filmul Inside Out sau – pentru nivelul de avansați – roata ori floarea emoțiilor a lui Plutchik sau setul de carduri The Box of Emotions.
Însă nu neglija nici dezvoltarea gândirii critice, prin discuții despre diverse subiecte, unde fiecare membru al familiei poate să împărtășească perspective diferite. Un punct ideal de pornire pot fi cardurile cu întrebări din jocurile The Funny Brand – prin intermediul cărora, de exemplu, am dezbătut în familie cine dintre Mohamed, Isus și Buddha s-ar îmbăta primul dacă ar intra într-un bar. A fost ocazia ideală de a revizita cultura generală și de a reitera principii de bază privind consumul de substanțe.
- Transformă activitățile în mindfulness!
Orice activitate pe care o facem poate deveni o practică mindfulness, dacă încetinim ritmul de exemplu, sau dacă reflectăm la motivația pentru care facem un lucru sau altul și decidem conștient să dăm curs sau să ne oprim. O astfel de ocazie a fost pentru familia noastră drumeția pe munte, unde am trecut prin diverse stări – de la dorința de a renunța, la mintea care ne spunea că nu mai poate, la corpul care își făcea treaba, la durerea resimțită pe alocuri și plăcerea peisajelor, încurajarea reciprocă, mândria succesului parcurgerii celor peste 27 de kilometri în zece ore și, în final, somnul de refacere.
Capitolul al șaselea din cartea Conștient – Știința și practica prezenței vine cu multe exerciții de mindfulness care pot fi practicate atât singur, cât și în familie. Mindful eating, mindful breathing și yoga pot fi și ele practici de grup în familie. Toate aceste experiențe hrănesc calmul și sentimentul utilității.
- Practică recunoștința în familie!
Cea mai bună modalitate de a transforma negativitatea (și anxietatea!) în speranță și mobilizare este să ne concentrăm pe aspectele pozitive din viețile noastre. În capitolul al optulea din cartea Creierul Afirmativ despre cultivarea curajului, a curiozității și a rezilienței copilului tău, Daniel Siegel și Tina Payne Bryson sugerează ca, la finalul fiecărei zile, toți membrii familiei să împărtășească cel puțin un lucru, întâmplat în cursul acelei zile, pentru care sunt recunoscători.
O altă modalitate de a cultiva recunoștința este deja celebrul borcan în care punem câte un bilețel în fiecare zi, iar în zilele în care ne simțim copleșiți sau nu mai vedem luminița de la capătul tunelului, putem reciti conținutul borcanului. De-a lungul acestui an școlar, pe fiica noastră cea mare această practică a ajutat-o tare mult să rămână implicată în pregătirea pentru examenele de evaluare națională.
- Construiește prin intermediul poveștilor!
Să ne spunem poveștile ajută, pe de-o parte, la înțelegerea experiențelor celorlalți și la diversificarea perspectivelor, dar ajută și la sporirea empatiei și a compasiunii. Pentru copii, un avantaj și mai mare este construirea identității, atunci când poveștile se referă la copilăria părinților, la descrierea comportamentelor altor membri ai familiei (bunici, unchi, mătuși, veri) în ipostaze foarte diferite față de ce cunoaște copilul prin experiența și relația proprie pe care o are cu persoana respectivă.
În plus, poveștile ne ajută să încetinim ritmul nebun din viețile noastre. Ca adulți, suntem de multe ori prinși în propriile liste cu lucruri de făcut, sărind dintr-o sarcină în alta, grăbindu-ne să terminăm ce avem de rezolvat, pentru a trece la următorul punct de pe listă. Astfel, pierdem din vedere că și copiii noștri au o viață interioară, propriul ritm, propriile agende. Revizitând prin povești aspectele cotidiene ale vieții fiecărui membru al familiei, favorizăm cooperarea, urmărirea progresului și gândirea critică. La nivelul avansați, ce am început să facem mai recent este să povestească unul din noi cum își imaginează că a decurs ziua unui alt membru al familiei – mai ales fetelor le place să se pună una în rolul celeilalte, dar și în rolurile noastre de adulți.
- Fii un model Mindsight!
Nu putem să-i învățăm pe ceilalți să facă ceva doar prin prelegeri, este important să practicăm noi înșine și astfel să mijlocim învățarea vicariantă. Oamenii (nu doar copiii, ci și adulții) învață cel mai bine prin observare, copiind astfel modele. Din perspectiva aceasta, Daniel Siegel ne încurajează să folosim orice oportunitate și orice context relațional pentru a exersa noi înșine, dar și pentru a demonstra ascultarea activă, empatia, reglarea emoțională.
Este la fel de important și să împărtășim cu ceilalți concluziile personale pe care le tragem în urma practicilor exersate, aspect care ajută la normalizarea și încurajarea învățării continue și a creșterii personale. Acesta este și motivul pentru care, în articolele publicate în cadrul acestei rubrici, te încurajez să împărtășești cu mine, cu comunitatea Pagina de Psihologie, cu prietenii, cu membrii familiei tale, cu urmăritorii tăi de pe rețelele de socializare, atât reușitele, beneficiile pe care le vezi, cât și provocările sau punctele în care simți că mai ai de crescut.
- Cooptează-i pe ceilalți în practicile de reglare emoțională!
Atât cele 12 strategii de reglare emoțională din Creierul copilului tău, cât și cele opt tehnici de redirecționare (despre care voi reveni într-un articol dedicat) din Capitolul al șaselea din cartea Inteligența parentală, sunt modalități de auto-reglare emoțională, dar și de coreglare, dacă decidem să le practicăm sincron.
De exemplu, atunci când simți că-ți pierzi calmul, în loc să încerci să te liniștești de unul (una) singur(ă), verbalizează-ți disconfortul și cere copilului sau partenerului(ei) de viață să facă împreună cu tine strategia aleasă, fie că este „roata conștientizării“, un exercițiu de descărcare somatică sau un exercițiu de respirație.
Mindsight permite astfel familiilor să crească empatia, autoreglarea și coreglarea emoțională, îmbunătățește comunicarea, întărește legăturile și ajută la susținerea echilibrului mental.
Citește și: