Pe măsură ce treceau zilele lunii septembrie, îmi era greu să găsesc un subiect pentru articolul de față. Inspirația a venit de unde nici nu m-aș fi așteptat: de la testele predictive pe care orice școlar le are de trecut în această perioadă – acele teste care evaluează achizițiile academice. Rubrica Opțiunea Mindsight a strâns deja un număr de articole și, la fel cum practic periodic în cabinet, e un moment propice să facem o scurtă recapitulare a aspectelor utile și implementabile în viața de zi cu zi pentru echilibrul nostru mental. Astfel, pentru că Daniel J. Siegel adoră acronimele, mi s-a părut util să încropesc acest scurt breviar, știind că fiecare element este în sine o intervenție sau o aplicație psihologică.
Triplu O – (în engleză) Observant, Open, Objective
Aceste trei aspecte – observarea, receptivitatea și obiectivitatea – sunt trepiedul care stabilizează lentila Mindsight (pentru a vedea și pentru a modula percepția asupra lumii). Observarea face referire la faptul că suntem martorii experienței care se desfășoară pe măsură ce se întâmplă, clipă de clipă.
Receptivitatea este, în acest context, procesul mental prin care trecem de propria reactivitate, și acceptăm lucrurile așa cum sunt, fără judecăți de valoare sau așteptări, rămânem deschiși sau curioși.
Obiectivitatea este ceea ce ne permite să discernem din multitudinea de informații și să decidem care sunt relevante și care nu.
De exemplu, Triplul O are o valoare inestimabilă atunci când ne gândim la ascultarea activă, absența acesteia fiind una dintre cele mai frecvente nemulțumiri pe care le aud în cabinet. O primă condiție ar fi ca cel care ascultă să fie receptiv (să aibă deschiderea necesară să primească mesajul), ajută de asemenea să fie obiectiv (propriile experiențe și gânduri să nu-l influențeze). Pentru ca ascultarea să existe, este nevoie, în primul rând, să existe „ceva-ul“ de ascultat. Și astfel intervine și cea de-a treia caracteristică, observarea, strâns legată de natura noastră de povestitori.
Cei Patru S – Safe, Secure, Soothed, Seen
Traducerea literală în română ar fi – „protejat“ (safe), „în siguranță“ (secure), „alinat“ (soothed) și „văzut“ (seen). Aceste patru elemente sunt baza unui atașament sigur, căci vin să împlinească nevoi umane de bază: nevoia de a avea integritate fizică și psihică.
Primul S se referă la siguranța fizică, atât în mediul înconjurător (adică să avem mâncare, confort termic etc.), dar și în relații (să nu fim răniți), permițând consolidarea spiritului de explorare și încrederea că nevoile individuale contează pentru ceilalți, sunt importante și respectate.
Cel de-al doilea S se referă la sentimentul de siguranță și predictibilitate din viețile noastre (de exemplu, o doză mare de certitudine că partenerul nu mă va părăsi poate veni din faptul că nu l-am auzit nici măcar în glumă spunând că divorțăm sau, chiar dacă admiră actrițe precum Gal Gadot, găsește o modalitate de a-mi spune că sunt și eu mișto în felul meu). Acest factor are un impact major pentru stima de sine și încrederea cu care ne angajăm în activități noi.
Al treilea S se referă la modalitățile prin care reușesc să mă autoreglez emoțional sau să mă coreglez cu o persoană importantă. Evident că istoria personală are un impact major asupra acestei abilități: suntem mai pricepuți sau nu, în funcție de interacțiunile pe care le-am avut cu îngrijitorii noștri primari. Dar la vârsta adultă și în contextul actual, unde informația este la îndemâna oricui, putem să ne creștem această abilitate.
Ultimul S este pentru mine cel mai important, căci pot fi îndeplinite toate cele trei de mai sus, însă dacă nu există și privirea externă care să-mi aducă confirmare și validare, atunci va exista în permanență o oarecare îndoială.
℗PUBLICITATE
3g2p – Gratitude, Generosity, Giving back, People, Planet
Acest acronim vine de la ideea că, fiind recunoscători pentru ceea ce avem, ne cultivăm generozitatea, care la rândul ei este esența bunătății față de sine și față de ceilalți. Astfel, ajungem să dăm mai departe (ajutor, sprijin, validare), îmbunătățind în acest mod viețile altor oameni și făcând această planetă cel mai frumos loc de trăit din Univers. Da, știu, în anumite momente din viață, această afirmație sună de-a dreptul utopic! Dar multe dintre sistemele culturale tradiționale (inclusiv creștinismul) promovează acest tip de fericire: fericirea eudaimonică. Consider că o conectare de calitate cu oameni și cu elementele planetei pe care trăim potențează relațiile (ca să nu mai spun de celelalte beneficii – risc scăzut de patologie, longevitate, bunăstare) și astfel, periodic, am în vedere să cresc frecvența „celor trei G“ în viața mea.
STOP – Singur, Tracasat, Obosit sau Poftă de mâncare?
Chiar dacă acest acronim a fost creat de autori (adică împreună cu Tina Payne Bryson), în contextul strategiilor de parenting, pentru a ajuta un părinte să se întrebe ce anume îl face pe copil să fie reactiv, aceleași patru aspecte ne fac și pe noi, adulții, să reacționăm disproporționat față de situația concretă sau să fim lipsiți de receptivitate. STOP ne ajută să fim proactivi, înțelegând că funcționarea bună a minții umane este dependentă de satisfacerea acestor patru nevoi de bază: conectare, ascultare, odihnă/somn și hrană.
COAL – Curious, Open, Accepting and Loving
Acronimul acesta este unul din preferatele mele, căci se referă la starea care este esența mindfulness-ului – să rămâi curios, receptiv, echidistant (acceptând că ceea ce se întâmplă nu este bine sau rău în esență) și plin de iubire. Nu știu dacă acronimul a fost creat cu această intenție în spate, dar mi se pare că este extrem de apropiat de cuvântul „cool“, acesta fiind modul în care îl explic adolescenților – îi întreb: „Nu-i așa că ai vrea să fii COAL?“. De asemenea, coal în engleză înseamnă „cărbune“, și știm cu toții că, înainte de a deveni diamant, trebuie să fii COAL! Dacă ne referim și la beneficiile medicinale ale cărbunelui, pot spune că la fel funcționează și COAL pentru „balonările“ sau dereglările noastre emoționale.
SIFT – Sensation, Image, Feeling, Thought
La cursurile de parenting, le povestesc părinților că această strategie, menționată în Creierul copilului tău, este foarte utilă pentru a crește capacitatea copiilor de a face diferențierea între gânduri și emoții, dar și la integrarea conștiinței. Astfel, este o strategie cu multiple beneficii, căci lucrează pe fiecare din cele trei picioare ale trepiedului Mindsight sau pe Triplul O (de mai sus). Pentru a păstra ideea de „a cerne“ (în engleză, to sift înseamnă „a cerne“), un acronim în română potrivit poate fi SITA – Senzații, Imagini, reflecTii, Afecte. La fel ca și copiii, sau pentru a putea învăța copiii din viețile noastre să aplice SITA, este nevoie ca și noi, adulții, să învățăm să ne cernem procesele mentale. Daniel J. Siegel este de părere că un exercițiu de SIFTing zilnic ne permite să ne acordăm cinci minute de conectare la viața noastră interioară, conducând la îmbunătățirea reglării emoționale, a atenției și a empatiei.
PART – Presence, Attunement, Resonance, Trust
Acest acronim ajută enorm în ecuația conectării cu ceilalți. Rămânând prezent (conștient) și în armonie cu emoțiile celuilalt (mai degrabă decât cu comportamentul), ajungem să rezonăm cu experiența pe care persoana o trăiește și să o facem să se simtă simțită, ceea ce va conduce la creșterea încrederii în relație.
Utilitatea pe care o văd în a avea la „îndemâna minții“ acest breviar este că, atunci când ies din starea de bine sau sunt activată emoțional, îmi spun repede: „Oare sunt într-un STOP?“ sau „Cum ar fi să fiu COAL!“sau „Ce ar fi dacă acum m-aș conecta 3g2p?“ sau „E momentul să mă SIFTuiesc!“.
Personal, cred că această listă scurtă (și neexhaustivă, căci ar mai fi de pus pe ea măcar WoT – Window of Tolerance și SNAG – stimularea activării și creșterii neuronale) este esențială înțelepciunii relaționale.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
