fbpx
skip to Main Content

Anxietatea este de mai multe feluri și tipologii. Dincolo de faptul că avem anxietatea funcțională și anxietatea disfuncțională, motivele de îngrijorare sunt multiple: anxietate de sănătate, anxietate de performanță, anxietate generalizată, anxietate școlară etc. Una dintre formele mai recente de anxietate despre care se vorbește de când cu pandemia este anxietatea de vacanță. Pentru a înțelege mai exact ce este această formă de anxietate și care-i este mecanismul de operare, am povestit cu trei dintre experții Paginii de Psihologie. 

Repondenții acestui panel sunt: ● Oana Calnegru (psiholog, psihoterapeut de familie și cuplu, coordonator al programului Parenting MasterClass) ● Diana Foarfecă (psiholog, psihoterapeut cognitiv-comportamental, contributor paginadepsihologie.ro) ● Cornelia Paraipan (medic psihiatru, psihoterapeut și coordonator de grupuri de formare în cadrul AMPP). 

Este posibil ca după doi ani de pandemie, în care ne-am ferit de contactele sociale și am trăit mai mult izolați, să apară o anxietate de vacanță și mintea să se îngrijoreze în mod excesiv?

Oana Calnegru: Apariția unei stări de anxietate de vacanță după anii de pandemie, chiar și la cei mai puțin anxioși dintre noi, este normală. După ce vreme de două veri mesajul cel mai pregnant a fost acela că ar putea fi periculos să călătorești, reluarea obiceiurilor de călătorie se poate resimți și cu anxietate, nu doar cu nevoia de a ostoi dorul de ducă. Până și schimbările pozitive, cum ar fi reîntoarcerea la lumea „așa cum o știam noi“, pot crea anxietate, și asta pentru că orice schimbare presupune un efort de adaptare.

Cornelia Paraipan: Este firesc, pentru majoritatea dintre noi, să existe un oarecare grad de frică și îngrijorare în privința călătoriilor și vacanțelor, dar de multe ori gestionabil, după  perioada pandemiei. Așa cum am putut observa o creștere a anxietății școlare sau sociale în rândul copiilor în momentul reîntoarcerii fizice la clasă.  Însă mult mai probabil să apară îngrijorări excesive, sentimente de frică până la atac de panică, stres, copleșire și incertitudine, mai ales pentru acele persoane care, din varii motive, au fost nevoite să fie într-o izolare socială mult mai mare, ca durată și intensitate.

Diana Foarfecă: Pandemia a intensificat anxietatea în majoritatea contextelor de viață, inclusiv în cele legate de călătorit. Persoanele cu tulburări de anxietate deja prezente pot descoperi că atunci când călătoresc sau se gândesc să o facă, simptomele de anxietate sunt exacerbate sau se (re)declanșează. Astfel, pentru mulți dintre cei care se gândesc la călătorit, gândul de a se reîntoarce în viața socială este bine cântărit, fie pentru că izolarea a intensificat anumite anxietăți anterioare (anxietatea socială), fie pentru că a generat altele noi (frica de a contracta virusul).

De ce doar la unele persoane apare această anxietate de vacanță?

Cornelia Paraipan: Întrucât anxietatea de vacanță este parte dintr-un tablou mai larg al tulburării de anxietate generalizate, ea apare diferit de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea această dificultate de când se cunosc, pentru altele poate avea legătură cu experiențe neplăcute de vacanță sau călătorii. Mai sunt persoane pentru care frica de zbor ar putea să fie componenta principală. Pentru alte persoane anxietatea de vacanță se leagă de anxietatea socială, anxietatea de sănătate și ieșirea din zona de confort. Iar pentru alte persoane, nu are o cauză anume, dar se leagă de predispoziția individuală pentru dezvoltarea unei tulburări de anxietate, dată de un amestec între predispoziție genetică și expunere la un mediu sau modele de comportament anxios de la vârste mici. 

Diana Foarfecă: Pentru unele persoane necunoscutul reprezintă oportunități, iar pentru altele pericole, în funcție de felul în care s-au dezvoltat în primii ani de viață în familia de origine. Dintre cele mai comune cauze ale anxietății de vacanță sunt: frica de a te afla în afara spațiului de siguranță, vulnerabilitatea la pericol sau sentimentul că ceva rău urmează să se întâmple, preocupări legate de cum te vei descurca cu neprevăzutul, o experiență de vacanță neplăcută trăită sau auzită, o predispoziție spre anxietate proiectată asupra călătoriilor. 

Oana Calnegru: Cei care sunt mai predispuși să înregistreze o anxietate de vacanță sunt cei care au o structură psiho-biologică anxioasă. Aspectele necunoscute sau impredictibile care sunt implicite unei vacanțe (oricât de bine ar fi pregătită sau oricât de familiare ar fi experiențele sau locurile pe care le aveam în vedere pentru vacanță) activează persoana cu vulnerabilități temperamentale de adaptare, de sensibilitate sau de deschidere la ceva nou. De asemenea, poate apărea și o teamă de a pierde o rutină sau de a irosi abilități exersate prin întreruperea ritmului asociat vacanței. În același timp, dacă au existat în trecutul personal, experiențe negative în vacanțe, cu un stres mai accentuat, atunci se instalează o anxietate corelată cu vacanța.

Cum putem înțelege, din punct de vedere psihologic, anxietatea de vacanță?

Diana Foarfecă: Anxietatea de călătorie sau de vacanță este frica de a vizita un loc diferit sau a călători cu diferite mijloace de transport pe distanțe mari. Principalele motive ale anxietății de călătorie includ interacțiunea cu alte persoane, lipsa de sprijin, găsirea drumului și cumpărarea de bilete sau chiar planificarea vacanței. Chiar dacă nu există un istoric de anxietate, ideea de a te afla într-un teritoriu nefamiliar poate genera o stare de nesiguranță.

Oana Calnegru: Gestionarea pregătirilor pentru vacanță, pentru mulți dintre noi, induc un nivel ridicat de stres și un consum mare de energie. Așteptările asociate unor experiențe pozitive în vacanță pot seta un standard care poate genera anxietate dacă ulterior realitatea trăită în vacanță nu se corelează cu așteptările create inițial. De asemenea, presiunea financiară, expunerea la situații noi de viață generate de o călătorie pot fi factori care să mențină anxietatea de vacanță.

℗PUBLICITATE



Cornelia Paraipan: Anxietatea de vacanță, ca oricare altă formă de anxietate, presupune prezența unor gânduri cu aspect de îngrijorare excesivă, sentimente de frică și disconfort fizic (ritm rapid cardiac, picioare moi, mers frecvent la toaletă, ceață mentală etc) și însoțite de o anticipare, preponderent negativă, asupra experienței sau propriei persoane (ex: teama că ne vom pierde, teama că va întârzia avionul sau se vor pierde bagajele, teama ca nu ne vom descurca etc). Se întâmplă uneori ca anxietatea și entuziasmul să semene foarte mult în manifestările lor fiziologice, iar ceea ce ajută să le diferențiem poate fi următorul exercițiu de reflecție:

„Atunci când mă gândesc la vacanță/călătorie ceea ce mă îngrijorează este…
Iar ceea ce aștept cu nerăbdare în aceasta vacanță este…“

Ce strategii de gestionare a anxietăți putem utiliza?

Cornelia Paraipan: Identifică specific ce te îngrijorează și stabilește un plan pentru fiecare din aceste situații. Implică un prieten sau membru al familiei în planul de gestionare al anxietății, astfel încât să nu te simți singur, dacă vei fi copleșit în vacanță de îngrijorări. Meditează și folosește exercițiile de respirat, precum și tehnici de grounding – Metoda 5,4,3,2,1 – dacă deja anticipezi apropierea unui atac de panică. Oferă-ți compasiune și încredere: „E în regulă să simt anxietate. Sunt în siguranță și mă descurc.“ Fă lucrurile în ritmul tău și evită alimente sau băuturi care cresc ritmul cardiac (cafea, ice tea, băuturi energizante sau carbogazoase, ciocolată etc).

Diana Foarfecă: În primul rând, este important să observați cum vă face anxietatea să vă schimbați comportamentul. Încercați să faceți opusul a ceea ce vă spune anxietatea, ieșind treptat în afara zonei de confort și expunându-vă. În al doilea rând, pentru a face anxietatea mai gestionabilă în timp ce o trăiți, respirați liniștit și abdominal (în 4 timpi), mutați-vă atenția de la gândurile intruzive negative prin diferite activități, rămâneți ancorați în prezent observând și acceptând ceea ce trăiți (mindfulness) sau ancorați în corp prin simțuri (numiți 5 obiecte pe care le puteți vedea, 4 sunete, 3 lucruri pe care le atingeți sau le simțiți pe piele, 2 mirosuri, 1 gust).  Dar înainte de toate, nu uitați să mâncați sănătos, să vă odihniți și să faceți mișcare.

Oana Calnegru: Sunt multe strategiile la care putem apela pentru a calma stare de anxietate. Una dintre favoritele mele este o atitudine de blândețe și de compasiune fată de propria trăire anxioasă. Altfel spus, să încercăm să fim pentru noi înșine, adultul de care am fi avut nevoie atunci când eram copii și aveam un moment dificil; să manifestăm înțelegere și răbdare față de acest tip de trăire care se activează la anumiți stimul – cum ar fi pregătirea pentru o călătorie – și să încercăm să combatem gândurile pesimiste sau catastrofale, de tipul „dacă o să pierd avionul“ sau „dacă o să mă îmbolnăvesc în vacanță“, cu trecerea în revistă a beneficiilor pentru care facem această călătorie, „cum ar fi merg să vizitez pe cineva drag“ sau „urmează să explorez locuri noi“.

Dacă cineva din familie se confruntă cu această anxietate, cum îi putem oferi susținere și suport?   

Oana Calnegru: Cea mai bună susținere pe care o putem oferi celor de lângă noi care trec printr-un episod anxios este să le fim alături, printr-o ascultare activă și plină de compasiune a sentimentelor și gândurilor lor. Îi putem ajuta să își reformuleze gândurile negative să își exploreze scenariile de tipul „dar dacă… “, să le reamintim să practice o respirație profundă cu scopul de a calma, liniști emoțiile.

Cornelia Paraipan: Ne putem oferi să îi ajutam în planificare, dacă se simt copleșiți de toate aspectele organizatorice și neprevăzute ce pot apărea. Îi putem însoți în călătorii fizic sau psihologic, dacă frica este că vor fi singuri. Le putem, oricând, asculta îngrijorările cu o atitudine curioasă și empatică, transmițând-le încrederea noastră că se descurcă și aducând aminte acele situații similare,  în care le-a fost greu, dar au făcut față. 

Diana Foarfecă: Totul începe cu acceptare și compasiune, îndreptată atât spre ei, cât și spre voi, conștientizând că sunt multe persoane care trăiesc anxietate într-o formă sau alta. Fără acestea două, suportul vostru este în zadar sau poate fi resimțit drept critică sau control. Apoi, tot ceea ce am recomandat la întrebarea anterioară poate fi utilizat și în susținerea altei persoane, iar dacă anxietatea nu poate fi gestionată, indicat este să se apeleze la un profesionist care să o ajute să găsească și să trateze și cauza, nu doar simptomul. Fiți blânzi cu voi și cu ceilalți pentru a vă putea bucura de această călătorie numită viață!


Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0