Anul 2020 va rămâne de referință în manualele de istorie și în jurnalele pe care le scriu unii dintre noi. Școala online, telemunca și o vară plină de restricții sunt doar câteva din schimbările prin care trecem cu toții și care, ușor, ne pot pune emoțiile și sentimentele pe bigudiuri. Cumva, am trecut de sărbătorile pascale și de primul 1 Mai petrecut în izolare, sperând că vara ne va aduce relaxarea mult visată. Dar iată că lunile de vară sunt aici, iar posibilitățile de concediu și relaxare sunt îngrădite fie de măsurile de protecție, fie de fricile și îngrijorările noastre.
Ce facem cu vacanța de vară și cum ne păstrăm relațiile în siguranță este subiectul central al panelului online din luna iulie. Pentru ceva îndrumare și, poate, câteva sfaturi utile, am invitat cinci psihologi să ne răspundă la acele întrebări care roiesc în mintea multora dintre noi.
Repondenții acestui panel:
• Ludmila Buță – psihopedagog și psihoterapeut de familie și cuplu
• Andrada Cosma – doctor în psihologie și psihoterapeut relațional Imago
• Adina Nenu – psiholog și psihoterapeut de familie și cuplu
• Mihaela Svet – psiholog și psihoterapeut de familie și cuplu
• Andra Stoian – psiholog și consilier de educație parentală
În condițiile actuale este sănătos sau nu să mergem în concedii?
Andrada Cosma: Îi încurajez pe oameni să învețe să ia decizii în funcție de context. În loc să ne tot străduim să luăm o decizie în alb sau negru, în bine sau rău, să ne alocăm acele resurse pentru a lua cea mai bună decizie în contextul dat. Așadar, tocmai pentru că nu mai avem controlul și predictibilitatea pe care le aveam în trecut de a decide lucruri în avans, să mergem în concediu se transformă într-o decizie care se ia pe măsură ce ne apropiem de data aleasă. Vă invit să vă însoțiți de acest gând: „Îmi doresc mult să merg în acest concediu și voi face tot ce pot și ține de mine în acest context, pentru ca acest lucru să se îndeplinească; va fi neplăcut pentru mine dacă acest lucru nu se va întâmpla, însă pot să tolerez acest disconfort și pot găsi alternative.“
Andra Stoian: Concediul este una dintre cele mai așteptate perioade din an, fiind un moment care ne ajută să ne îmbunătățim starea emoțională, sănătatea fizică și chiar relațiile de familie, și este tare dificil să ne refuzăm această plăcere, mai ales în condițiile actuale, după multe luni pline de anxietate, incertitudine și evenimente complicate. Pentru a ne oferi aceste momente de respiro în care totuși să ne protejăm și pe noi, dar și pe cei din jur, putem explora variante mai sigure, adesea chiar noi și aventuroase: facem plimbări în natură, drumeții, înnoptăm în campinguri, călătorim cu mașina personală și identificăm plajele sălbatice și satele pitorești de munte. Iar dacă nimerim totuși în locuri unde sunt mai mulți oameni, să nu uităm: purtăm mască, ne spălăm și igienizăm mâinile și păstrăm distanța – un preț mic de plătit pentru a ne putea bucura în continuare de timpul liber în condiții de siguranță.
Ludmila Buță: Este sănătos să facem ceea ce simțim că ne menține în zona de siguranță și control. În funcție de propria baterie de credințe, fiecare decide ce este bine să facă. Nu există o formulă generală în funcție de care să ne luăm deciziile în masă, întrucât ce e „normal“ pentru unii poate fi „anormal“ pentru alții. Este indicat să facem cum credem că e potrivit pentru noi și familia noastră, luându-ne toate măsurile de siguranță în avans și rămânând în zona de calm.
Mihaela Svet: Chiar și în aceste condiții, corpul și mintea noastră au nevoie de repaus și relaxare, o pauză de la activitățile profesionale sau, pur și simplu de la rutina zilnică, iar pentru asta trebuie să ne uităm mai întâi la ce înseamnă pentru fiecare ideea de concediu, de vacanță, mai apoi să ne calibrăm așteptările la contextul actual, nu la istoricul nostru de vacanță sau la ce ne propuseserăm să facem anul acesta și nu mai este permis, să vedem ce putem face acum, care sunt opțiunile noastre și cu ce variantă de a petrece concediul ne simțim mai confortabil, ca familie.
Adina Nenu: Trăim într-o lume a riscurilor și traversăm o perioadă lipsită de certitudini, de aceea cred că trebuie să privim din altă perspectivă călătoriile noastre în acest moment. Indiferent de destinația aleasă, este bine să acționăm cu responsabilitate atât față de noi, cât și față de cei din jur. Nu cred că trebuie să renunțăm neapărat la vacanțe (dacă nu ne încadrăm la categoria persoanelor cu risc crescut și dacă situația financiară ne permite acest lucru), însă putem face ajustări în ceea ce privește destinația aleasă, ținând cont de gradul de populare în zona în care urmează să călătorim; deoarece de ea va depinde nivelul de control pe care îl vom simți și, în definitiv, starea noastră de bine.
Dacă unul dintre partenerii de cuplu vrea să meargă și celălalt refuză, cum ajungem la un compromis?
Adina Nenu: Cred că este esențial să ne întâlnim într-un loc al înțelegerii reciproce, astfel încât să putem crea un plan ce servește ambilor parteneri. Cu toții suntem diferiți și este important să ne reamintim că fiecare vine cu propria experiență de viață. De aceea este bine să privim cu multă deschidere și curiozitate atât îngrijorările personale, cât și pe ale partenerului. Este util să vă întrebați partenerul ce anume îl îngrijorează cel mai tare și ce l-ar face să se simtă în siguranță, dacă ar pleca în călătorie. Identificați natura îngrijorărilor – dacă sunt legate de siguranța financiară viitoare sau actuală, de riscul de a vă infecta, de riscul de a îmbolnăvi pe cineva drag sau dacă, efectiv, nu-și imaginează că s-ar putea relaxa suficient. Ascultați-vă pe rând îngrijorările și abia apoi argumentați cu dovezi pentru a vă aduce unul pe celălalt într-o zonă a deciziei comune. Când oamenii se simt anxioși, au convingerea că ceea ce le creează lor anxietate ar trebui să le creeze și celor din jur. Discutați așadar despre îngrijorările fiecăruia, dar setați limite. Fie că ești partenerul mai anxios, fie că ești cel mai puțin anxios, un dialog legat de precauții este important să existe. Chiar dacă nu sunteți pe aceeași lungime de undă, ambele puncte de vedere trebuie luate în considerare – pentru că sunt la fel de valide. Spunându-i partenerului că nu are motiv să se îngrijoreze, nu-i veți micșora anxietatea. Discutați despre cum veți sta alături de partener – în scopul de a reconsidera un plan confortabil pentru amândoi. Fără a pierde din vedere propria siguranță, normalizați rutinele din viața voastră și importanța reconectării cu lumea, dar și faptul că va trebui să învățăm să conviețuim cu acest virus. Păstrați-vă flexibilitatea și dați-i libertate partenerului să aibă propriile trăiri și emoții, asumându-vă că împreună sunteți mai puternici.
Mihaela Svet: Uitându-ne cu deschidere și respect la perspectiva celuilalt, acordându-i spațiu de expunere a ideilor, temerilor, dorințelor, nevoilor. Și apoi schimbând rolurile, astfel încât fiecare partener să se simtă ascultat și, într-adevăr, „auzit”. Numai atunci putem reuși să înțelegem ce se află în spatele comportamentului celuilalt, cum vede el de fapt realitatea, fără să ni se mai pară că are doar „o idee absurdă și de neacceptat“. Și apoi, poate, o să ne fie mai ușor să ajungem la o soluție comună.
Andrada Cosma: Înainte de a propune o soluție practică, recomandarea mea ar fi să vă invitați reciproc să împărtășiți mai multe despre cum simte fiecare despre această decizie. Amintiți-vă că cel mai important este să creați un spațiu de siguranță între voi, în care să vă puteți simți văzuți și auziți. Replica ar putea fi: „Spune-mi mai multe despre ceea ce simți, sunt aici să te aud chiar dacă este diferit de felul în care eu simt.“ Doar după acest pas, întrebați-vă care este cea mai bună decizie pentru voi în contextul dat.
Ludmila Buță: Compromisul de multe ori este privit ca fiind ceva negativ, ceva ce ne pune în poziție de inferioritate. Însă este important să analizăm raportul cost-beneficii pentru cuplu. Să vedem de ce partenerul refuză să meargă în concediu, care sunt îngrijorările și temerile lui reale, să-i validăm emoțiile descoperite, reflectându-i totuși și propria perspectivă, și să negociem de comun acord calea de mijloc.
℗PUBLICITATE
Andra Stoian: În acest caz, cel mai important este să avem suficientă răbdare și deschidere pentru a-i asculta partenerului nostru dorințele, fricile și propunerile. Dacă unul dintre noi vrea să viziteze o altă țară, iar celălalt vrea să stea acasă, o soluție de compromis ar putea fi o plimbare de weekend în pădure sau un traseu montan. În situația în care un partener refuză total vacanța, este posibil ca celălalt să călătorească singur sau cu o altă persoană de încredere din viața sa. Atât timp cât în cuplu există spațiu pentru exprimarea tuturor emoțiilor și gândurilor, vor putea fi identificate cele mai bune soluții.
Cum le explicăm copiilor noile restricții și măsuri sanitare?
Mihaela Svet: Dacă noi, ca adulți, nu ne simțim în largul nostru cu măsurile de protecție impuse de autorități, s-ar putea să fie destul de dificil să le explicăm copiilor noștri de ce trebuie să facem anumite lucruri. Astfel, mai întâi m-aș uita la dificultățile pe care le întâmpin eu, ca adult, și ce mă poate ajuta să le depășesc, pentru că noi suntem modele pentru copiii noștri și ei perpetuează comportamentele pe care le observă la noi. Întotdeauna o să prevaleze comportamentul observat, în fața explicațiilor nesfârșite. Mai apoi, informațiile pe care le oferim copiilor trebuie să fie în funcție de etapa de vârstă din care fac parte, folosind un limbaj pe înțelesul lor și pornind de la informațiile pe care le au deja.
Andra Stoian: Poate că cel mai de preț lucru pe care putem să îl facem este să le înțelegem cu adevărat frustrarea și să le oferim înțelegere și empatie. Astfel, vor fi mai dispuși să ne asculte, atunci când le transmitem aceste informații. Apoi, este important să îi implicăm în căutarea datelor esențiale privind evoluția pandemiei și să discutăm împreună despre riscurile și consecințele nerespectării regulilor sanitare. Dacă sunt mici, putem transmite informațiile teoretice prin povești și jocuri. Vor fi și mai cooperanți, dacă pe de-o parte vom stabili împreună regulile activităților din perioada următoare și pe de altă parte le vom lăuda și valida toate comportamentele de protecție (purtarea măștii, spălarea și igienizarea mâinilor, menținerea distanței). Astfel, vor fi mai înclinați să repete aceste obiceiuri, fiindcă va reprezenta pentru ei o dovadă că îi observăm și că ne pasă.
Adina Nenu: Este important să păstrăm o comunicare deschisă și onestă, adaptată vârstei, să îi ținem informați și să le reamintim că evoluția acestui virus depinde în continuare de gradul de responsabilitate al fiecărui individ; că, deși măsurile impuse sunt ceva mai relaxate, asta nu înseamnă că riscul infectării a dispărut. Reamintiți-le că avem în continuare la îndemână o serie de măsuri eficiente pentru a ne proteja, atât pe noi, cât și pe cei din jur, iar de respectarea lor vor depinde măsurile sau restricțiile viitoare, precum și starea de bine a tuturor.
Ludmila Buță: Mesajul îl adaptăm în funcție de vârsta copiilor. E important să nu le subestimăm capacitatea de a înțelege, explicându-le blând și corect măsurile sanitare actuale, având totuși grijă să nu sădim îngrijorare și frică. E un moment bun pentru a le oglindi o parte din propriile noastre trăiri și pentru a-i învăța prin puterea exemplului că e firesc să treacă prin diverse stări și că noi suntem acolo pentru a le conține.
Andrada Cosma: Copilul este reacție la reacția părintelui. Așadar, înainte de a-i explica celui mic, să mă întreb, ca adult, care este reacția mea față de noile restricții: ce îmi este greu și ce îmi este ușor să urmez? Recomandarea mea, atunci când vrem să îi explicăm copilului, este să folosim explicații care pornesc de la general și merg înspre specific, să folosim un context pentru explicații și să verificăm cu copilul ce a înțeles, pe măsură ce îi explicăm. Puteți să începeți discuția astfel: „Aș vrea să îți povestesc despre cum trebuie să avem grijă de corpul/mâinile noastre, pentru a fi sănătoși și a ne juca liniștiți în continuare.“
Cum îi ajutăm pe copii să înțeleagă de ce prietenii lor pleacă în străinătate și familia noastră face doar excursii prin țară?
Ludmila Buță: Le explicăm că este o perioadă în care familia lor a decis că aceasta este cea mai bună soluție pe moment, pentru toți, și că nu contează atât de mult locul geografic în care își vor petrece vacanța, ci faptul că vor fi împreună, petrecând timp de calitate și bucurându-se de clipe frumoase. Dacă existau planuri de a pleca în străinătate, le explicăm că acestea se vor materializa mai târziu, când situația va fi mai predictibilă și mai sigură.
Andrada Cosma: În rolul de părinte, poate fi foarte ușor de căzut în capcana luptei de putere cu propriul copil – respectiv, cine are ultimul argument într-o dezbatere. Recomandarea ar fi să vă concentrați resursele, să oglindiți, validați și empatizați cu nevoia copilului, nu să îi oferiți cel mai bun argument care să îl facă să nu mai deschidă acest subiect. Așadar, puteți să răspundeți astfel: „Te aud și te cred că vrei o vacanță ca cea a prietenilor tăi; știu că nu e ușor și că, poate, asta te face să te simți furios sau trist. Vrei să îmi spui despre cum resimți tu toate astea?“
Adina Nenu: Aș încuraja un dialog sincer în care, ținând cont de vârsta copiilor, să le explicați argumentele ce susțin decizia de a schimba planurile de concediu (riscurile luate în calcul, fie că țin de siguranța financiară, fie că țin de sănătate, de gradul de expunere, precum și îngrijorările asociate), dar și faptul că fiecare familie are libertatea de a alege diferit și de a se folosi de o serie de măsuri eficiente pentru a se proteja. Nu ezitați să îi implicați în alegerea unei noi destinații (când apele se vor liniști) și să-i ajutați să proceseze dezamăgirea, lăsându-le spațiul de a-și exprima nemulțumirea.
Andra Stoian: Pentru a clarifica importanța acestora, măsurile sanitare pe care le luăm în această perioadă pot intra în seria de reguli pe care le respectă toți membrii familiei. Totodată, pentru a-i ajuta pe copii să accepte această restricție, este important să le explicăm ce reprezintă această pandemie, care sunt riscurile asociate excursiilor în străinătate și să le oferim spațiu ca să își manifeste atât curiozitatea, cât și (adesea) frustrarea și tristețea. În plus, explicându-le, pe de o parte, că alte familii au un alt set de reguli iar, pe de altă parte, care sunt avantajele excursiilor prin țară, putem să ne asigurăm că le va mai ușor să înțeleagă această diferență de opțiune.
Mihaela Svet: Le putem explica așa: după cum fiecare om este unic în lumea aceasta, la fel și fiecare familie este unică, cu valorile și credințele proprii, cu perspective diferite și, în consecință, cu viziuni diferite asupra modului de a petrece vacanța, fără să punem accent pe „pericolul care pândește după colț“ dacă pleci în străinătate – pentru a nu crea panică și anxietate. De asemenea, îi putem întreba și pe ei dacă își doresc să ajungă într-un loc anume din țară și îi putem implica în stabilirea itinerarului, pentru a face din vacanță o experiență comună, nu una impusă și restrictivă.
Dacă nu mergem în vacanță, cum putem aduce relaxarea și buna dispoziție în viața noastră?
Andra Stoian: Vacanța ne aduce bună dispoziție, odihnă, relaxare, fericire și deconectare de la rutina zilnică. Atât de multe beneficii pe care ni le oferim, de obicei, o dată sau de două ori pe an. Contextul în care ne aflăm poate fi, de fapt, o ocazie extraordinară de a ne da voie să trăim momente de vacanță, chiar și atunci când nu suntem în vacanță. Putem începe prin a răspunde la următoarele întrebări: Ce activități desfășor momentan pentru starea mea de bine? Ce pot să fac atunci când am nevoie de relaxare? Pe cine pot să văd sau cu cine pot vorbi, atunci când am nevoie de timp liber? Ce activități care îmi aduc fericire pot începe chiar acum? Și adu-ți aminte: nicio vacanță fără muzică!
Adina Nenu: Reconectarea cu natura va aduce relaxarea și buna dispoziție în viața noastră, ne va face să ne simțim mai vii. Natura are acest efect de vindecare asupra ființei umane. Chiar și o simplă plimbare în parc poate face minuni pentru mintea noastră. Așadar, fie că vorbim de un traseu montan, o plimbare cu bicicleta prin parc, un picnic la pădure, fie de orice activitate sportivă, toate aceste lucruri ne vor goli mintea de îngrijorări și ne vor aduce extrem de multe beneficii. Dacă în perioada pandemiei am descoperit lucruri sau activități care ne-au adus bucurie și relaxare, merită să continuăm să facem acele lucruri și de acum înainte. Iar dacă acestor activități le alocăm și un anumit timp, cu regularitate, vom gusta și sentimentul de autonomie ce va contribui la bunăstarea noastră psihică și emoțională.
Mihaela Svet: Mai întâi, m-aș uita la ce înseamnă pentru mine (ca persoană) faptul că nu merg în vacanță și aș face loc acelor sentimente (frustrare, furie, tristețe etc.) în universul meu interior. Aș face același exercițiu și pentru membrii familiei, ascultând ce a „pierdut“ fiecare dintre ei din cauza faptului că nu mai pleacă în vacanță. Numai discutând despre asta și eliberând spațiul de „ceea ce ar fi putut să fie“, putem crea loc de relaxare și de descoperire a alternativelor de distracție în contextul dat – care cu siguranță sunt numeroase, chiar dacă la prima vedere nu le remarcăm.
Ludmila Buță: Dacă decidem să nu plecăm într-un concediu planificat în afara casei, putem încerca să aducem vacanța acasă, schimbând rutinele familiei pentru o perioadă determinată și stabilind clar intervalele dedicate odihnei, hobby-urilor, lecturii, relaxării, activităților ludice, distracției și liniștii deopotrivă – pentru a ne deconecta și a ne încărca bateriile. Putem să ne întâlnim cu familia lărgită sau prietenii, în grupuri restrânse, respectând regulile sanitare.
Andrada Cosma: Până la urmă, chiar și cele mai banale și cotidiene lucruri ne pot face să ne simțim ca în vacanță, dacă avem spațiul mental pentru ele. E minunat să descoperim noi locații și oameni din diverse culturi, dar și într-o vacanță, oricât de exotică, tot o masă bună sau un somn lung și odihnitor sunt momente importante – din experiență. Așadar, dincolo de schimbarea locației, ce-aș putea împrumuta în viața de zi cu zi din ce îmi „permit“ să fac doar într-o vacanță?
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
