Skip to content

Rolurile tradiționale de gen și structurile de putere ale societății limitează capacitatea femeilor de a se exprima în deplinătatea ființei lor, spune Kristin Neff, profesoară și cercetătoare în domeniul psihologiei compasiunii. Adesea, femeile sunt responsabilizate pentru starea de bine a familiei, iar la nivel cultural li se cere să ofere, cu indicația de a fi blânde, tandre și pline de empatie. Drept urmare, societatea are nevoie de o transformare, astfel încât femeile să-și exprime mai mult grija față de sine, nu doar față de cei din jur. În acest sens, am invitat la panelul online al lunii martie trei dintre colaboratoarele platformei paginadepsihologie.ro.

Respondentele acestui panel sunt: Nora Neghină (psihologă și psihoterapeută, realizatoarea rubricii #OpțiuneaMindsight și coordonatoarea programului de Inteligență Relațională) ● Aloma Odogwu (psihologă cu specializare în terapia relațională imago și coordonatoarea de grupuri menite să susțină femeile) ● Andra Stoian (psihologă, psihoterapeută și colaboratoare a echipei Reconectat).

Cum poate o femeie să-și exprime grija de sine și să-și regenereze bugetul de energie?

Aloma Odogwu: O femeie poate să-și îmbrățișeze grija de sine și să-și refacă rezervele de energie, așa cum relatează foarte bine dr. Shefali Tsabary în Cartea femeilor care merită mai mult, devenind creatoarea propriei vieți. Într-o lume agitată, unde alergăm printre activitățile zilnice și jonglăm cu diversele roluri pe care le avem, de la rolul de mamă, iubită, fiică, prietenă, soră și până la a avea o carieră, poate fi dificil sau aproape imposibil să mai avem grijă și de bunăstarea noastră fizică, emoțională și mentală. Îngrijirea și onorarea energiei divine feminine, trezirea senzualității, a creativității, păstrarea sensibilității, precum și folosirea intuiției feminine ne pot aduce echilibrul și împlinirea. Adoptarea unui ritual de scris, a unui jurnal de exemplu, în care să ne așternem gândurile și sentimentele pe hârtie, poate fi o formă eficientă de autoreglare. Conectarea cu alte femei este o cale extraordinară de a explora energia feminină, de a asculta și de a-ți asculta propria poveste, de a înțelege nevoile și de a crea acel spațiu sacru de susținere reciprocă. Avem nevoie să socializăm noi, femeile, unele cu altele, ne dorim atât de mult acest lucru.

Nora Neghină: Dincolo de faptul că suntem diferite și avem modalități diferite de a ne împlini nevoi similare, mi se pare foarte important să privim grija de sine în funcție de etapa de vârstă sau situația personală cu care se confruntă fiecare femeie în parte. Dacă o femeie este proaspătă mămică de exemplu, nevoile sale principale vor fi siguranța bebelușului și odihna, astfel că prioritizarea somnului în fața altor sarcini va fi modul principal de regenerare a bugetului său energetic. O femeie aflată la perimenopauză sau menopauză va avea grijă de sine, gestionând efectele simptomelor și regenerându-și bugetul de energie printr-o nutriție adecvată și prin sport.

Andra Stoian: Istoric, femeile au fost lăsate la urmă în societate pentru foarte mult timp, așa că am fost educate să ne îngrijim întâi de toți ceilalți până să ajungem la noi. Așadar, un prim pas ar fi să ne conștientizăm valoarea și să ne prioritizăm, să învățăm să ne ascultăm nevoile și să impunem limite. Să ne dăm voie să trăim viața cât mai aproape de dorințele noastre și nu de ce ni s-a spus de-a lungul timpului că trebuie (sau nu trebuie) să fim.

Cum poate o femeie să iasă din credința că grija de sine este o dovadă de egoism?

Nora Neghină:Sunt două metafore pe care le folosesc cel mai adesea în terapie: (1) clasica regulă din avion care spune că, în caz de depresurizare a cabinei, ești obligată ca mamă să-ți pui prima masca de oxigen, ca să supraviețuiești și să ai posibilitatea să ajungi să pui și copilului tău masca; (2) pentru ca o plantă să ajungă să înflorească și să facă fructe, este nevoie în prealabil să fie udată, să primească fertilizator din când în când, să aibă lumină și căldură sau alte condiții care favorizează creșterea.

Andra Stoian: Câteva din aspectele care reprezintă baza grijii de sine sunt limitele sănătoase, exprimarea nevoilor, îngrijirea sănătății fizice și emoționale. Dar într-o cultură în care femeile ajung să se considere responsabile de bunăstarea tuturor, poate fi o provocare să acceptăm că a ne uita și la noi nu e egoism, ci o dovadă de echilibru. Mai mult, dacă noi nu avem energie, nu avem de unde să oferim și altora, iar în timp se vor aduna stresul și resentimentele care vor duce la dificultăți în relații, adică fix ce ne dorim să evităm.

Aloma Odogwu: Pentru a depăși credința că grija de sine este egoistă, este important să ne îndepărtăm de paradigma rolului femeii în patriarhat și de imaginea transpusă în așteptările familiei și ale societății. Este important să înțelegem că apropierea de esența noastră autentică ne ajută să descoperim părți ale sinelui pierdut, îmbogățind conexiunea cu noi înșine, iar toate acestea fac parte din călătoria noastră în acest univers. Astfel, este esențial să avem grijă de noi, ca un act de iubire care poate, deopotrivă, contribui la eliminarea stigmatului legat de egoism și la încurajarea conexiunii cu sinele nostru autentic.

Care sunt fricile și îngrijorările care le apasă cel mai tare pe femei în zilele noastre?

Andra Stoian: Femeile au avut dintotdeauna multe frici și îngrijorări care, cel mai adesea, au fost neglijate sau minimizate, însă toate sunt valide și importante – frica de violență domestică, frica de viol, frica de răpire și traficare, teama de a nu arăta suficient de bine, frica de eșec, de respingere, de ridiculizare (și bărbații pot simți aceste îngrijorări, însă din cauză că femeile au fost percepute istoric ca fiind inferioare, acestea simt că au mai multe de demonstrat pentru a fi considerate egale bărbaților). Aș menționa că, deși toate femeile se confruntă cu una sau mai multe dintre aceste frici, femeile care se află la intersecția mai multor identități discriminate sunt la un risc mai mare și suferă mai mult (de exemplu, femeile trans, femeile rome, femeile cu dizabilități, femeile lesbiene etc.).

℗PUBLICITATE



Aloma Odogwu: Din perspectivă psihologică, frica este una dintre emoțiile de bază ale ființei umane, având mai multe cauze. Femeile experimentează temeri variate și manifestă anxietăți într-un mod distinct față de bărbați. Această diferență poate fi atribuită istoriei distincte a celor două genuri. În zilele noastre, femeile se confruntă cu o varietate de frici și îngrijorări, iar printre acestea se numără frica de judecată socială, presiunea pentru a se conforma standardelor de frumusețe și frica despre „ce o să zică lumea“. Deseori, trăim viețile altora, iar acest lucru nu face decât să ne îndepărteze de ceea ce suntem de fapt. De asemenea, îngrijorările legate de echilibrul între carieră și viața personală, precum și teama de discriminare pe bază de gen reprezintă preocupări semnificative. O altă frică comună este cea legată de securitatea financiară, pe măsură ce femeile aspiră din ce în ce mai mult la independență și echitate în domeniul profesional. Este important să recunoaștem aceste frici, să înțelegem de unde vin, dacă sunt reale, sau sunt moștenite, poate chiar induse. Cu cât învățăm să stăm mai mult cu noi, în introspecție, să recunoaștem puterea noastră interioară, cu atât mai mult devenim mai conștiente și nu ne mai judecăm.

Nora Neghină: Dacă ne uităm la subiectul cel mai dezbătut din ultimele zile, melodia Macarena, aș zice că rape culture în care am crescut și masculinitatea toxică sunt în top. Fenomenul este readus periodic în discuție, cu fiecare caz de violență domestică sau manifestare a mișcării #MeToo.

Cum poate societatea să sprijine femeile pentru a avea mai mult timp pentru ele însele?

Nora Neghină: Cred mai mult în ce pot face femeile unele pentru celelalte la nivel micro decât în politicile publice sau în societatea civilă. Din perspectiva asta, o prietenă poate face mai mult pentru timpul liber al unei femei – să o scoată la o cafea sau la o plimbare și să o asculte, să o scoată la dans sau la o piesă de teatru ori să stea câteva ore cu copilul, pentru a-i permite să facă ce-și dorește.

Andra Stoian: Mai multe studii și sondaje arată că femeile au mai puțin timp liber comparativ cu bărbații. Acest aspect are mai multe motive: rolurile de gen (femeile îngrijitoare), faptul că femeile au de cele mai multe ori un loc de muncă plătit și apoi, acasă, continuă munca neplătită (curățenie, îngrijirea copiilor, gătit etc.), nevoia de a-și demonstra valoarea în societate, ce implică mai mult stres legat de muncă, de felul în care arată, de felul în care vorbesc ș.a.m.d. Așadar, ca societate, e nevoie să conștientizăm aceste discrepanțe și să responsabilizăm bărbații să asculte femeile, să le creadă când vorbesc despre experiențele lor, să educe și alți bărbați și să devină parte din schimbare prin centrarea vocilor femeilor.

Aloma Odogwu: Femeile au nevoie de sprijin și independență. Ele pot crea condițiile pentru propriul succes și fericire. Cu siguranță însă au nevoie de comunitate și oameni în jurul lor care să le antreneze, să le îndrume, să le influențeze și să le susțină în același timp. Societatea poate veni în sprijinul femeilor prin implementarea diferitelor inițiative progresiste și, totodată, prin promovarea schimbărilor culturale benefice. Una dintre aceste inițiative poate fi legată de integrarea politicilor de muncă flexibile și promovarea lucrului la distanță. În același timp, investițiile în facilități sociale, precum creșe și servicii de îngrijire a copiilor, pot reduce povara responsabilităților casnice. Promovarea egalității de gen și eliminarea disparităților salariale pot, de asemenea, contribui la susținerea femeilor în gestionarea timpului pentru ele însele. Aș mai adăuga încurajarea mentalității de acceptare a responsabilităților domestice, împărțite echitabil între parteneri și încurajarea bărbaților să fie la fel de implicați în îngrijirea copiilor și a gospodăriei. Educația și conștientizarea asupra gestionării timpului pentru propria bunăstare. În final, crearea unei culturi care promovează sprijinul reciproc, încurajând femeile să-și facă din propriile nevoi o prioritate, construind astfel o societate care le oferă mai mult timp pentru ele însele.

Care sunt acele comportamentele pe care le folosiți voi, ca femei, pentru a vă susține „energia feminină“ și pentru a vă cultiva grija de sine?

Aloma Odogwu: Cum le transmit și clientelor mele în cabinet, precum și celor din cercurile de femei pe care le organizez: „Singure ne putem alcătui decorul propriei vieți“. Să fii femeie este miraculos, iar ceea ce consider că este important este să reușim să atingem acea stare de conștiență care ne ajută să fim aliniate perfect cu ceea ce simțim, gândim și trăim. Este o filozofie de viață prin care vom reuși să accesăm energia feminină. Este important să ne acceptăm așa cum suntem, să ne oferim blândețe, să ne iubim corpul, să ne implicăm cât mai mult în grupuri de suport pentru alte femei, împărtășind din experiența noastră, spunându-ne propria poveste. Cu cât învățăm să ne dăm voie să fim vulnerabile, să recunoaștem părțile pierdute, cu atât ne vom iubi mai mult.

Nora Neghină: O să sune foarte retrograd, dar de mai multe luni exersez conștient să mă supun. Dintotdeauna am avut o doză crescută de opoziționism, am fost în multe contexte percepută ca o femeie puternică, rebelă, altfel spus operam mai mult din energie masculină, și era foarte obositor. Lecția pe care am ales să o învăț este despre a mă replia (ceea ce nu înseamnă a capitula), a bate în retragere, a accepta că celălalt are dreptate, sau a face lucrurile pe care mi le solicită exact cum își dorește, fără să mai cred că asta este slăbiciune.

Andra Stoian: „Energia feminină“ este înțeleasă ca empatie, creativitate, comunicare, intuiție etc. și „energia masculină“ ca acțiune, logică, claritate, structură. Consider însă că, dacă vrem ca femeile să fie libere cu adevărat, e nevoie să ne îndepărtăm de aceste categorii reducționiste asupra genurilor și să îmbrățișăm unicitatea fiecăreia, așa cum este. Personal, am grijă de mine prin cultivarea relațiilor care centrează solidaritatea feminină și suroritatea, prin onorarea nevoilor mele de odihnă și joacă și prin chestionarea normelor învechite de gen.


Citește și:

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0