Skip to content

Depresia este un fenomen tare ciudat – nu doar că poate determina apariția unor stări sufletești inconfortabile, dar ne poate submina și capacitatea de a ne duce la bun sfârșit sarcinile zilnice. Depresia ne afectează pe diverse căi, iar simptomele ei se manifestă în diverse planuri ale vieții noastre. De aceea, în panelul online al lunii mai, am invitat la o discuție virtuală cinci experți în sănătate mintală, specialiști în psihologie, psihiatrie și psihoterapie.

În acest panel au participat:

• Dr. Oana Niculae, medic specialist psihiatrie infantilă, psiholog și expert în sănătatea mintală la Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii și Adolescenți din cadrul Salvați Copiii România.
Roxana Nicolau, psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, specializată în psihoterapia schemelor.
• Dr. Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut relațional, contributor al site-ului paginadepsihologie.ro și membru al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.
• Andrei Chișcu, psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, formator în cadrul ARTCC și expert în sănătatea mintală la Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii și Adolescenți din cadrul Salvați Copiii România.
Marius Constantinescu, psihoterapeut specializat în analiza tranzacțională și colaborator la Radio Itsy Bitsy.

Cum putem să ne dăm seama că ne paște o depresie?

Oana Niculae: Orice persoană poate experimenta stări de tristețe din când în când, însă acestea sunt de obicei trecătoare, durează un timp destul de scurt. Depresia clinică, numită și tulburare depresivă, reprezintă o modificare a dispoziției care determină un distres evident, cu impact în funcționarea zilnică, minimum 2 săptămâni, aproape zilnic și în cea mai mare parte a zilei; e exprimată prin felul în care te simți, gândești, funcționezi în activitățile și rutinele zilnice (job, școală, somn, apetit alimentar etc.).

Marius Constantinescu: Când tristeţea pe care o simt uneori se cronicizează. Încep să nu mai am încredere în viaţă. Totul se amestecă şi realitatea devine o imagine rece a cine sunt, ce gândesc şi ce simt. Nu mai am chef să creez; niciun gând, niciun zâmbet. Sunt doar în inerţia unor gânduri care ratează să-mi dea răspunsul la întrebări pe care le exagerez ca importanță: De ce sunt pe lumea asta? Ce fac cu viaţa mea?

Roxana Nicolau: E momentul în care resimțim o energie mai scăzută, suntem mai triști, avem tendința de a ne izola și observăm că ne pierdem interesul pentru activități care altădată ne făceau plăcere.

Zenobia Niculiță: Cu toții trecem prin perioade în care ne simțim triști, lipsiți de speranță, epuizați sau însingurați. Acestea sunt răspunsuri naturale la situații de viață dificile. Dacă suntem atenți la ceea ce se întâmplă în mintea și corpul nostru, vom putea observa cu ușurință modificări ale dispoziției (iritabilitate, apatie), pierderea sau diminuarea capacității de a ne bucura, neliniște, oboseală, lipsa concentrării, dureri (de cap sau difuze) fără un motiv concret. Toate acestea pot fi semnale că suntem pe cale să devenim deprimați sau că ne aflăm deja acolo.

Andrei Chișcu: Înseamnă prezența pe o perioadă mai lungă a unei dispoziții triste, însoțită de gânduri pesimiste. Îți este greu să te concentrezi, să iei decizii și să te mobilizezi, nu mai ai chef să faci lucruri care înainte îți plăceau și te interesau, somnul este alterat. Nu este necesar să le ai pe toate.

Care este diferența dintre o tristețe obișnuită și depresie?

Zenobia Niculiță: Tristețea este o emoție primară care apare ca reacție la un eveniment sau la o situație concretă și dispare atunci când problema se rezolvă. Chiar și cele mai acute suferințe, cauzate de pierderi incomensurabile, se sting în timp. Depresia reprezintă o stare complexă, care ne afectează nu doar dispoziția emoțională, ci și felul în care gândim și vedem lumea. Depresia colorează toate aspectele vieții. Nimic nu mai pare demn de apreciat și de trăit; chiar și activitățile care ne produceau bucurie înainte devin terne, neinteresante. Starea de apatie, oboseala constantă, lipsa de interes, gândurile negative repetitive cu privire la trecut persistă o perioadă lungă de timp, fără a avea legătură neapărat cu un eveniment concret.

Marius Constantinescu: Tristeţea este o emoţie vitală. Ne ajută să ne recuperăm după ce pierdem ceva sau pe cineva drag. Este pansamentul şi soluţia vieţii care, prin esenţa ei, curge. Vine şi pleacă. Depresia este un blocaj în doliu. Se împotriveşte acestei curgeri a vieţii.

Roxana Nicolau: Fiecare om se poate simți trist la un moment dat, tristețea este o emoție firească: putem să fim triști la aflarea unei vești neplăcute, la vizionarea unui film, când ascultăm un anumit gen de muzică. Însă când tristețea ne umple mare parte a zilelor, când părem că nu ne mai revenim din oboseală sau avem ceva dificultăți în a suporta prezența oamenilor în jurul nostru, este foarte probabil să fie depresie și nu o simplă tristețe.

Andrei Chișcu: Tristețea obișnuită este pasageră, vine și trece, în decursul a câteva minute, ore, dar ne permite să funcționăm; depresia, având diferite niveluri de intensitate, ușoară, medie și severă, este de durată și ne îngreunează sau chiar ne împiedică să realizăm activități obișnuite, care înainte nu cereau efort.

Oana Niculae: Unele studii arată că depresia este diferit resimțită de către bărbați și femei și de aceea se recomandă atenție sporită dacă descrierile vi se potrivesc! Femeile descriu mai des tristețe persistentă, sentimente de inutilitate și vinovăție excesivă, pe când bărbații descriu mai des stare de oboseală, sentiment de descurajare, iritabilitate sau/și agresivitate, pierderea interesului și a plăcerii pentru activități dezirabile în trecut și tulburări de somn.

Trei comportamente de evitat când avem depresie:

Andrei Chișcu: Să stai singur(ă), să consumi alcool, să iei decizii categorice-definitive.

Marius Constantinescu: Însingurarea, indiferența faţă de propriul corp, tăcerea.

Oana Niculae: Putem cita multe recomandări și din categoria: „așa nu“, cu toate acestea, probabil că de impact major ar fi următoarele: evită să iei decizii importante de viață în această perioadă și amână-le pentru când vei avea mai multe resurse, evită auto-medicația sau recurgerea la alcool sau consumul de substanțe psihotrope, nu stabili termene scurte pentru sarcini complexe (este mai eficient să fragmentezi sarcinile mari în sarcini mici și să le realizezi câte una pe rând).

Zenobia Niculiță: Atunci când emoțiile devin de nesuportat, e tentant să apelăm la soluții care ne oferă o ușurare pe termen scurt. Consumul de alcool și droguri, mâncatul excesiv, comportamentele adictive (jocuri de noroc, jocuri computerizate) pot să ne distragă pe moment de la emoțiile copleșitoare și să ne ajute în a evita să ne gândim la nesfârșit la ceea ce ne tulbură. Pe termen lung, însă, aceste comportamente ne izolează și ne împiedică să tratăm cauzele simptomelor cu care ne confruntăm.

℗PUBLICITATE



Roxana Nicolau: Să consumăm alcool în mod excesiv pentru a încerca să ne simțim mai bine. Să stăm singuri pentru o perioadă mai lungă de timp. Să rememorăm diferite evenimente neplăcute din viața noastră. Să citim obsesiv pe forumurile de discuție online despre depresia altor persoane.

Trei comportamente în care să ne implicăm pentru a depăși depresia:

Marius Constantinescu: Să socializăm, să cerem ajutor şi să acceptăm ajutorul uni specialist.

Zenobia Niculiță: Există mai multe obiceiuri de viață sănătoasă care contribuie la menținerea unui tonus afectiv bun și care ne ajută să ne revenim când suntem deprimați. De exemplu: a face mișcare cu regularitate, a păstra un program de somn și o dietă echilibrată. Alături de acestea, manifestarea recunoștinței față de oamenii care ne-au făcut chiar și cel mai mic bine și implicarea în activități de voluntariat sau în promovarea unor cauze care ajută persoane defavorizate, toate sunt mijloace prin care ne putem crește resursele psihologice care ne ajută să facem față în situații de criză sau de boală, inclusiv în depresie.

Roxana Nicolau: Să devenim ceva mai activi din punct de vedere fizic (alergat, mers la sală, dans, plimbat). Să căutăm în mod activ suport pentru starea noastră: să discutăm cu familia și prietenii despre cum ne simțim și să le împărtășim din gândurile și emoțiile noastre. Să mergem la un medic psihiatru și la un psihoterapeut, dacă observăm că în loc să se îmbunătățească, starea noastră devine din ce în ce mai greu de suportat.

Oana Niculae: Dacă te gândeşti că ai putea avea depresie, primul lucru pe care ar trebui să îl faci este stabilirea unei întâlniri cu un profesionist în sănătate mintală (psiholog, psihiatru) pentru evaluare și îndrumare de specialitate. Există o recomandare utilă în orice formă de depresie: „să faci exact lucrurile de care nu mai ai chef“. Deci, dacă ești activ, să faci plimbări (sau sport) este de mare ajutor, la fel putem spune despre timpul petrecut cu familia sau prietenii (mai degrabă decât activitățile solitare), precum și discuțiile despre ceea ce ți se întâmplă.

Andrei Chișcu: Fiți un „Gică Contra“, nu dați curs gândurilor depresive:
1) Cereți ajutorul cuiva apropiat și de încredere, lăsați-vă ajutat(ă), ieșiți, întâlniți-vă cu cineva, vorbiți despre ce trăiți;
2) Planificați-vă să faceți zilnic și regulat activități fizice, mișcare (plimbare pe jos), în ciuda lipsei de chef sau energie;
3) Alegeți o recompensă (înghețată, baie caldă) și acordați-v-o, pentru fiecare efort, din cele enumerate, făcute.

Cum se manifestă depresia la copii?

Roxana Nicolau: La copii și adolescenți, depresia se poate manifesta mai puțin vizibil: înainte de a fi în mod evident triști și retrași din mediul social, copiii pot fi ceva mai nervoși și mai iritabili decât în mod obișnuit, se pot angaja în comportamente agresive, pot să doarmă excesiv sau foarte puțin, pot resimți diverse senzații în corp.

Marius Constantinescu: Nu ştiu. Risc un răspuns neverificat. Copiii nu sunt depresivi. Pot lua însă depresia părinţilor, ca un soi de fidelizare față de mamă sau tată. Copiii sunt încă ataşaţi de sursa vieţii.

Andrei Chișcu: La copii, depresia se manifestă cel mai des prin iritabilitate, agresivitate, dificultăți de concentrare. E indicată de scăderea bruscă a performanțelor școlare, probleme de comportament care îi afectează interacțiunea cu ceilalți copii și/sau adulți.

Oana Niculae: Depresia la copii și adolescenți se manifestă puțin diferit față de adulți, de aceea uneori este trecută cu vederea din păcate. Un copil cu depresie de cele mai multe ori va fi agitat (dar în acelaşi timp va arăta obosit sau fără chef), ușor iritabil, nemulțumit mai mereu, deseori va plânge facil și va avea stări schimbătoare, tulburări de somn, apetit… putând apărea și la copii gândurile de moarte.

Zenobia Niculiță: Simptomele depresiei la copii pot fi foarte variate, de la apatie la iritabilitate, de la insomnie la somn excesiv, dificultăți de concentrare și incapacitatea de a funcționa în situații sociale simple. La nivel somatic, copiii care suferă de depresie se plâng de dureri puternice (care nu au o cauză evidentă și nu răspund la tratament), modificări ale apetitului, tulburări digestive, pierdere în greutate.

Cum ne putem trata?

Zenobia Niculiță: Dacă suspectăm că ne îndreptăm spre un episod depresiv, primele eforturi pe care le putem face sunt cele de a adopta obiceiuri ale unui stil de viață sănătos (mișcare, nutriție, odihnă, relaxare, meditație, relații sociale active și echilibrate). Adesea, mici schimbări în această direcție pot aduce îmbunătățiri semnificative ale dispoziției și tonusului emoțional. Dacă însă simptomele persistă, în ciuda eforturilor noastre, atunci este momentul să apelăm la un psihoterapeut.

Marius Constantinescu: Tendinţa este să victimizăm sau să ne victimizăm. Există un circuit închis al gândurilor, care te ţine prizonier. Primul pas este să privim depresia în față şi să o întrebăm cum de a ajuns în viaţa noastră, când şi pentru ce. Să cerem apoi ajutorul unui specialist, pentru că lupta de unul singur poate fi ineficientă. Iar depresia este contagioasă. Afectează tot ce e în jurul tău.

Roxana Nicolau: Și în cazul copiilor, cât și în cel al adulților, recomandările sunt acelea de a consulta inițial un medic psihiatru, pentru a stabili dacă este nevoie de un tratament medicamentos. După aceea, este recomandată psihoterapia, pentru a putea înțelege mai bine ce se întâmplă cu noi, pentru a putea depăși momentul de criză sau blocaj și apoi pentru a putea fi ghidați către un stil de viață mult mai sănătos cu scopul de a preveni eventualele recăderi.

Andrei Chișcu: Psihoterapia cognitiv-comportamentală, medicația antidepresivă și o combinație a lor. Activarea comportamentală pune accent pe modificarea contextului de viață, cu creșterea numărului de activități plăcute. Terapia electroconvulsivantă (ECT) e pentru formele severe și rezistenţă la celelalte forme de tratament.

Oana Niculae: Indiferent că este vorba de un copil, un adolescent sau un adult… să reținem că avem nevoie de ajutor de specialitate (psihiatru, psiholog). Dincolo de strategiile privind stilul de viață, un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia, poate stabili dacă este un episod depresiv și cărei clase îi aparține, precum și care sunt recomandările de primă intenție: psihoterapia sau terapia medicamentoasă. Poate, cel mai important lucru despre depresie ar fi: depresia este o boală frecvent întâlnită, are factori declanșatori și factori favorizanți, are tratamente specifice medicamentoase și programe specifice psihoterapeutice, iar o persoană cu depresie își poate recăpăta echilibrul și starea de bine!

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0