Aprilie este luna în care primăvara colorează lumea din jurul nostru și ne răsfață cu cele mai înmiresmate parfumuri și esențe. Universul invită la același proces și natura noastră umană, important este să fim conștienți de faptul că lucrurile de schimbă și, odată cu acestea, sufletul nostru poate prospera. Despre cum putem lăsa primăvară să prindă contur în viața noastră psihologică am povestit cu câțiva dintre absolvenții programului de formare în psihoterapie din cadrul AMPP.
Repondenții acestui panel sunt: Nora Neghină (psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, expert mindsight, terapeut relațional imago în curs de certificare) ● Adina Nenu (psihoterapeut de familie și cuplu) ● Anca Pavel (psihoterapeut de familie și cuplu) ● Andra Stoian (psihoterapeut de familie și cuplu).
Primăvara este asociată cu revenirea la viață. Cum putem să ne pregătim psihologic pentru primăvară?
Anca Pavel: Pregătirea psihologică pentru primăvară poate implica activități care să ne facă să ne simțim mai bine în corpul nostru, în mintea noastră și în locurile în care ne desfășurăm viața de zi cu zi. Am putea să facem o curățenie de primăvară în casa în care locuim, să ne înconjurăm de culori vibrante și flori înmiresmate, să petrecem mai mult timp în aer liber cu plimbări, ciclism sau grădinărit. În ton cu primăvara ar fi și să ne propunem să învățăm ceva nou, fie că e vorba de o limbă străină sau de o activitate creativă.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Nora Neghină: Știm din studiile recente că sunt suficiente două ore pe săptămână petrecute în natură pentru a alunga depresia și anxietatea, astfel că prima mea recomandare ar fi aceasta. Reconectarea cu natura reîmprospătată este oricând o modalitate bună de reînnoire psihologică: dacă avem grădină, plantarea diverselor flori de primăvară și pregătirea răsadurilor pentru grădina de vară. Dacă nu avem gradină, putem cumpăra din piață buchete de lalele, narcise și bulbi în vase de sticlă – zambile, muscari, toporași. Mersul cu picioarele goale prin iarba proaspătă cu fir mătăsos este și ea o modalitate de întinerire a simțurilor.
Andra Stoian: Primăvara poate fi un moment bun în care să ne reconectăm cu natura, dar și cu noi înșine atunci când ne uităm cu deschidere, compasiune și curiozitate la viața noastră – cum a fost iarna pentru mine și ce las în urmă, cum îmi doresc să fie următoarele luni și care îmi sunt prioritățile, ce mă ajută pe acest drum și care sunt obstacolele, cum se simte corpul meu și ce ar avea nevoie în această perioadă, cu ce emoții mi-e dificil și ce m-ar ajuta să le gestionez mai bine etc. Putem face acest exercițiu individual, prin a scrie în jurnal de exemplu, sau putem purta o discuție cu o persoană semnificativă din viața noastră.
Adina Nenu: Un sfârșit este și un nou început. Iar primăvara vine să ne stârnească pofta de viață după o perioadă lungă de hibernare. Consider că intenția este cea mai importantă (și) în această perioadă a anului. Mintea și emoțiile noastre au și ele nevoie de un refresh, nu doar casa noastră. Nu cred ca avem nevoie de o pregătire anume, deoarece natura este deja plantată în noi. Important este să o lăsăm să crească, așa că deschide larg fereastra și lasă aerul să pătrundă în mintea ta, iar soarele să-ți atingă corpul și să-ți mângâie fața.
Unii oameni simt o dualitate de genul „sunt suficient“ vs. „trebuie să fac mai mult“. Ce recomandări aveți pentru a ne păstra sănătatea mintală?
Adina Nenu: Aceea de a nu uita de fragilitatea stării noastre umane, de a încetini (din când în când) motoarele și de a ne reechilibra viața, aducând momente de timp cu noi. Asta înseamnă să rămânem în momentul prezent, cât mai des, să fim atenți la cine suntem și ce suntem, să punem deoparte comparațiile cu cei din jur și să căutăm să creștem momentele de conștientizare a factorilor ce declanșează sentimente de inadecvare. Sub imperiul oboselii sau al stresului, în mod natural, vom avea tendința de a ne pierde concentrarea și de a face judecăți slabe (cum ar fi depășirea granițelor și căutarea gratificării nepotrivite din exterior).
Andra Stoian: Are sens să existe această dualitate, mai ales în contextul în care încercăm să vindecăm rănile trecutului și să dezvățăm mesajele auzite în copilărie despre cum „nu suntem suficient de… “ și, în același timp, trăim într-un sistem care ne cere în permanență să producem, să facem, să consumăm și poate fi dificil să navigăm prin aceste ape agitate. Principala mea recomandare ar fi să ne amintim mereu că valoarea noastră ca oameni este intrinsecă, avem voie să existăm și atât, fără să facem în permanență ceva; să încercăm să ne conectăm mereu la Sinele nostru autentic și să vedem de ce avem nevoie în diferite momente ale vieții noastre – uneori poate fi odihnă, alteori competență și muncă, poate socializare – orice ar fi, e valid și merităm să împlinim.
Nora Neghină: Cred că această dualitate e inerentă ființei umane, și nu cunosc o singură modalitate care să se aplice și care să se potrivească oricărei persoane. Primăvara poate fi pentru unii acel anotimp în care să „tureze mai mult motoarele“. După ce au hibernat, adică au avut în anotimpul rece un ritm mai așezat, pare că vor să recupereze timpul trecut și încă ceva pe deasupra, și atunci se lansează în proiecte noi, planifică călătorii, ies și socializează, se apucă de sport, își reînnoiesc garderoba. Să ne ghidăm după anotimpuri, iar ritmul naturii pare (cel puțin pentru mine) o modalitate bună de a păstra un echilibru, atâta timp cât în toamnă adunăm roadele și ne acordăm timp să ne bucurăm de munca depusă.
Anca Pavel: În realitate, a fi și a face sunt două concepte diferite. E drept că se și influențează reciproc, dar pentru sănătatea noastră mintală este important să știm să distingem între ele. A fi se asociază, de regulă, cu trăsăturile de personalitate, cum ar fi bunătate, creativitate, inteligență, empatie, autonomie, amabilitate. Acestea sunt calități care definesc cine este o persoană și pot fi cultivate prin autoreflecție și dezvoltare personală. Pe de altă parte, a face se referă la acțiunile și comportamentele unei persoane, cum ar fi munca, relațiile și activitățile sociale, respectiv acțiuni ce reflectă interacțiunea cu lumea din jur. Vorbim de două planuri diferite care cer atenție specifică, nu competiție.
Ce obiceiuri folosesc psihologii și psihoterapeuții pentru a aduce primăvara în sufletele lor?
Nora Neghină: Personal îmi reînnoiesc plantele și aleg să călătoresc. Am avut norocul să intru în această primăvară într-o livadă de portocali înfloriți și de acum încolo voi adopta această modalitate de reenergizare de tip aromaterapie cu flori de portocal. Am mai observat că mă ajută și să preiau cazuri noi în această perioadă, simt că mă provoacă intelectual și îmi dau un boost.
Andra Stoian: Primăvara este anotimpul mereu preferat, așa că sunt un pic tristă că durează așa puțin. Totuși, pentru a mă conecta cu ea cât mai des, îmi place să mă expun la orice rază de soare prind, să fac plimbări lungi în natură, să mănânc fructe proaspete și să mă conectez cu cei dragi mie. În plus, am norocul să locuiesc într-un spațiu care-mi permite să cresc multe plante și flori, așa că pot păstra primăvara în viața mea pe tot parcursul anului.
℗PUBLICITATE
Anca Pavel: În ceea ce mă privește, asociez primăvara din suflet cu o energie care-mi permite să fiu mai pozitivă și mai productivă. Și am descoperit că ceea ce mă ajută să-mi generez acest tip de energie este să fac sport și masaj regulat, să petrec cât mai mult timp în aer liber când e vremea frumoasă, să grădinăresc, să merg des în călătorii scurte, să petrec timp de calitate cu cei dragi, să citesc o carte bună, să învăț lucruri noi, să am experiențe inedite.
Adina Nenu: Profesia de psihoterapeut te izolează destul de mult în cabinetul privat, de aceea eu practic cât de des pot ieșirile în natură. Primăvara are un miros special, iar când ziua începe să crească, cresc și eu odată cu ea, pășind pe cărări de munte cu regularitate. În mediul urban, obișnuiesc să decorez spațiul în care-mi petrec cel mai mult timp cu plante de sezon, lumânări cu miros de pin, desene desprinse din natură și colorate cu emoțiile clienților mei.
Când spunem primăvară este ca și cum ne-am referi la natură. Cum ne putem cultiva relația cu Natura, astfel încât atât noi cât și Natura să fim câștigați?
Andra Stoian: Cred că în relația cu natura avem nevoie să oferim mai multă atenție și prezență – suntem atât de interconectați încât dacă nu depunem efort pentru a o îngriji și onora, ne autosabotăm și pe noi. Într-o cercetare (Lumber R., et al.) desfășurată în 2017, autorii au relevat cinci aspecte la care putem fi atenți când ne dorim conectarea cu natura: simțuri (să ascultăm păsările, să mirosim plantele, să simțim adierea vântului), emoții (să observăm bucuria și liniștea pe care ni le aduce natura și să împărtășim aceste emoții pozitive cu cei din jur), frumusețe (să ne acordăm timp să observăm și să apreciem frumusețea ce ne înconjoară și să ne conectăm cu ea prin artă), sens (să explorăm sensul pe care-l aduce natura în viața noastră, fie că e prin artă sau prin semnele și ciclurile acesteia) și compasiune (să avem grijă de natură, să ne gândim cu ce putem sprijini conservarea ei, poate prin a crea case în natură, sprijinind organizațiile de mediu sau fiind atenți la obiceiurile noastre de consum).
Anca Pavel: Ne cultivăm relația cu Natura pe măsură ce petrecem timp în mijlocul ei și conștientizăm că prin simpla noastră prezență acolo ne reducem stresul și ne îmbunătățim starea de spirit. Experiența directă ne demonstrează că Natura nu este un simplu decor, ci o foarte la îndemână sursă de sănătate fizică și emoțională pentru fiecare dintre noi. În relativ scurt timp, poate deveni firesc să o apreciem și să o protejăm, să practicăm reciclarea deșeurilor, reducerea consumului, grădinăritul, plantarea pomilor, depozitarea responsabilă a gunoaielor etc.
Adina Nenu: Avem multe de învățat de la natură, iar relația cu ea trebuie cultivată începând de mici, pentru că nu putem iubi decât ceea ce respectăm. Dacă în trecut oamenii se luptau cu natura, în prezent, pentru a supraviețui, trebuie să o protejăm. Pășește în natură cât mai des, te va învăța să încetinești atunci când totul prinde viteză în spațiul urban, îți va activa toate simțurile amorțite și te va învăța reciprocitatea în iubire. Eu obișnuiesc să spun celor din jur să petreacă 15-20 de minute, în fiecare zi, în natură (dacă nu sunt ocupați), iar dacă sunt foarte ocupați, atunci să petreacă o oră.
Nora Neghină: Am punctat deja, mai sus: flori și plante de gradină sau de apartament, amenajarea terasei sau, pur și simplu, plante aromatice înșirate pe blatul de la bucătărie. Și pentru că tot vorbim despre bucătărie, consider că o altă modalitate de reînnoire este schimbarea alimentației și creșterea intake-ului de frunze și legume de sezon (despre care știm că ajută mult la reînnoirea sângelui – leurdă, măcriș, pătrunjel, busuioc).
Recomandați-ne o carte bună pentru a ne împrospăta mentalitatea.
Adina Nenu: Cartea Cele patruzeci de legi ale iubirii, de Elif Shafak. O carte despre iubire în întreaga ei complexitate și latura ei transformatoare.
Andra Stoian: Dezrădăcinare, de Sașa Zare – o carte despre relații – relația cu țara în care te-ai născut, relația cu părinții, în special cu mama, relația cu sexualitatea, relația cu sinele, relația cu scrisul și relația cu cei din jur. Este un roman al devenirii ca om și ca scriitoare, al căutării și al vindecării.
Nora Neghină: Am participat, recent, la festivalul Narativ, unde am cunoscut-o pe Georgiana Gerea Filimon și am aflat o grămadă de informații despre cum ne putem crește viteaza de lectură și capacitatea de a învăța mai eficient. De aceea, recomand cartea ei, Tehnici de învățare. O carte care se adresează atât școlarilor, cât și părinților lor, și adulților care trec printr-un proces de reconversie profesională sau care au uitat cum să învețe. Este o carte „pentru cei care vor să descopere puterea uimitoare a creierului“ (în cuvintele autoarei).
Anca Pavel: Pentru împrospătarea mentalității, foarte potrivită îmi pare a fi Mindset, de Carol S. Dweck. Este o carte care ne ajută să facem distincția între limitările mentalității rigide și beneficiile mentalității flexibile. Aș putea asemăna lectura ei cu venirea primăverii în mintea cititorului.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
