Luna februarie este ceva mai specială decât celelalte, nu doar din cauza faptului că numărul de zile variază în funcție de an, ci și pentru că acum, la nivel internațional, se celebrează iubirea. Unii romantici spun că iubirea trebuie musai să aibă o sărbătoare a ei, alții (mai cerebrali) spun că este un obicei consumerist și lipsit de valoare. De aceea, am invitat câțiva psihologi și terapeuți de cuplu la o discuție virtuală despre cum, cât, de ce, și sub ce formă merită să celebrăm iubirea!
Repondenți:
• Andrada Cosma – psiholog, psihoterapeut relațional IMAGO
• Simona Herb – psiholog, psihoterapeut de cuplu EFT
• Diana Lupu – psiholog, psihoterapeut în formare
• Zenobia Niculiță – psiholog, psihoterapeut relațional de familie și cuplu
• Anca Pavel – psiholog, psihoterapeut relațional de familie și cuplu
De ce este important să existe o zi pe an în care să celebrăm iubirea și relația de cuplu?
Simona Herb: Cred că este important să celebrăm cât mai des relația, să o îngrijim. Știu că opozanții acestor zile susțin că de iubire și relație avem parte și în restul zilelor, nu doar cu aceste ocazii. Așa este. Numai că… știm bine, uităm să celebrăm ceea ce avem de preț, fiindcă viața de zi cu zi devine adesea presantă și copleșitoare. Așa că, tot ceea ce ne reamintește de bucuria de a fi împreună, cred eu, e bine-venit.
Anca Pavel: Nu putea lipsi tocmai o asemenea zi de pe lista sărbătorilor importante. Iubirea reprezintă sursa vieții. Ne naștem dintr-o relație de iubire, avem nevoie ca de aer de iubirea părinților în copilărie, iar în relația de cuplu reconstruim spațiul în care îi permitem iubirii să existe prin noi și pentru noi. Este esențial să înlocuim rușinea de a căuta iubirea cu bucuria de a o celebra. Recunoașterea oficială ca motiv de sărbătoare e un bun prilej pentru asta.
Zenobia Niculiță: Nu este important să existe o zi pe an, ci chiar mai multe ocazii de sărbătoare. Aniversările, sărbătorile publice, datele pe care le stabilim ca societate sau individual au funcția de a ne reaminti importanța oamenilor și a relațiilor din viața noastră. Într-o lume în care ritmul zilnic este extrem de alert și mintea ne este asaltată de superstimuli, avem tendința să uităm foarte ușor ce e prețios între noi. Având în vedere că relația de cuplu este cea mai importantă relație de atașament din viața noastră de adulți, devine cu atât mai important să ne reamintim de valoarea acestei relații în viața noastră și să o sărbătorim pe măsură.
Andrada Cosma: Iubirea trebuie sărbătorită în fiecare zi. Așadar, de ce nu ar exista și o zi specială pentru asta? Trăim într-o lume în care totul se petrece așa de repede și uneori pare că zilele doar trec una după alta, iar asta poate să aibă un impact negativ asupra calității relațiilor noastre, pentru că ne răpește din prezență. Cred că a sărbători o dată pe an iubirea arată efortul conștient pe care îl poate depune fiecare cuplu, pentru ca partenerii să se simtă conectați și prezenți în propria relație.
Diana Lupu: Luna februarie și în special Valentine’s Day reprezintă o celebrare a iubirii, ce datează de mulți ani. Sărbătoarea și-a schimbat în timp simbolurile și scopul, în funcție de etapa de dezvoltare a omenirii. În ziua de azi, s-a transformat într-un must pentru cuplurile din întreaga lume. Din punctul meu de vedere, celebrarea iubirii și a relației de cuplu trebuie făcută în fiecare zi, nefiind nevoie pentru asta de gesturi grandioase, cadouri sau rezervări la restaurant. Într-un cuplu în care există comunicare, apreciere și respect, senzația de Valentine’s day există în fiecare zi. Cred că, în prezent, am uitat să mai recepționăm limbajul iubirii, indiferent că asta ar presupune fie să stăm alături de persoana iubită la final de zi, să-l ascultăm pe partener, fie să gătim împreună, să ne bem cafeaua de dimineață în cuplu ori să împărtășim câteva momente de liniște și relaxare în spațiul intim. Toate acestea sunt dovezi de iubire ce consolidează relația de cuplu și contribuie la armonia acestuia. Așa cum explică și Brené Brown în cartea Curajul de a fi vulnerabil, trăim într-o eră a nemulțumirii, unde nimic nu este suficient. Iar sărbătoarea iubirii, care acoperă aproape întreaga lună februarie, tocmai fiindcă se petrece în unele cazuri extrem de idilic și de frumos, ne demonstrează că asta ne dorim din ce în ce mai mult. O relație nu se bazează doar pe obiecte tangibile. Într-adevăr, acestea reprezintă o mică parte din gesturile ce pot fi făcute din iubire. Însă ceea ce nu se vede este mai valoros. Important este să reînvățăm să simțim și să vorbim adevăratul limbaj al iubirii, pe care ar fi recomandat să-l vorbim în fiecare zi.
Cum putem sărbători Dragobetele, dacă nu avem o relație de cuplu?
Zenobia Niculiță: Cu multă onestitate emoțională. Însingurarea este o emoție dureroasă și stigmatizată. De aceea, adesea evităm să recunoaștem că ne simțim singuri, deconectați și izolați. Atunci când ne permitem să simțim aceste emoții, să le dăm un nume și să discutăm despre ele, suntem mai puțin tentați să ne ascundem după mesaje de dispreț, glume ușor agresive sau muncă interminabilă. Am putea descoperi, în acest proces, că nu suntem atât de singuri cum am crezut, că avem relații valoroase în viața noastră, cu oameni care s-ar bucura să audă o apreciere, o urare de bine sau, pur și simplu, o voce prietenoasă. Pe lângă aceasta, micile acte de compasiune și generozitate reprezintă cel mai bun mod de a sărbători și unul dintre cele mai eficiente exerciții de fericire. Dacă nu ai o relație de cuplu, vizitează locul favorit de voluntariat sau caută unul (dacă încă nu ai), fă un compliment respectuos unei doamne, oferă o băutură caldă unei persoane fără adăpost, cedează locul de parcare altei mașini, ajută o persoană în vârstă cu bagajele, spune-i unei mame obosite ce treabă bună face. Lista este infinită.
Anca Pavel: Nu e ca și când asta ar fi doar sărbătoarea celor aflați într-o relație de cuplu. Dragobetele este despre credința în iubire și despre iubirea ca motiv de sărbătoare. E suficient să ne lăsăm pătrunși de spiritul acestei zile și să oferim flori și ciocolată celor din jurul nostru, spre exemplu. Câtă vreme împrăștiem iubire în jur, înseamnă că sărbătorim cum se cuvine ziua aceasta.
Diana Lupu: Relația de cuplu este o extensie a relației pe care o avem cu propria persoană. Așa cum limbajul iubirii este esențial pentru o relație de cuplu, limbajul de iubire față de propria persoană este la fel de important. De ce trebuie să ne setăm o zi în care să ne bucurăm de propria persoană, de reușitele noastre și de parcursul nostru în viață? Putem să facem asta în fiecare zi, important este să conștientizăm acest lucru, să nu ne fie teamă să stăm cu sine și să încercăm să ne cunoaștem mai bine. Bineînțeles că putem să apelăm și la un buchet de flori preferat, un desert favorit, o seară la SPA sau o carte bună citită în vârful patului. Toate acestea sunt mici elemente care ne pot transpune într-o atmosferă festivă, dar adevărata celebrare se petrece în fiecare zi – prin lucrul cu propria persoană.
Simona Herb: Iubirea se regăsește în mai multe relații, nu doar în cea romantică. Putem să celebrăm toate relațiile de iubire – cu părinții, copiii noștri, prietenii. Nu strică niciodată o zi în care să ne reamintim cât de importanți sunt cei apropiați din viața noastră sau să le dăruim din timpul nostru. Dacă avem în vedere o viitoare relație romantică, cred că cel mai important mod de a celebra acum constă în a ne pregăti pentru aceasta, însemnând să începem să ne explorăm, să ne simțim bine cu noi înșine, să vindecăm trecutul. Să ne dezvoltăm inteligența relațională. Putem, de exemplu, să ne oferim cadou un curs – așa cum sunt cele pe care le găsim în Pagina de Psihologie – fiindcă e un prilej de cunoaștere a naturii umane și o investiție în viitoarele relații.
Andrada Cosma: Ziua de Dragobete e, prin definiție, o zi de sărbătorire a iubirii. Cred că – și dacă suntem într-un cuplu, și dacă nu – iubirea tot o putem sărbători conștient, cu ocazia zilei de Dragobete. De fapt, sărbătorim starea de vitalitate, de conectare cu noi înșine (pentru a ne putea conecta cu cei din jur), grija pe care o avem față de noi și de universul nostru interior (pentru a putea fi prezenți în mai multe relații din viața noastră). Așadar, mă gândesc că putem sărbători Dragobetele, sărbătorind, de fapt, iubirea din toate relațiile noastre, nu doar din cea romantică.
Care sunt plusurile și minusurile cuplurilor în care partenerii aleg să se întâlnească doar în weekend, zilele din timpul săptămânii petrecându-și-le afundați în muncă și implicați într-o serie de activități pentru sine?
Diana Lupu: Independența și timpul pentru propria persoană întru-un cuplu au un rol benefic, deoarece ajută la menținerea propriei identități, permițându-ne apoi să fim autentici. De asemenea, un cuplu poate învăța să se bucure cu adevărat de timpul petrecut în doi, să îl transforme într-un timp de calitate, în care atenția se concentrează pe partener sau nevoile acestuia, printr-o conectare autentică și prezentă. Acesta ar fi unul dintre principalele plusuri ale acestui tip de relație. Din punctul meu de vedere, un minus pentru acest tip de abordare este faptul că membrii cuplului nu învață să gestioneze împreună situațiile ce pot să apară în timpul săptămânii, nu beneficiază de contactul direct cu partenerul de cuplu, iar aprecierea și limbajul iubirii nu se resimt la fel. În funcție de stilurile de atașament ale fiecărui partener, această abordare poate să fie benefică sau poate să erodeze cuplul. Perspectiva și interpretarea fiecărui partener contează foarte mult în această situație. Dacă ambii parteneri sunt mulțumiți și împliniți cu o astfel de dinamică, nu mai are sens să vorbim despre plusuri și minusuri. Însă atunci când unul dintre ei este afectat, e important să ne îndreptăm atenția asupra acestei dinamici.
Andrada Cosma: După ce am acumulat experiență cu cuplurile în cabinet, am început să înțeleg din ce în ce mai mult că, într-un cuplu, lucrurile nu sunt în alb și negru, bune sau rele, ci că este importantă povestea care contează pentru acel cuplu. Atunci când ne facem o analiză a relației și observăm că funcționăm după diferite convenții (ne întâlnim doar în weekend, nu și în timpul săptămânii, sau invers), vă invit să gândim dincolo de întrebarea „Este bine sau nu, că facem asta?“. Gândiți-vă la povestea voastră de viață petrecută înainte de a intra în cuplu – cum ați experimentat apropierea și conectarea în familiile voastre de origine și cum vă doriți să le experimentați acum? Ați adoptat împreună și în mod conștient maniera aceasta de a vă petrece timpul sau nici nu vă mai amintiți cum ați ajuns în situația aceasta? Toți ne dorim apropierea și conectarea, însă felul în care obținem asta în relații este diferit – pentru fiecare dintre noi. Acordați-vă timp, pentru a decide ce funcționează pentru cuplul vostru.
℗PUBLICITATE
Zenobia Niculiță: O relație de cuplu de lungă durată presupune un dans echilibrat între momentele de apropiere, conectare, stabilitate și cele de îndepărtare, căutare de resurse, curiozitate și aventură. Când dimensiunea de apropiere și atașament este dominantă, cuplul riscă să-și piardă dorința și erosul. Când depărtarea și căutarea intereselor proprii domină, cei doi pot descoperi cu durere că mai sunt prea puține legăturile care îi țin împreună și că le e greu să mai aibă încredere, să se bazeze pe devotamentul și angajamentul celuilalt. Cel mai probabil, cuplurile care se văd mai rar au de câștigat în domeniul atracției și dorinței, dar pierd pe tărâmul prieteniei și al intimității emoționale.
Anca Pavel: Plusurile vin în zona de organizare logistică, fiind însoțite, probabil, de un sentiment de mai mare libertate și independență. E o formă de relaționare cu care unele cupluri pot trăi mulțumite. Dar, în opinia mea, pierd multe dintre bunătățile pe care o relație clasică le oferă: farmecul reconectării zilnice, căldura prezenței celuilalt, sentimentul de „acasă“, apropierea fizică, plăcerea de a mânca simultan la aceeași masă și de a face diverse activități unul alături de celălalt… senzația de a fi „împreună“.
Simona Herb: În aceste cupluri, partenerii au posibilitatea să investească mai mult în ceea ce le place, în ce-și doresc să facă pe moment, în carieră, în job, în socializarea de după program cu colegii, undeva, fără să resimtă vinovăția că celălalt așteaptă acasă. Și – în acest timp de „pauză“ – poate să se creeze și mai multă nevoie de celălalt. Iar în weekend, avem mai mult timp și suntem mai relaxați, deci (cel puțin teoretic) suntem mai disponibili și mai capabili de conectare emoțională. Iată că, rațional vorbind, pare că e mai bine așa. În realitate, din experiența mea de lucru știu că majoritatea cuplurilor ajung să locuiască împreună, chiar dacă nu sunt căsătorite și nu au copii, deci renunță la modul de viață expus mai sus. Și asta, pentru că, dincolo de avantajele descrise deja, ei simt nevoia de „mai mult“. Pentru că iubirea înseamnă mai mult decât operaționalizarea timpului și există acea nevoie de confort, de intimitate, de ajutor, de a împărtăși inclusiv momentele în care nu suntem perfect odihniți și disponibili. Relațiile nu se construiesc și nu devin rezistente doar prin împărtășirea momentelor bune, ci mai degrabă prin a fi împreună în momentele de vulnerabilitate (după o dezamăgire profesională, într-o perioadă în care unul dintre parteneri nu se simt bine fizic, într-un moment de oboseală, de furie). Atunci partenerii au ocazia să ajute, să își fie alături, să își demonstreze iubirea și tot atunci se creează atașamentul securizat – în momente dificile și vulnerabile, când primești sprijin și creierul percepe că nu e singur, nu doar în momentele în care ne simțim bine și nu aducem nici o problemă în Spațiul dintre noi. E mai ușor uneori să te vezi doar în weekend? Poate. Dar e ceea ce ne satisface, ne dă sentimentul de „împreună“ și de „relație serioasă“? Se pare că nu.
Avem șanse să ne găsim iubirea prin intermediul aplicațiilor de dating?
Andrada Cosma: Aplicațiile online ne oferă un context de a găsi iubirea, la fel ca orice alt context din viețile noastre, fie că e grupul de prieteni, fie cel de la muncă (unde, în trecut, era mai probabil să îți găsești un partener). Cred că aplicațiile online pentru dating își vor face din ce în ce mai mult loc în viețile noastre – asta, raportat și la felul în care tehnologia e tot mai prezentă. Cred că trebuie să privim dincolo de mijlocul prin care putem găsi iubirea și să dăm mai multă atenție vulnerabilităților emoționale care se pot activa și ne pot bloca, să învățăm să ne ghidăm mai mult după dorințele și nevoile noastre.
Simona Herb: Da, dacă avem grijă la aplicație, cât de serioasă este și mai ales la siguranța noastră personală. În aceste aplicații intră mulți oameni care își caută un partener (sau măcar posibilitatea unei relații), dar evident că destule persoane se joacă, se distrează sau caută doar un partener sexual. Cunosc cupluri care au început așa. Dar – marele „dar“ – se referă la siguranță, la a ne lua toate măsurile posibile pentru a verifica dacă acea persoană este ce declară că este, a stabili ca prima întâlnire să fie publică, a cere niște referințe. Și dacă totul se confirmă, să lăsăm misterul iubirii să funcționeze.
Anca Pavel: Șansa există, mai ales că în viața reală există și cupluri care s-au format prin intermediul acestor aplicații. Aș zice însă că e nevoie să crezi că reprezintă calea prin care ți se poate întâmpla asta și ție.
Diana Lupu: Aplicațiile de dating reprezintă un subiect extrem de controversat. Iar atunci când mizăm pe găsirea partenerului prin intermediul lor, controversa este și mai mare. Din perspectiva mea, să îți găsești partenerul de cuplu pe o astfel de aplicație este un joc de noroc. Important e să conștientizăm că aceste aplicații sunt un plus pe care era digitală ni-l oferă, deoarece acum ne putem conecta cu persoane aflate la sute de kilometri distanță, prin urmare avem șansa de a experimenta mult mai mult. Dar nu este singura șansă pe care o avem. Sau, dacă nu se întâmplă să ne găsim partenerul de cuplu pe aceste aplicații, nu înseamnă că nu mai avem nici o șansă, ci că pur și simplu nu a fost să fie. Unele relații sau căsnicii au început cu un swipe right, iar altele nu. Momentul în care apare în viața ta o relație sănătoasă și satisfăcătoare nu poate fi programat. Șansele de a ne găsi un partener sunt mari, însă pentru fiecare persoană există un procentaj diferit, în funcție de metodele pe care le folosește.
Zenobia Niculiță: Studiile de psihologie socială ne spun că, acum câteva decenii, cele mai multe persoane își găseau partenerul de viață printre vecini sau colegi de muncă. Astăzi, orizontul potențialilor parteneri s-a deschis și spre spațiul online. Pe de o parte, acest fapt ne permite accesul la mai multe persoane care ne împărtășesc interesele și valorile. Pe de altă parte, avem mari dificultăți atunci când vine vorba să alegem dintr-o mare de posibilități. Cu cât mai multe alternativele, cu atât mai nefericiți vom fi cu alegerea noastră. Așa că răspunsul la întrebare conține două părți: da, avem șanse să ne găsim iubirea online, dar cel mai probabil nu vom fi prea capabili să o alegem și nici să ne încredem în propria decizie.
Două recomandări de rutine care ne pot ajuta să avem grijă de relația de cuplu în fiecare zi, nu doar de Sfântul Valentin sau de Dragobete…
Anca Pavel: Viața în sine este făcută dintr-o sumedenie de mici momente și din alte câteva foarte importante. Să ne îmbrățișăm și să ne sărutăm de câte ori ne despărțim sau ne regăsim. Și să rostim zilnic cuvinte de apreciere la adresa celuilalt. Sunt două rutine care ne stau oricând la îndemână.
Zenobia Niculiță: Întreabă-l pe celălalt ce nevoie are astăzi și cum poți ajuta la îndeplinirea ei. Dacă acest moment devine o rutină sănătoasă pentru cuplu, atunci atașamentul și încrederea dintre parteneri se consolidează. Și caută să-ți vezi perechea cu alți ochi, dintr-o altă perspectivă, lasă-te fascinat de complexitatea sa ca ființă umană. Joacă un joc cu tine însuți, în care să cauți răspunsul la una sau mai multe dintre următoarele întrebări: „Cum l-ar vedea astăzi pe partenerul meu un copil de 2 ani?“; „Dar cineva care trece pe stradă pe lângă noi?“; „Ce-ar observa Sherlock Holmes la persoana aceasta?“; „Dacă ne-am întâlni astăzi pentru prima dată, ce m-ar frapa?“; „Dacă aș fi un vultur și aș putea privi lumea de sus, cum aș descoperi ființa iubită?“; „Dacă sinele meu de acum doi ani ar întâlni întâmplător acest om, de ce anume s-ar mira?“; „Ce vreau să sărbătoresc astăzi la celălalt?“.
Simona Herb: Să facă reciproc gesturi de afecțiune (mângâieri tandre, un compliment, un „mulțumesc că ai spălat mașina pentru mine“, un sărut la plecarea de acasă, mâncarea preferată servită la cină, un buchet de flori, o apreciere exprimată verbal atunci când văd ceva bun la partener). Consumă atât de puțin timp și au o atât de mare însemnătate pentru sentimentul de iubire și valorizare! Și, desigur, să aibă un ritual de conectare (însemnând să-și facă timp „în doi“, rupți de telefon, laptop, copii). Nu trebuie să fie ceva costisitor sau de lungă durată. De exemplu, 30 de minute după ce adoarme copilul, în care cei doi pot sta să bea un pahar de vin și să-și povestească ziua, un film o dată pe săptămână, orice activitate care le amintește că e o plăcere să fie împreună, că sunt importanți în viața celuilalt, că sunt adulți și iubiți, nu doar părinți și parteneri financiari.
Diana Lupu: Așa cum spun psihologii relaționali Harville Hendrix și Hellen LaKelly Hunt în cărțile lor, „calitatea relațiilor noastre determină calitatea vieții pe care o trăim“. Astfel, cele două recomandări de rutine din partea mea sunt: (1) confirmările zilnice; ele reprezintă un angajament de a manifesta comportamente pline de atenție și prezență în relația de cuplu, în conversațiile pe care le avem cu celălalt, de a face surprize și de a menține o doză de umor și divertisment în cadrul cuplului; (2) exprimarea aprecierii față de partener; poate suna forțat sau exagerat de romantic, dar exprimarea aprecierii față de partener vine la pachet cu demonstrarea afecțiunii; atunci când procedăm astfel, îi arătăm partenerului că acțiunile sale sunt observate, că ele contează și că persoana sa este valoroasă. Un simplu „Apreciez faptul că ești pasionat și preocupat de munca pe care o faci“ sau „Mă bucur mult că ești alături de mine la finalul zilei“ contribuie la calitatea relației și sporește satisfacția relațională.
Andrada Cosma: (1) Alocați timp în mod conștient pentru a-l petrece împreună. Suntem așa de prinși de activitățile zilnice, încât timpul pentru cuplu nu mai apare ca o consecință naturală în programul de zi cu zi. Supraviețuirea în doi vine fără să depunem prea mult efort, dar – dacă ne dorim bunăstare – va trebui să învățăm să depunem pentru asta un efort conștient. (2) Ascultați mai mult, rezolvați după. Rutinele care ne ajută să avem grijă de relație nu se rezumă doar la a face lucruri împreună. Se referă și la spațiul emoțional dintre noi și la cât de mult ne simțim în siguranță acolo. Învățați să vă invitați partenerul să vă spună mai multe despre cum a decurs ziua sa, validați și empatizați cu ceea ce vă împărtășește, verificați ce nevoie are de la voi în acel moment.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
