fbpx
skip to Main Content

Pe măsură ce ne apropiem de luna martie, realizăm că a trecut un an de când trăim într-o pandemie globală. Viețile noastre au fost afectate fără urmă de îndoială, iar experții în sănătate psihică ne atrag atenția asupra faptului că au crescut alarmant cazurile de anxietate și depresie. Fără încercarea de-a adăuga și mai multă presiune contextului, ci cu intenția de-a pregăti omenirea, experții în sănătate psihică atrag atenția asupra faptului că pandemia de COVID-19 poate fi urmată de o pandemie a tulburărilor psihice. Pentru a avea o perspectivă cât mai apropiată de adevăr, am invitat mai mulți specialiști în psihologie și psihiatrie să facă parte din panelul online al lunii februarie. 

Repondenți: • Andrada Cosma (doctor în psihologie, psihoterapeut relațional Imago și specialist în terapia cognitiv-comportamentală) • Zeineb Dakhel (medic specializat în psihiatria copilului și a adolescentului, psihoterapeut de familie) • Oana Niculae (medic specialist în psihiatria copilului și a adolescentului) • Cristina Petrescu Ghenea (medic specializat în psihiatria copilului și a adolescentului, psihoterapeut de familie, coordonator de programe de formare complementară, în cadrul AMPP) • Diana Stănculeanu (psihoterapeut specializat în terapia copilului și a adolescentului, expert în parenting și formator în cadrul AMPP).

Ce efecte poate avea criza de COVID-19 asupra sănătății noastre psihice și emoționale?

Oana Niculae: Când vorbim despre impactul pandemiei de COVID-19, vorbim, de fapt, despre cum decodificăm la nivel cerebral acest pericol, ca fiind invizibil, omniprezent și de durată – 3 ingrediente-cheie pentru activarea instinctelor de protecție. În funcție de structura fiecăruia dintre noi, reacțiile vor varia: de la mecanisme de coping precum negarea (conștientizarea pericolului ar produce un stres mult prea puternic și, pentru a se proteja împotriva lui, oamenii se autoconving că, de fapt, pericolul nu există), până la mecanisme ca evitarea și măsurile de reasigurare. Așadar, avem un spectru foarte variat de manifestări, cele mai frecvente fiind ignorarea măsurilor normale de protecție, anxietatea, atacurile de panică, depresia, izolarea și măsurile exagerate. La acestea se adaugă și apariția, ce-i drept, mai rară, a manifestărilor de tip paranoid, disociativ sau psihotic.

Diana Stănculeanu: Trăim în contextul unei crize complexe, care în curând va face un an de la instalare, și nu se întrevăd semne că se va încheia rapid. Criza nu este doar una de sănătate, ci are impact educațional, social, economic, este resimțită din plin de fiecare dintre noi și de familiile noastre. Ne-a oferit oglinda bolii, a incertitudinii, a pierderii unora dintre cei dragi nouă, a reașezărilor profesionale, a limitărilor economice, de deplasare, de timp liber și de socializare, a suprapunerii de roluri (părinte-educator-angajat-partener, simultan, în spațiul unic și limitat al casei proprii), a vulnerabilității personale și de cuplu. Este imposibil ca acest fenomen să nu lase urme: a produs vulnerabilitate sau a adâncit-o acolo unde exista deja, a creat premise pentru recădere. La nivel clinic, anxietatea și depresia, cu siguranță, au crescut în frecvență și severitate. La nivel subclinic, oboseala, frustrarea, efortul de adaptare și-au pus amprenta asupra calității vieții noastre. În cazurile norocoase, putem vorbi despre oportunitatea reinventării, a conectării cu sine, a odihnei și a prioritizării lucrurilor cu adevărat importante – nu cred însă ca acestea să fi fost foarte numeroase.

Andrada Cosma: Criza de COVID-19 are un spectru larg de efecte asupra sănătății noastre psihice și emoționale: de la emoții negative cu intensitate și durată mai mare, precum anxietatea și depresia, la doliu emoțional neîncheiat, legat atât de pierderea persoanelor dragi, cât și de pierderea locurilor de muncă, a afacerilor sau a interacțiunii sociale, și chiar la deconectare emoțională și de ordin relațional. Dificultățile emoționale de acest tip erau prezente în rândul populației generale și înainte de pandemie, dar acum efectul lor este mai puternic, pentru că resursele prin care facem față situației sunt limitate de contextul pandemiei, pentru fiecare dintre noi.

Cristina Petrescu Ghenea: Din experiența mea clinică, criza generată de virusul COVID-19 a avut atât efecte benefice, cât și consecințe tragice asupra vieții oamenilor. N-aș picta totul doar în culori sumbre, deoarece am avut ocazia să fiu martora unor povești de viață în care criza a constituit o oportunitate pentru creștere și transformare, chiar dacă acest lucru n-a fost evident încă din primele momente.

Zeineb Dakhel: Este foarte greu ca izolarea și distanțarea socială, oricât de importante sunt din punct de vedere epidemiologic, să nu ne afecteze sănătatea emoțională. În toată lumea, oamenii au răspuns psihologic acestei perioade incerte prin depresie, anxietate, frustrare, furie, plictiseală, tulburări de somn ș.a.m.d.

Cum  ne dăm seama dacă suntem expuși riscului de a dezvolta o tulburare de anxietate sau depresie?

Diana Stănculeanu: Este important să ne observăm trăirile emoționale, comportamentele și alegerile, gândurile și poziționarea față de ceea ce ni se întâmplă. În momentul în care constat că sunt copleșit, încărcat emoțional, tensionat, lipsit de bucurie, de chef sau de plăcere, neliniștit și nesigur, nemulțumit și iritat, și asta zi după zi sau în cea mai mare parte a timpului ori preț de câteva săptămâni, este un semnal de alarmă. Dacă acestor stări li de adaugă modificări ale rutinei de somn și masă, tendința de-a ne retrage din relațiile sociale sau semnificative, îngrijorări puternice legate de viitor, de siguranța financiară sau de starea de sănătate, plus intensificarea consumului de substanțe pe fondul unor emoții dificile și lipsa speranței legate de un viitor mai senin, atunci este cum nu se poate mai indicat să consult un profesionist în sănătate mentală.

Cristina Petrescu Ghenea: E necesar să ne dăm voie să ne împrietenim cu propriile emoții și să fim ceva mai atenți la noi înșine, pentru a observa dacă avem perioade lungi de timp (zile-săptămâni) în care ne simțim triști, apatici, prezentăm un grad mai ridicat de iritabilitate, avem ieșiri agresive, constatăm că ne gândim mult la trecut și avem multe regrete sau că ne îngrijorăm excesiv pentru viitor, evităm complet socializarea, dormim mult sau avem insomnii, mâncăm în exces sau nu avem poftă de mâncare ori apelăm la substanțe (alcool, tutun, droguri, zahăr) pentru a ne detașa de stările negative. De asemenea, se poate și ca apropiații să ne fi semnalat deja că-și fac griji pentru starea noastră.

Zeineb Dakhel: Depresia și anxietatea sunt tulburări care pot îmbrăca forme foarte diverse la oameni. Câteva semnale la care să fim atenți ar fi: dispoziția tristă, reducerea plăcerii pentru activități care anterior ne produceau plăcere, dificultățile de concentrare, alterarea somnului și a apetitului, lipsa energiei, oboseala exagerată, autocritica, evitarea unor locuri sau a unor acțiuni pe care înainte reușeam să le facem etc. Tabloul clinic poate fi însă mult mai variat, și atunci cred că este important să urmărim dacă ne e afectată capacitatea de-a funcționa în planurile social, profesional și personal, iar dacă da, să căutăm un specialist cu care să discutăm despre asta. 

Oana Niculae: Primele riscuri pentru dezvoltarea manifestărilor specifice anxietății sau depresiei sunt reprezentate de antecedentele personale în materie de episoade anxioase sau depresive, care, prin prisma schimbărilor corelate cu pandemia, a limitărilor aferente și a stimulilor negativi asociați, pot favoriza recăderi ale simptomatologiei. Atât în aceste cazuri, cât și în cele fără un istoric personal semnificativ, primele semnale de alarmă sunt legate, înainte de orice, de schimbările apărute în modul de funcționare zilnică a persoanei: reducerea adaptabilității, diminuarea interesului și a angajării în activități, scăderea randamentului și modificări la nivelul funcțiilor bazale (somn, alimentație etc.). După acestea, următoarele semnale de alarmă constau în apariția unor manifestări noi, ca: atacuri de panică, disconfort somatic (dureri cu localizări diverse, greață, vărsături, amețeli, tulburări senzoriale etc.), gânduri persistente cu conținut negativ.

Andrada Cosma: Studiile longitudinale indică faptul că fiecare dintre noi va avea de-a lungul vieții cel puțin un episod depresiv și/sau de anxietate. În același timp, e important să fim atenți la:
a) mesajele pe care ni le transmite corpul: resimt tensiune musculară? Îmi bate inima cu putere, în lipsa unui efort fizic susținut? Îmi transpiră palmele sau obrajii mi se înroșesc puternic? Dorm mai puțin sau mai mult? Nu am poftă de mâncare sau mănânc în exces?;
b) dialogul interior: am tendința să critic, pe mine sau pe ceilalți, sau să fiu prea permisiv cu mine sau cu ceilalți? Îmi cunosc și-mi împlinesc nevoile emoționale? Mă implic mai puțin în activități care altă dată îmi făceau plăcere?
c) susținerea socială: am cel puțin o persoană cu care mă simt în siguranță, emoțional, și cu care pot împărtăși ce trăiesc? Mă simt auzit și ascultat de către cei dragi, legat de ceea ce mi se întâmplă în viața de zi cu zi?
Reflectați asupra acestor indicatori și stabiliți cum puteți avea mai multă grijă de propria persoană.

Care sunt categoriile de oameni cele mai predispuse la a dezvolta tulburări psihice din cauza pandemiei și a efectelor acesteia?

Andrada Cosma: Fiecare dintre noi duce cu sine vulnerabilități de ordin emoțional care își au originea în familia de bază. E important să le conștientizăm și să reușim să le integrăm în povestea noastră de viață. Dat fiind că există un echilibru fin între resursele pe care le avem și vulnerabilitățile personale, mi se pare cu atât mai necesar să acordăm atenție următoarelor reacții ce se pot activa în contextul pandemiei: dacă am tendința să mă îngrijorez excesiv în legătură cu prezența oamenilor din viața mea; dacă pun des la îndoială stabilitatea relațiilor mele, atât profesionale, cât și personale; dacă am tendința să ruminez (adică să gândesc negativ în mod excesiv); dacă am tendința să întrevăd pericole și trădări în majoritatea interacțiunilor mele cu ceilalți.

Cristina Petrescu Ghenea: În opinia mea, cea mai afectată categorie este aceea a persoanelor care trăiesc singure și nu-și iau o serie de măsuri pentru a se asigura că au parte de socializare – fie să iasă la o plimbare în aer liber cu persoane dragi sau să  se întâlnească virtual cu prietenii. De asemenea, o altă categorie la mare risc sunt persoanele aflate în relații abuzive, care sunt forțate să petreacă mai mult timp în prezența abuzatorului, riscul, pentru acestea, fiind atât de ordin emoțional, cât și fizic.

℗PUBLICITATE



Diana Stănculeanu: În mod evident, persoanele care se aflau deja într-un loc vulnerabil emoțional sau cu un istoric de suferință psihologică, prezintă un risc crescut în această perioadă. Contextul pe care îl traversăm este însă atât de amplu, de complex și de ramificat, încât oricare dintre noi poate observa o deteriorare a stării personale de sănătate emoțională.

Zeineb DakhelLiteratura de specialitate indică spre personalul medical, femei, studenți, persoane cu condiție precară de sănătate sau cu boli cronice și persoane cu statut socio-economic scăzut ca fiind categorii vulnerabile din acest punct de vedere. În același timp, deși nu există încă statistici clare, multe țări raportează creșterea numărului victimelor violenței domestice, deci cred că și această categorie trebuie avută în vedere, atunci când ne gândim la cei vulnerabili. În plus, minoritățile etnice sunt o categorie neglijată suplimentar în această perioadă, deci, foarte probabil, vulnerabilă și din punct de vedere psihic.

Oana Niculae: Predispoziția pentru tulburări psihice asociate pandemiei crește direct proporțional cu gravitatea sau/și cu cumulul vulnerabilităților preexistente. Cu cât intrarea în pandemie s-a făcut pe un fond mai vulnerabil, cu atât impactul acesteia a vulnerabilizat mai mult. Așa cum arată studiile de specialitate, de exemplu, pentru depresie, orice episod depresiv trăit de o persoană crește probabilitatea apariției unui alt episod depresiv în următorul an (comparativ cu riscul apariției unui episod depresiv pentru prima dată).

Ce putem face pentru igiena noastră psihică și emoțională?

Cristina Petrescu Ghenea: Recomand cu mare încredere reducerea consumului de știri și de social media, cât și trierea atentă a surselor de unde îmi iau informațiile, dar și a persoanelor pe care le urmăresc online. Pentru asta, este nevoie să fiu mai atent la starea mea emoțională înainte și după ce mă expun în mediul virtual. Regula mea este: când ceva mă face să mă simt rău, apăs direct pe mute/unfollow sau chiar șterg aplicația. Efectele bune asupra stării mele se vor vedea foarte repede.

Diana Stănculeanu: Conectare: să avem o relație importantă pentru noi, cultivată cu perseverență, în orice formă. Realizare: să existe o activitate la finalul căreia să simt că am făcut ceva util, constructiv, cu sens sau important pentru mine sau pentru cineva drag mie. Plăcere: să existe o rutină, o activitate, un obicei care să-mi aștearnă, fie și doar pentru câteva minute, zâmbetul pe buze. În plus, somn, aer curat, mișcare și respirație profundă. Toate acestea, în doze mici și frecvență mare.

Zeineb Dakhel: Avem – mai mult sau mai puțin – același set de nevoi ca înainte de pandemie, dar totuși un cadru infinit mai limitat în care să ni le îndeplinim. Cred că este esențial să ne întrebăm care sunt nevoile noastre de moment și să fim suficient de flexibili, încât să căutăm strategii alternative prin care să le îndeplinim. Dacă nu ne mai putem vedea fizic cu prietenii, poate organizăm, în loc, întâlniri pe Zoom. Dacă nu mai putem merge la sală, poate facem 20 de minute de yoga acasă. Dacă nu mai putem ieși la restaurant, poate preparăm ceva nou după o rețetă de Jamila. Ne adaptăm.

Oana Niculae: Poate cel mai important, când vine vorba despre sănătatea noastră psihică și emoțională, este să avem aceeași abordare ca pentru orice altă problemă de sănătate în general. Așa cum, pentru sănătatea dinților noștri, nu mai e suficient doar să ne spălăm corect pe dinți, odată ce am dezvoltat carii, tot așa, și pentru sănătatea psiho-emoțională, nu mai e suficient să ne îngrijim de ea doar când dezvoltăm o problemă. Să ai grijă de sănătatea ta psiho-emoțională înseamnă să te preocupi în fiecare zi pentru echilibrul tău, să te implici în activități de lucru, recreative, să ai hobby-uri, să fii conectat la oamenii dragi, să faci sport, pentru echilibrare chimică, să ai o alimentație variată, să-ți asiguri hrană spirituală și informațională, un somn de calitate, momente de introspecție.

Andrada Cosma: Cred că e foarte important să păstrăm anumite rutine care ne asigură control și predictibilitate într-o perioadă în care e greu să obținem asta. Scopul nu este să fim cei mai productivi în această perioadă, ci să supraviețuim cu costuri, fizice și emoționale, reduse. Astfel, menținerea unui program de trezit și culcat la aceeași oră, luarea meselor la aceeași oră și plimbatul zilnic în aer liber constituie un minimum de trei ingrediente care să ne descrie ziua. Propuneți-vă să găsiți confort în ventilare sau eliberare emoțională, și nu în identificarea de soluții perfecte.

Cât de important este să cerem ajutor din partea unui psiholog sau psihoterapeut

Zeineb Dakhel: Bineînțeles că e cu adevărat necesar să cerem ajutor specializat pentru a traversa această perioadă de incertitudine și izolare conștienți de noi, însă știm că pandemia a adus și foarte multe dificultăți financiare. Astfel, dacă resursele nu ne permit sesiuni cu un psihoterapeut, cred că este esențial să apelăm la alte resurse: cărți de self-help, conturi de social media care oferă sugestii pentru igiena emoțională, aplicații de meditație sau aplicații pe care stai de vorbă cu roboți-terapeuți, precum I’m Fine ori Woebot.

Andrada Cosma: Cred că e de fiecare dată important să ne simțim ghidați și în siguranță, emoțional, pentru a ne putea accesa și înțelege mai profund gândurile, emoțiile, comportamentele. Să facem asta cu ajutorul unui psiholog, în această perioadă, se înscrie, în opinia mea, într-un kit esențial pentru supraviețuirea emoțională. 

Cristina Petrescu Ghenea: Cred că este important să înțelegem că psihoterapia nu este numai o soluție pentru momente de criză, ci și o dovadă a grijii de sine. Ne îndreptăm mare parte din atenție spre corpurile noastre, de multe ori în detrimentul minții și al sufletului. Psihoterapia mă poate echipa ca, în momentul în care apare o criză, să-i pot face față mai conștient. Iar asta s-a văzut în această perioadă la majoritatea celor care făcuseră psihoterapie sau erau în acest proces.

Oana Niculae: Un beneficiu al preocupării zilnice pentru sănătatea psiho-emoțională este reprezentat de inputul rapid privitor la dificultățile apărute. Astfel, cresc șansele să accesăm rapid ajutor de specialitate. De ce să facem asta? Pentru că lucrurile se rezolvă mai ușor când n-au prins rădăcini adânci și pentru că, deși să zicem că am avut grijă de sănătatea mea psiho-emoțională, totuși întâmpin oarecare dificultăți, atunci probabil că este nevoie de ajutor extern pentru a le putea depăși. Dacă, în schimb, să zicem că am neglijat diverse aspecte ale sănătății psiho-emoționale, cu ajutor de specialitate putem învăța să ne îngrijim corespunzător de ele, în viitor.

Diana Stănculeanu: Este important. Nimeni nu e imun la stresul cronic, prelungit, iar suferința psihologică depășind o anumită durată și intensitate nu trece doar cu bunăvoință și intenții nobile. Este nevoie de intervenția susținută a unei persoane cu experiență în domeniu.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Back To Top
×Close search
Caută