fbpx
skip to Main Content
Panel Online: Povestea Crăciunului

Crăciunul este timpul prezenței, al dăruirii, al emoției și al spiritului. Este îndemnul la bunătate, la reflecție, la recunoştinţă. Este răgazul în care ne amintim ce este important pentru fiecare dintre noi. Crăciunul este despre despre familie, despre prieteni, despre conectare. Crăciunului este mai mult decât o sărbătoare, este o stare a sufletului!

Pentru că ne plac poveștile și deoarece credem mult în #PutereaRelațiilor ne-am gândit la mai multe întrebări pe care le-am adresat unor oameni dragi, pentru a afla care este pentru ei „Povestea Crăciunului“. Ceea ce te invităm să faci și tu. Să-ți aloci puțin răgaz pentru a croșeta în gând povestea ta de Crăciun.

Ce înseamnă Crăciunul pentru voi și familia din care faceți parte?

Daniela Nane: Crăciunul este un moment în care toată familia se adună şi ne bucurăm împreună. În dimineaţa zilei de 25 decembrie, copiii îşi desfac cu febrilitate cadourile şi bucuria lor sinceră şi râsul cristalin e cea mai frumoasă răsplată. Adulţii îşi desfac cadourile mai târziu, la masa de prânz, după ce ne întoarcem de la Sfânta Liturghie de Crăciun.

Ruxandra Rusan: Crăciunul este o pauză de la vrie întru tihnă. De la goană după „mai mult“, la îmbrățișarea „multului“ deja primit și prea adesea trecut cu vederea.

Cristina Petrescu-Ghenea: Crăciunul pentru noi este ocazia cu care ne reunim și petrecem câteva zile sub același acoperiș – ceea ce nu este deloc lucru simplu, este un moment pe care îl pregătim cu toții mai bine de o lună pentru a-l savura alături de prieteni și familie.

Ioana Haşu-Georgiev: N-am petrecut niciodată Crăciunul în altă parte decât acasă, la Făgăraş, alături de părinţi, bunici, rude, prietenii din copilărie. În familie, e momentul strângerii rândurilor, al adunării generaţiilor în jurul meselor (prea) pline. Niciodată nu mi-am dorit să fie altfel.

Gabriel Bălănescu: Pentru mine Crăciunul copilăriei a fost marcat de bucuria ce se înfiripă în toţi cei din jurul nostru, familia numeroasă şi vecinii de cartier. Crăciunul de astăzi tot cu bucurie îl simt impregnat. Înseamnă regăsiri cu sufletele dragi şi foarte multă „zâmbăreală“ în familie în jurul nostru.

Oana Zamfir: Crăciunul este pentru familia mea singurul moment din an în care reuşim să fim cu toţii împreună. Nici măcar nu trebuie să ne mai consultăm. Ştim că de Crăciun trebuie să avem liber de la serviciu, indiferent dacă asta înseamnă că unii dintre noi vor lucra de Revelion. Nu ne iese de fiecare dată bine, nu ne iese perfect, dar suntem împreună.

Hrisostom Filipescu: Crăciunul înseamnă minunea binecuvântată a Naşterii Domnului, atmosferă caldă în familie, primirea colindătorilor, pauză din tumultul lumii și mersul la biserică pentru a privi spre Cel ce se naște în ieslea inimilor noastre, mirosul de plăcinte și vin fiert cu aromă de scorțișoară în suflet.

Cristian Manafu: O reuniune alături de cei dragi. Un timp petrecut împreună cu familia apropiată, dar şi o ocazie de a ne vedea cu rude îndepărtate (veri, fini, naşi). E un moment cu multă linişte şi bucurie în familie.

Simona Gherasim: Pentru noi Crăciunul este o sărbătoare care ne ajută să creştem împreună dăruind. Fie că este vorba despre timp relaxat şi activităţi împreună, râsete, cadouri, etc. Zilele Crăciunului sunt despre cum putem să (ne) dăruim într-un mod diferit față de cum o facem în celelalte zile din an.

Ce tradiție de Crăciun vă este mai apropiată sufletului?

Oana Zamfir: Deşi îmi place să fac cadouri în orice moment al anului, recunosc că a face cadouri de Crăciun mi se pare special şi este tradiţia mea preferată care ţine de această sărbătoare. Acum câţiva ani am adunat cadouri pentru absolut toată familia. Erau atât de multe, încât m-am deghizat în Moş ca să se justifice că intru cu un sac în casă.

Simona Gherasim: Îmi este foarte greu să aleg între decorarea bradului, pregătirea prăjiturilor pentru Crăciun sau deschiderea cadourilor. Fiecare din aceste tradiţii mă umple de bucurie.

Hrisostom Filipescu: Pentru mine acest anotimp al colindelor face ca atmosfera sărbătorilor de iarnă să fie una specială.

Ruxandra Rusan: Împodobitul bradului în aromă de scorțișoară și portocale, cu colinde în surdină și reamintirea nașterii pruncului Isus. Sunt momente magice de existat împreună.

Gabriel Bălănescu: Aceea a regăsirilor, a colindatului din casă în casă, de la suflet la suflet, tradiţie pe care mai târziu aveam să o înţeleg că pe un adevărat liant pentru comunitate.

Cristina Petrescu-Ghenea: Părinții mei au ținut foarte mult la câteva tradiții ale familiei: mesele de duminică, masa din noaptea de Înviere dar mai ales masa și împărțirea cadourilor din Ajunul Crăciunului de la ora 12 noaptea. Se râdea în hohote, se mânca până la epuizare și nimeni nu mergea să doarmă înainte de 3 dimineața.

Ioana Haşu-Georgiev: Colindatul, deşi e o tradiţie de care m-am legat abia în adolescenţă: am improvizat un cor cu nişte prieteni şi am ajuns să cântăm pentru diverse comunităţi din zonă. Complet amatori, dar electrizaţi de bucuria conectării. Cred că asta şi transmiteam.

Cristian Manafu: Sunt trei lucruri pe care le facem an de an. Împodobim bradul, împărţim cadouri şi ne strângem la masa de Crăciun.

Daniela Nane: Când eram copil, mergeam cu colindul în seara zilei de Ajun, abia aşteptam! Ne adunam câţiva copii din vecini şi cântam câte trei-patru colinde la fiecare casă, iar oamenii ne primeau cu zâmbet şi cu bucurie. Bunica făcea cei mai buni şi pufoşi colaci pentru colindători, cu crusta crocantă, abia aveam răbdare să se răcească puţin când îi scotea din cuptor. Şi fiul meu mergea cu colindul când era mic şi petreceam sărbătorile la Iaşi, la părinţii mei şi a fost tare dezamăgit când într-o iarnă, în Bucureşti, a găsit greu prieteni cu care să colinde şi, mai ales, că foarte puţini bucureşteni au fost dispuşi să le deschidă şi să-i asculte cântând din inimă.

Care vă este cea mai dragă amintire de Crăciun ce vă vine acum în minte?

Cristian Manafu: Momentele din copilărie în care încercam să mă trezesc în noapte să îl surprind pe Moş Crăciun când aduce cadourile.

Cristina Petrescu-Ghenea: Tatăl meu își punea o șosetă cu alb și roșu (pe care încă o păstrăm) în cap și împărțea cadourile, adăugând câte un „HOHOHO“ după fiecare frază pe care o spunea. Acum noi facem asta în amintirea lui. Râsul lui molipsitor este o amintire foarte dragă!

Simona Gherasim: Cum, pe la 9 ani, am aşteptat o noapte întreagă să se aprindă luminiţele în camera în care Moşul aducea bradul. Bănuiam că părinţii sunt Moşul şi împreună cu fratele meu voiam să îi prindem în flagrant delict. Camera respectivă avea un geam spre balcon şi noi am stat ore în şir cu ochii pe acel geam, dar degeaba… nicio luminiţă. Surpriza a fost când dimineaţă am găsit o pătură groasă în geam care bloca luminiţele bradului. Am râs câteva zile încontinuu cum părinţii uitaseră pătura şi eu cu fratele meu aşteptasem ore. Este unul din momentele pe care îl rememoram în fiecare an la masa de Crăciun.

Ruxandra Rusan: Mi-e drag momentul în care stăteam cu mama, la fereastră și reușeam să văd pe cerul înghețat sania lui Moș Crăciun. Atât de tare îmi deschidea ochii dragostea ei!

Daniela Nane: Când am desfăcut cadoul de sub brad şi am văzut rochia pe care o găsisem ascunsă prin cămara cu câteva zile înainte. Nu ştiam cum să reacţionez, că părinţii mei credeau că eu cred încă în Moş Crăciun (mă rog, Moş Gerilă, cum era pe vremea aceea – comuniştii nu permiteau să se vorbească în public de Crăciun). Era atâta tandreţe în ochii părinţilor mei, încât m-am prefăcut că văd pentru prima oară acea rochiţă, ca să nu le stric bucuria.

Oana Zamfir: Una dintre cele mai dragi amintiri de Crăciun datează din copilărie şi este legată de tradiţia colindatului. Eram în gimnaziu şi am fost norocoasă să fac parte dintr-o clasă foarte unită. În fiecare an mergeam la colindat la fiecare dintre noi acasă, să ne colindăm părinţii. Dura ore, îngheţam, dar eram primiţi cu prăjituri şi ceai sau vin cald şi serile din Ajunul Crăciunului erau cele mai distractive pentru noi.

Hrisostom Filipescu: Cel mai frumos moment a fost în copilărie, când l-am văzut prima oară pe Moș „Gerilă” (cum era numit atunci) și apoi pe Moș Crăciun. Încă de atunci îmi este tare drag obiceiul de împodobire a bradului. Îmi amintesc că în acea perioadă nu prea există beteală ca acum și puneam bucățele mici de vată care simbolizau zăpada.

Gabriel Bălănescu: Mirosul portocalelor. Copilăria mi-a fost trăită în perioada comunistă, oraşul meu natal primea portocale doar de Crăciun. Mirosul lor marca pentru noi, copiii, sosirea sărbătorilor. Priveam portocalele cum trec încet în nefiinţă, căci raritatea lor ne făcea pe noi, copiii, doar să le privim admirativ, însă ne dăruiau atât de mult olfactiv şi emoţional.

Ioana Haşu-Georgiev: Cred că sunt pe cale să o trăiesc anul ăsta, dar cum aş putea să o spun înainte?

Cum era Crăciunul în vremea copilăriei?

Hrisostom Filipescu: Crăciunul a însemnat dintotdeauna bucuria Nașterii Domnului… Credință, nădejde și dragoste! Primirea colindătorilor, miros de brad, portocale, gutui, mere, plăcinte, bucate de sezon și musafiri cu amintiri de povestit în desagă. Și acum îmi aduc aminte cu drag de modul în care mă păcălea mama, cum îmi punea ea cadourile în ghetuțe sau sub brad, fără să îmi dau seama când o făcea. Îmi doresc ca această sărbătoare să rămână o bucurie a inimilor și nu una comercială.

Ruxandra Rusan: Cu zăpadă, cu portocale, cu oameni dragi, cu povești la pick-up. Cu părinții mei, cu bunica și bunătățile ei, cu bradul parfumat și cu ambalajele bomboanelor ornamentale mâncate una câte una și umplute cu hârtie ca să nu se vadă!

Cristian Manafu: Era mai mult despre bucurie, despre bradul cu multe bomboane, despre cadouri mici. Părinţii se străduiau să creeze un moment cât mai special, iar dulciurile erau starurile sărbătorii.

Gabriel Bălănescu: Simplu. Chiar de era brăzdat de neajunsuri şi alimentele pe raţie, toate “grijile” dispăreau în momentele acelea. Noi eram (şi încă mai suntem) 4 copii acasă, ori asta dădea ceva de furcă părinţilor atunci când încercau să ne centreze pe pregătiri. Cumva simţeam că este rost de mai multă libertate cu atâta bucurie în preajmă, aşa că dezvoltam tehnici noi de negociere în ale bucuriei.

Daniela Nane: Cum să fie, ca pentru orice copil fericit: alb, cu zăpadă în crengile pomilor şi cu flori de gheaţă pe ferestre, cu obraji roşii de la săniuş sau patinaj, cu brad împodobit, cu cadouri, cu familia mare, cu bunici, naşi, prieteni, cu masă plină de sărbători, cu cozonac cald, cu joaca… Era BUCURIE.

Cristina Petrescu-Ghenea: Plin de mirajul bomboanelor de pom al căror ambalaj era mult mai frumos decât gustul dezamăgitor, Crăciunul copilăriei mele însemna cel puțin trei generații de rude și prieteni dragi vorbind tare și nereușind să se sincronizeze timp de cel puțin trei zile.

Ioana Haşu-Georgiev: Din copilărie, am amintiri amestecate: austeritatea specifică regimului comunist, bombănelile bunicii în faţa aşa-ziselor programe de sărbători, bananele verzi înfăşurate în ziar şi cocoţate pe dulap, bradul care atunci ne părea magic, iar acum apare aşa sărăcăcios în poze, frigul, bucuria, săniuşul…

Simona Gherasim: Mult aşteptat. Împreună cu fratele meu începeam să ne pregătim cu o lună înainte şi în fiecare an făceam planuri cum o să-l prindem pe Moş Crăciun.

Oana Zamfir: Crăciunul copilăriei mele chiar a fost ca-n poveşti. Mama şi tata se dădeau peste cap să ne cumpere ce ştiau că ne doream eu şi sora mea. Ne creau atmosfera perfectă de aşteptare, casa mirosea a cozonac, primeam colindători, mama gătea până târziu în noapte, iar dimineaţa săream din pat nerăbdătoare să vedem dacă Moşul a fost bun. De fiecare dată a fost, iar ziua întreagă era despre bucuria de a fi primit cadoul mult-aşteptat.

Care este cel mai memorabil cadou pe care l-ați oferit vreodată în dar de Crăciun? (Dar cel pe care l-ați primit?)

Cristina Petrescu-Ghenea: Categoric cel mai memorabil cadou l-am oferit surorii mele și mie, de-o potrivă, când eu aveam 9 ani iar ea vreo 5 și i-am arătat cadourile de la Moșu ascunse de mama sus în dulapul de pe hol. Asta se întâmpla cândva pe la sfârșitul lui noiembrie… deci a fost un cadou oferit în avans!

Ruxandra Rusan: Cadoul cel mai memorabil pe care l-am oferit a fost pentru copilul nostru, când a început să se îndoiască de existența lui Moș Crăciun. Ce să vezi? În acel an, Moș Crăciun a bătut în geam deși stăm la etajul 8 și eram toți în cameră! (Le mulțumesc vecinilor noștri pentru flexibilitatea spirituală și fizică de care au dat dovadă!) Darul pe care mi-l amintesc este modul în care părinții mei aveau mare grijă să fie cadourile reci. Era important pentru că așa era limpede că au stat în sacul Moșului.

Oana Zamfir: A fost un an în care am câştigat un premiu consistent în bani chiar în preajma sărbătorilor. A fost Crăciunul în care i-am surprins pe toţi cu acele cadouri pe care ştiu că şi le doreau, dar la care nu se aşteptau. Cât despre cadouri primite: în clasa a 3-a m-am rugat să primesc un aparat de fotografiat. Eram pasionată de fotografie. A fost una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea când l-am primit. Datorită acelui aparat am acum amintiri incredibile din copilăriei şi adolescenţă.

Daniela Nane: Am închiriat un autocar şi am dus un cor superb să cânte colinde unor prieteni dragi. A fost un concert superb.

℗PUBLICITATE


Cristian Manafu: Acum doi ani, am reuşit alături de alţi bloggeri să oferim mai multe tablete copiilor internaţi la Fundeni. S-au bucurat enorm! În copilărie, am primit un super-avion de construit, pe vremea când eram pasionat de avioane şi vapoare.

Ioana Haşu-Georgiev: N-am făcut sau primit cadouri spectaculoase. O mare descoperire a fost când am înlocuit cadoul convenţional cu prezenţa neaşteptată. Mă bucură cadourile mici, necostisitoare, alese cu atenţie, plus vederile scrise de mână şi trimise prin poştă.

Gabriel Bălănescu: Prezența. A fi aici dincolo de proiecţiile mentale, a fi alături în bucurie şi în orice stare se manifestă în aici şi acum. Cu aceeaşi bucurie a dăruirii am primit acelaşi cadou. Împreună cu Gabriela, ce o purta în pântec pe Sara, am gătit cina de Crăciun, o reinterpretare a sarmalelor pe modelul nostru alimentar, iar cadoul a fost Prezența pentru noi. Cumva netradiţional, însă în acelaşi timp colorat de bucuria tradiţiilor.

Hrisostom Filipescu: Minunea de a fi viu este cel mai frumos cadou pe care îl primesc în fiecare an. Să fii alături de cei ce te iubesc și pe care îi iubești este o minune! Cred că cel mai sensibil și drag cadou pe care l-am putut oferi vreodată a fost să fiu alături de un copil foarte bolnav care acum este îngeraș…

Simona Gherasim: Pentru mine memorabil este cum într-unul din anii trecuţi am reuşit să găsesc o păpuşă care tocmai se lansase şi pe care şi-o dorea fetiţa mea cea mare, Sara. Iniţial am stat liniştită pentru că păpuşa apărea listată la mai mulţi vânzători on-line şi am comandat-o din timp. Provocarea a apărut când am fost informată că lotul de păpuşi pentru România fusese reprogramat pentru Ianuarie. Pe ultima sută de metri am reuşit să găsesc păpuşa la Viena.

Care sunt valorile Crăciunului pe care doriți să le lăsați moștenire generațiilor viitoare?

Gabriel Bălănescu: Bucuria, atât în regăsirile de familie, cât şi în cele ale regăsirilor de sine, reflectată în cei dragi din jurul nostru. Familia este pentru mine o lecţie învăţată mai târziu în viaţă, dar pe care am deprins-o cu rapiditate. Pot vorbi de ea doar prin prisma propriilor trăiri, pentru mine ele sunt profunde, luminoase şi încărcate cu bucuria de fi.

Ruxandra Rusan: Aș vrea să îi aduc în dar copilului meu abilitatea de a ști să se bucure de ceea ce are. Să dăruiască mai departe iubire, siguranță, loialitate și spirit de aventură. Să aleagă darurile pe care le oferă în funcție de dorințele sau nevoile celui care le primește.

Daniela Nane: Să ne amintim, în primul rând, de bucuria naşterii Celui care a ridicat povara lumii – cel care ne învaţă să ne iubim unii pe alţii şi să facem bine necondiţionat.

Simona Gherasim: Familie, Generozitate, Bucurie, Spiritualitate, Speranţă.

Cristina Petrescu-Ghenea: Crăciunul ne-a adus totdeauna împreună, indiferent ce se întâmplă pentru fiecare dintre noi pe parcursul anului și unde ne duc drumurile. Această întâlnire anuală cu cei dragi este foarte importantă pentru mine, este ancora mea.

Ioana Haşu-Georgiev: Ştiu mai curând ce aş vrea să NU le transmit copiilor mei: goana după cadouri şi oferte, care încep să se confunde cu Crăciunul. Mi-ar plăcea să se bucure de oamenii dragi, să aibă răgazul să stea cu ei înşişi şi să se uite înăuntru.

Oana Zamfir: Bunătatea, altruismul şi simplitatea sunt valorile care stau la baza Crăciunului aşa cum l-am trăit eu şi pe care aş vrea să îl simtă şi cei ce vor veni.

Cristian Manafu: Bunătatea! Cred că acest moment din an este legat de bucuria pe care o poţi face celor din jur şi nu mă supăr dacă unii devin buni doar de Crăciun. Binele n-are măsură!

Hrisostom Filipescu: Cea mai mare avuție pe care o putem transmite se află în noi înșine. Un cuvânt de încurajare, o îmbrățișare caldă, un zâmbet dulce, o mângâiere delicată. O mulțime de oameni putrezesc de singurătate. Îmi doresc din toată inima ca sărbătorile de iarnă să apropie oamenii așa încât să simtă fiecare prezența lui Hristos în inimă.

Ceea ce îmi doresc de Crăciunul acesta este…

Ioana Haşu-Georgiev: Nimic special: linişte. La capătul celui mai nebun şi mai frumos an de până acum, mi-aş dori câteva zile de respiro în familia foarte restrânsă. Şi mi-aş mai dori să cânt, cu aceiaşi prieteni dintotdeauna.

Gabriel Bălănescu: Să continui să fiu conştient că sunt. Poate suna complicat dar este de o simplicitate dezarmantă. Gandhi spunea că dacă îţi doreşti să schimbi lumea atunci începe cu tine. Eu, familia mea, asta facem. Ne schimbăm pe noi, nu în pofida tradiţiilor, ci împreună cu ele.

Ruxandra Rusan: De Crăciunul acesta, îmi doresc să fiu la înălțime. Vom zbura spre New-York exact în seara de Crăciun, așa că poate ne întâlnim cu Moșul!

Cristian Manafu: Nu mi-am mai dorit de mult timp ceva pentru mine, ceva fizic, un cadou. Dar vreau să mă păstrez în formă şi să pot crea în continuare lucruri frumoase şi utile pentru cei din jur.

Daniela Nane: … tot ceea ce am deja. Să faci rai din ce ai este una dintre cele mai preţioase învăţături.

Hrisostom Filipescu: Să am puterea de a vedea în cei din jur chipul lui Dumnezeu și să pot împlini câte puțin din Porunca Iubirii spre mântuire. Îmi doresc ca gingăşia sărbătorilor de iarnă să ne facă sufletul frumos, să-l umple de bucurie şi pace!

Simona Gherasim: Ceea ce îmi doresc de Crăciunul acesta este ca eu şi familia mea să fim sănătoşi şi să ne bucurăm împreună de fiecare moment.

Cristina Petrescu-Ghenea: … să am oamenii dragi alături, să râdem mult și să fim mai blânzi pentru a putea să ne bucurăm unul de altul!

Oana Zamfir: Să o văd pe mama liniştită. Să îl simt pe tata fericit. Să îi am pe toţi lângă mine şi să mai simt parfum de altădată. Cel mai greu îndur senzaţia de „Crăciunul nu mai e ce-a fost“.

Un gând de Crăciun pentru cititorii noștri?

Ruxandra Rusan: Vă doresc, de Crăciun, să găsiți în sufletul vostru toate luminițele de care aveți nevoie ca să vă strălucească ființa de bucurie!

Ioana Haşu-Georgiev: Ştiu că unii iubesc sărbătorile, iar alţii dimpotrivă. Poate Crăciunul e un dat (sau un dar) pe care îl primeşti sau nu. Perioada revine ciclic, însă e o alegere dacă o trăim sau rămânem în afară. Provocarea mea e să intru. Le ţin pumnii tuturor care vor încerca să o facă.

Gabriel Bălănescu: Tradiţia este precum o ancoră a frumosului lansată de către străbunii noştri. Gândurile şi trăirile noastre au în această perioadă şanse mai mari de a se întâlni cu bunătatea din noi, cu generozitatea şi empatia din noi, cu bucuria naturală ce străluceşte în fiecare dintre noi şi pe care cel mai des o uităm, căci credem că suntem ocupaţi. Eu cred că omul este în esenţă bun şi cumva, prin presiunea exterioară uită temporar acest lucru. Crăciunul şi bucuria lui ne aduc aminte că le avem în noi tot anul, nu doar acum. Să fim mai blânzi, dar mai blânzi cu noi înşine, astfel lumina noastră interioară îi va atinge şi pe cei din jur.

Oana Zamfir: Se spune că nu doar de Crăciun trebuie să fim mai buni. Că nu doar acum trebuie să dăruim şi să ne gândim la ai noştri. Dar adevărul e că nu reuşim să facem asta în fiecare zi din an. Iar dacă de Crăciun ne propunem şi reuşim să fim mai buni, poate fi începutul unei schimbări pe mai departe. Crăciunul poate părea o sărbătoare izolată, la final de an, dar uneori poate aduce mai mult decât cadouri. Vă doresc un Crăciun în care să aveţi revelaţii, gânduri bune şi schimbări frumoase!

Cristian Manafu: Să îşi deschidă mintea şi să se gândească la binele comun.

Simona Gherasim: Le doresc să primească de Crăciun ceea ce este mai bun şi potrivit pentru ei. Ceea ce nu le serveşte să stea departe chiar dacă poate îşi doresc!

Hrisostom Filipescu: Să avem parte de un sfârşit de an binecuvântat de Dumnezeu, cu înţelegere între oameni, cu pace în ţară şi în lume! Să luăm lumină din lumină sufletului nostru şi să o dăruim celor legaţi sufleteşte de noi şi celor care au nevoie de noi. Să devenim mai buni pentru ca lumea întreagă să devină grădina bunătăţii. Bucurie sfântă!

Daniela Nane: Vorba colindului: „Nu uita, române, să fii bun!“. Crăciun cu pace şi cu tot ce vă este de folos!

Cristina Petrescu-Ghenea: Folosiţi-vă de Crăciun pentru a începe să reparați acele relații care au nevoie de vindecare și pentru a cultiva și menține acele relații care vă sunt aproape de suflet. Este cel mai bun moment al anului pentru asta iar RELAȚIA este cel mai frumos cadou pe care îl puteți oferi!

Invitații din acest panel online

Daniela Nane – actriță, s-a născut și a copilărit în Iași. Copil unic, a crescut printre cărți și a practicat de mică balet clasic, dans sportiv și nenumărate sporturi. La 19 ani câștigă titlul de Miss România. A lucrat cu nume mari ale scenei românești și cu mulți actori de talie internațională. Mai multe informații despre spectacolele, taberele și cursurile pe care le organizează găsiți pe site-ul danielanane.ro.

Oana Zamfir – considerată una dintre cele mai răzbătătoare jurnaliste, Oana prezintă la DIGI 24 jurnalul orei 10, de luni și până vineri, și în fiecare duminică emisiunea cu și despre cinema „Ca-n filme”. Născută la Brașov, Oana, s-a relocat în București unde-și urmează cu perseverență obiectivele profesionale. Mai multe detalii despre emisiunea Oanei găsiți pe digi24.ro.

Ruxandra Rusan – prezentatoarea-mămică, jurnalist cu experiență de 19 ani în presa scrisă și TV, pe care o auzim în fiecare dimineață la radio Itsy Bitsy în cadrul emisiunii Happy Music. Veselă și plină de energie de viață, Ruxandra abordează cu mult curaj subiecte de interes pentru întreaga familie. Mai multe despre Ruxandra aici itsybitsy.ro.

Ioana Hașu-Georgiev – jurnalistă la RFI, Ioana este pasionată de istorie și a studiat în cadrul Central European University. Bunicul și unchiul ei au făcut parte, în anii ’50, din grupul de rezistență din munții Făgăraș. Bunicul acesteia a fost executat la Jilava, iar unchiul a fost omorât în timp ce încerca să fugă. Mai multe detalii despre emisiunea ei Sănătatea FM, găsiți pe rfi.ro

Simona Gherasim – este Associate Coach, certificată de International Coaching Federation, una din organizațiile de top în acest domeniu. A obținut un MBA în cadrul Bled School of Management și a absolvit ASE (Finanțe) și Universitatea Ovidius (Dreptul afacerilor). Simona este membru al ICF (International Coaching Federation) și Romanian Coaching Association (ARC). Despre munca sa de coaching puteți afla mai multe detaii pe simonagherasim.ro.

Cristina Petrescu-Ghenea – este unul dintre cei mai bine pregătiți tineri psihiatri specializați în psihiatria copilului și adolescentului. Cristina are dublă licență în medicină și psihologie, și este absolventă a programului de formare complementară în psihoterapia familiei din cadrul AMPP. Lucrează ca psihoterapeut și coordonează programe de formare pentru specialiștii în sănătate mintală din România, ca parte din echipa Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie, de asemenea, este contributor la pagiandepsihologie.ro.

Cristian Manafu – fost jurnalist format în presa de business, Cristian Manafu este unul dintre bloggerii activi din România și cunoscut organizator de evenimente business-to-business. Din 2008, activează ca trainer și consultant în social media. De peste 10 ani scrie constant pe manafu.ro, blog personal ce acoperă subiecte atât din aria intereselor sale profesionale (social media, Internet, marketing, telecom, tehnologie etc.), cât și din aria intereselor personale (gadgets, mașini, evenimente, denim).

Hrisostom Filipescu – Egumenul Schitului Țibucani, psiholog clinician la C.R.R.P.H Păstraveni și psihoterapeut sistemic de cuplu și familie. Hrisostom este unul dintre oamenii cu har care a găsit calea sprea a promova valoarea credinței într-o lume care pare să își fi pierdut încrederea. Textele sale le găsiți pe hrisostomfilipescu.wordpress.com.

Gabriel T. Bălănescu – specializat în științe socio-umane (sociologie și antropologie), Gabriel deține un doctorat în sociologie și a urmat diverse cursuri de MBA. Este pasionat de procesul descoperirii de sine, de rolul de tată și de fotografie. Pentru a-i descoperi munca de fotograf accesați gabrielbalanescu.blogspot.ro.

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Close search
Coș
Back To Top
×Close search
Caută